7,586 matches
-
training in artistic gymnastics. În: Analele Universității „Dunărea de Jos” Galați - Fascicula XV: Educație Fizică și Management în Sport, Galați, 2006, p. 32-36. 55. Gogoncea D. N. Rezultatele opiniilor specialiștilor cu privire la utilizarea mijloacelor pregătirii artistice în antrenamentul gimnastelor. În: Interdisciplinaritatea fundament al cercetării în educație fizică și sport: Conferința Științifică Internațională. Galați, 2007, p. 188-190. 56. Gogoncea D. N., Grimalschi T. Arta mișcării în gimnastica artistică de performanță. În:Cultura Fizică: Probleme științifice ale învățământului și sportului: Conferința Științifică Internațională a
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
universitare, 1999, p. 70-186. 132. Popescu G. Gimnastica - prezentare generală. București: Perpessicius, 2003, p. 10 - 28. 122 133. Popescu G. Popescu A. Strategie, metode, mijloace în pregătirea de performanță în fitness - proba a II-a de coregrafie gimnică. În: Interdisciplinaritatea, fundament al cercetării în educație fizică și sport: Conferința științifică internațională. Galați, 2007, p. 250-256. 134. Popescu C., Grimalschi T. Standardizarea și raționalizarea mijloacelor de antrenament în gimnastica ritmică. În: Materialele conferinței științifice a doctoranzilor “Cultura fizică. Probleme științifice ale învățământului
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
și organizare 52 Gradul de calificare tehnică 54 Tipuri de agenți comunitari 55 Cazul „promotorului local” ca tip de agent comunitar 56 Promotorii „promotorului local” 57 Conținutul inovației 58 Serialitatea fenomenului 58 Difuzarea inovației 59 Evaluare de impact 59 Revederea fundamentelor 62 Cultura participativă 64 Anexă. Un sondaj asupra participării comunitare în 14 sate 71 Capitolul 4 Construirea spațiilor de participare comunitară 77 Analogia cu sistemele dinamice adaptative (modelul Kauffman) 78 Codificarea bunelor practici în DEVCOM. Modele ale unor centre pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
din domeniul schimbărilor voluntare „în, prin și pentru comunități”. Un manual care să vizeze simultan regularități ale DEVCOM în genere și reguli de acțiune pentru DEVCOM în România este greu, dacă nu imposibil de elaborat. Prezentul volum încearcă să pună fundamentele pentru viitoarele manuale de practică în DEVCOM și pentru manualele de teorie DEVCOM. Într-o societate pentru care DEVCOM este o inovație socială redescoperită, punctul de pornire ar putea fi, sper, un volum ca acesta. Dacă este așa sau nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
face cu comunități de tip „etic”1. Comunitățile de tip „emic” sunt cele în care unitatea valorică nu mai este de tip potențial, ciactual, și pot fi comunități de credință, de prietenie, ideologice etc. Comunitățile acționale sau pragmatice își au fundamentul în acțiuni sau interacțiuni comune. Comunitățile de unitate multiplă sunt bazate pe similitudini de status, pe interacțiune și pe orientări valorice efective (figura 1). Figura 1. Tipuri de comunități în spațiul de atribute al conceptului de comunitatetc "Figura 1. Tipuri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
dintre comunitățile sărace și cei care dețin resurse - guvernele sau corporațiile -, pentru promovarea unor programe de ajutorare a persoanelor din comunitățile sărace. Abordarea centrată pe putere vede societatea ca fiind divizată între înstăriți și săraci. Aceste două abordări își au fundamentele în două teorii diferite asupra societății. Abordarea focalizată pe putere consideră că societatea este împărțită între bogați și săraci și le cere celor din urmă să se organizeze pentru a contracara puterea politică sporită a celor avuți. Abordarea orientată spre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
împlinire socioumană” reprezintă procese majore ale dezvoltării comunitare și regionale. În societățile sărace sau în cele postcomuniste, deficitul de instituționalizare a unor astfel de procese este deosebit de accentuat. Cum să treci de la dezvoltarea de sus în jos la cea cu fundament comunitar și voluntar, de la abordarea economistă la cea social-economică, de la hegemonia instituțiilor administrației locale la flexibilitatea și eficiența parteneriatelor instituționale pentru promovarea dezvoltării locale? La întrebări de acest gen încearcă să răspundă experimentul susținut de câțiva ani de către Centrul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
nu rezultă o evaluare negativă a modului în care s-a făcut promovarea PL, ci semnalarea unei probleme care ar putea fi corectate prin facilitarea mai intensă a noului rol instituțional la nivelul comunelor sărace din județ. Revederea fundamentelortc "Revederea fundamentelor" Deși nu dispunem de evaluări standard asupra impactului pe care l-au înregistrat experimentele comunitare din Timiș, Cluj și Bistrița-Năsăud, din datele parțiale disponibile rezultă că acestea au avut, foarte probabil, consecințe pozitive asupra dezvoltării locale. Finanțări de aproape 3
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
apar semne de acceptare a unor mijloace de tip radical precum violența, segregarea, privarea de libertate sau fundamentalismul. Sensul unei astfel de întreprinderi rezidă în tentativa de a ajunge, prin cunoaștere socială, în timp, prin cercetări repetate, la formularea unor fundamente pentru politici sociale adecvate domeniului. În desfășurarea unei astfel de întreprinderi voi prefera conceptul de radicalism celui de extremism. Acesta din urmă este mai greu de operaționalizat la nivelul cercetării prin ancheta de opinie. Extremismul este negarea unor drepturi umane
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
a face cu comunități de tip „etic”. Comunitățile de tip „emic” sunt cele în care unitatea valorică nu mai este de tip potențial, ci actual, și pot fi comunități de credință, de prietenie, ideologiceetc. Comunitățile acționale sau pragmatice își au fundamentul în acțiuni sau interacțiuni comune. Comunitățile de unitate multiplă sunt bazate pe similitudini de status, pe interacțiune și pe orientări valorice efective. Principalele tipuri de comunități umane sunt cele de status, de orientare valorică și de interacțiune. Comuniune - relație socială
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
elitelor și implementate prin interacțiunea elite-mase, în baza unor mecanisme de persuasiune, contagiune sau constrângere” (Sandu, 1999, p. 9). Relație socială - acțiuni orientate în funcție de așteptările reciproce ale unui set de actori. Probabilitatea de condiționare subiectivă reciprocă este cea care dă fundamentul relațiilor sociale. Acestea sunt de tip pozitiv sau negativ, desolidaritate sau de conflict. La rândul lor, relațiile de solidaritate pot fi comunale sau comunitare dacă sunt asociate cu sentimentul de apartenență comună sau de tip asociativ (distincție echivalentă cu cea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Nicoleta 5 CUPRINS CAPITOLUL I ELABORAREA MODELULUI EXPERIMENTAL DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ A GIMNASTELOR ............................................... ..................... 7 I.1 Structura și conținutul modelului de pregătire artistică ... 7 I.2 Metodologia aplicării mijloacelor din cadrul modelului experimental de pregătire artistică a gimnastelor ................ 42 CAPITOLUL II FUNDAMENTELE CONCEPTUALE ȘI METODOLOGICE ALE CERCETĂRII ........................... 55 II.1 Obiectivele și ipoteza cercetării .................................... 55 II.2 Etapele și desfășurarea experimentului ........................ 57 CAPITOLUL III REZULTATELE CERCETĂRII ÎNTREPRINSE ............................................... ...................... 69 III.1 Analiza comparativă a nivelului pregătirii fizice a gimnastelor din cadrul experimentului pedagogic .............. 69
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
a fost realizat de către un specialist în domeniul muzical - corepetitor - a cărui contribuție este esențială în pregătirea artistică a gimnastelor. Muzica a fost adaptată de către acesta nivelului de pregătire a sportivelor, sarcinii pregătirii și structurii motrice executate. 55 CAPITOLUL II FUNDAMENTELE CONCEPTUALE ȘI METODOLOGICE ALE CERCETĂRII II.1 Obiectivele și ipoteza cercetării Conform programei de clasificare FRG și a Codului de punctaj pregătirea artistică este apreciată prin prisma nivelului îndeplinirii cerințelor artistice de concurs: realizarea tuturor cerințelor artistice la bârnă și
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
și acrobații circului. În: Actualități și perspective în educația fizică și sportivă de performanță: Conferința internațională de comunicări și referate științifice. Galați, 2003, p. 236-237. 6. Aftimiciuc O., Craijdan O. Capacitățile motrice ca o parte componentă a coordonării. În: Interdisciplinalitatea, fundament al cercetării în educație fizică și sport: Conferința științifică internațională. Galați, 2007, p. 17-20. 7. Antonelli F. Metoda convorbirii psihologice a sportului. București: CNEFS, 1971, p. 5 - 18. 8. Băiașu N. Gh. și colab. Gimnastica. București: Stadion, 1972, p. 133-
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
training in artistic gymnastics. În: Analele Universității „Dunărea de Jos” Galați - Fascicula XV: Educație Fizică și Management în Sport, Galați, 2006, p. 32-36. 55. Gogoncea D. N. Rezultatele opiniilor specialiștilor cu privire la utilizarea mijloacelor pregătirii artistice în antrenamentul gimnastelor. În: Interdisciplinaritatea fundament al cercetării în educație fizică și sport: Conferința Științifică Internațională. Galați, 2007, p. 188-190. 56. Gogoncea D. N., Grimalschi T. Arta mișcării în gimnastica artistică de performanță. În:Cultura Fizică: Probleme științifice ale învățământului și sportului: Conferința Științifică Internațională a
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
universitare, 1999, p. 70-186. 132. Popescu G. Gimnastica - prezentare generală. București: Perpessicius, 2003, p. 10 - 28. 122 133. Popescu G. Popescu A. Strategie, metode, mijloace în pregătirea de performanță în fitness - proba a II-a de coregrafie gimnică. În: Interdisciplinaritatea, fundament al cercetării în educație fizică și sport: Conferința științifică internațională. Galați, 2007, p. 250-256. 134. Popescu C., Grimalschi T. Standardizarea și raționalizarea mijloacelor de antrenament în gimnastica ritmică. În: Materialele conferinței științifice a doctoranzilor “Cultura fizică. Probleme științifice ale învățământului
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
a ideologilor Revoluției franceze de la 1789. Dificultățile terminologice, din filosofia kantiană și cele din continuitatea neokantiană - prin Friedrich Paulsen, Heinrich Rickert ș.a. - au fost depășite, cu talent comprehensiv, și claritate logică, de către autoarea lucrării. Astfel ni se prezintă conceptele de fundament axiologico-juridic: normativitate, imperativitate, deontologie (ca o doctrină a datoriilor, obligațiilor și virtuților) etc. (Capitolele I și II). Sub aceleași exigențe epistemologice ne sunt dezvăluite, În concept și În detaliu empiric: Conștiința juridică. Imperativele formale și Acțiunea liberă (Capitolul al-III-lea), moment
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
reedita axul Codului de legi al lui Napoleon (1806), adică „Dreptul primează Statului”. Autoarea cărții asumă cu echilibru și tact juridic, tezele operei lui Giorgio del Vecchio, eșalonând capitolele VI și VIII, prin temele luate În analiză: Imperativul dreptății și fundamentul rațional al Statului; Dreptul fundamental al Libertății față cu autoritatea de Stat; Statul trebuie să acționeze pe baza Dreptului și În forma Dreptului; Relațiile dintre Stat și celelalte entități sociale: Familia, Asociațiile și Corporațiile (Capitolul al-VI-lea). De asemenea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
și dezvolte de timpuriu convingerea că: „Filosofia dreptului constituie unul dintre elementele indispensabile unei culturi adevărate. De ea nu se pot lipsi mai ales cei care pretind a avea o cultură juridică.” Tezele filosofiei dreptului, susține Mircea Djuvara, servesc drept fundament pentru explicarea și aplicarea dreptului pozitiv; ele singure sunt În stare de a Îndeplini cum se cuvine acest rol; ele pot fi astfel de folos și În viața practică de toate zilele a dreptului. „Dreptul poate fi o știință - sublinia
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Dreptului din toate timpurile. În lucrările Întemeierea metafizicii moravurilor și Critica Rațiunii practice gânditorul de la Königsberg Întemeia, cu adevărat, Metafizica vieții practice a socialității, Metafizica moravurilor, al cărei ax este, Îl reprezintă Teoria universală a Dreptului. Morala kantiană Își are fundamentele sale proprii, nefiind o derivare din filosofia teoretică. Este lesne de observat că, pe terenul moralei, pare să domine doctrina empirică, cu scepticismul și relativismul ei. De aceea, Immanuel Kant caută, ca și În teoria cunoașterii, un fundament pe care
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Își are fundamentele sale proprii, nefiind o derivare din filosofia teoretică. Este lesne de observat că, pe terenul moralei, pare să domine doctrina empirică, cu scepticismul și relativismul ei. De aceea, Immanuel Kant caută, ca și În teoria cunoașterii, un fundament pe care să Întemeieze o morală universal valabilă. Dacă, În cunoaștere, experiența variabilă nu poate oferi principii care să conducă la cunoștințe sigure și obiective, ci doar numai prin formele apriorice și transcendentale putem ajunge la o adevărată cunoaștere, nici
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
se Întemeiază pe sentimente, impulsuri, Înclinații, ci pe raportul ființelor raționale Între ele, În care voința unei ființe raționale trebuie Întotdeauna considerată În același timp ca legislatoare, adică drept scop În sine. Immanuel Kant accentuează fapul că doar moralitatea este fundamentul Întemeierii ființei raționale drept scop În sine, putând astfel, participa la legislația universală, fiind liberă de toate legile cauzale ale naturii, fiind supusă doar legilor pe care și le dă doar ea Însăși sieși. Ceea ce aduce nou filosofia practică, față de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
corespunde În optica filosofului, structura unui raționament practic alcătuit din: premisa majoră - legea voinței, premisa minoră care reprezintă porunca de a proceda conform legii și concluzia care include hotărârea judecătorească. Puterea legislativă este rezultatul voinței poporului unită universal. Ea este fundamentul oricărui drept și, prin legea ei, nimănui nu trebuie să i se poată face vreo nedreptate. Această unitate a voinței, luată la nivel individual, creează calitatea de cetățean. Atributele juridice ale cetățeanului sunt: libertatea legală de a se supune doar
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de sinteză, deci metoda critică exprimă forța constructivă și apreciativă a capacității (facultății) umane de cunoaștere. Neokantienii vor insista asupra faptului că apriorismul kantian are un caracter logic, apriori Înseamnă, În esență, că principiul precede pe cele cărora le este fundament. Mircea Florian explica această idee: „Apriori presupune o prioritate logică sau de valoare, nu În timp sau reală. Tot ce este universal și necesar (rațional) (Ă) este Înaintea particularului și contingentului (experienții)”. Teza lui Kant că obiectivitatea trebuie fundată, Întemeiată
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
chestiunea kantiană fundamentală - esența și condițiile valabilității. Friedrich Paulsen (1846 1909) a creat o operă fundată pe ideea centrală a filosofiei moderne: antagonismul dintre religie și știință. Al. Boboc a văzut - mai accentuat decât alți interpreți neokantieni, În filosofia kantiană fundamentele filosofiei viitorului; În viziunea sa Kant fiind, totdată, „un Wolf mai aprofundat”, „un Hume prusian” și „un Rousseau german”. Prin poziția sa caracteristică, Paulsen se află mai aproape de Schopenhauer și de psihologul Fechner. Nu este Întâmplătoare atitudinea hipercritică a lui
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]