676 matches
-
Oscar Win for The Godfather, youtube video) http: // www. youtube.com /watch?v = 2QUacU0I4yU Macgregor Wise, J., Cultural Globalization, Blackwell, Malden și Oxford, 2008. Marling, William, How American Is Globalization?, The Johns Hopkins University Press, Baltimore, 2006. Marsden, George M., Fundamentalism and American Culture, ediția a II-a, Oxford University Press, Oxford & New York, 2006. Mars-Jones, Adam, "Still Dazzled by Bright Lights", The Observer, Sunday 5 martie 2006, p. 25. Martin, Emily, Bipolar Expeditions: Mania and Depression in American Culture, Princeton University
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
113, 199 Evil Empire / 114, 180, 238 F Federal Bureau of Investigation / 115 First Pitch / 116, 251 Ford, Gerald / 73, 116-117, 127 Friedan, Betty / 117 Frontier Thesis / 32, 35, 94, 118, 208, 296 Fulbright, James William / 87, 118, 225, 278 Fundamentalism / 119 G G.I. Bill / 124, 132 Gated Communities / 105, 121, 263 Gates III, William Henry / 122 Gates, Jr., Henry Louis / 28, 121, 206, 304 Generation Jones / 45, 123 Generation X / 45, 97, 123, 187 Ginsberg, Allen / 47, 48, 106, 107
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
termenului, globalizarea presupune existența unei singure economii globale, cu politici macroeconomice globale (Glynn, Sutcliffe, 1992). Evident, o asemenea politică macroeconomică se bazează pe așa-numitul „consens de la Washington”1; globalizarea se identifică cu un set de politici liberale rigide. Acest fundamentalism de piață a fost puternic criticat de Stiglitz (2002), în timp ce Rodrik (2002) a încercat să-l contextualizeze. Așadar globalizarea, într-un înțeles de manual conservator, înseamnă eliminarea frontierelor, creșterea comerțului transfrontalier și a investițiilor, dereglementare, produse globale și clienți globali
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
numărul misiunilor de menținere a păcii la care participă fiecare țară. Câtă vreme este foarte discutabil dacă aceste amalgamări sunt într-adevăr reprezentative pentru globalizare (ele combinând cele două viziuni ale globalizării - cea minimalistă, de interconectivitate, și cea maximalistă, de fundamentalism de piață), apare o altă problemă. Transformarea unui concept imaterial într-un număr sau identificarea unei noțiuni până la urmă utopice cu niște acțiuni sau firme reale oferă ținte mișcării antiglobalizare. Fie că sunt sau nu reprezentative pentru globalizare, restaurantele McDonald
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
elitară". Estimp, un popor precum cel evreu își poate permite să propovăduiască pentru restul lumii cosmopolitismul postmodern, iar pentru statul Israel naționalismul cel mai fervent. Chit că și asta e un simptom de antiteză eșuată, care se extinde la alt fundamentalism din regiune islamismul. De altfel, toate națiunile puternice, cu veleități hegemonice, recurg la antinomia dintre ideologia politică și praxisul cotidian. Germania îmbină democrația cu fundamentul etnic, Grecia se sprijină pe "elinitatea ortodoxă", Rusia pe panslavism, S.U.A. pe o mistică anglosaxonă
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
cunoștințe). Acesteia i s-a opus protestantismul (teză preluată, tacit, de la Max Weber), care a pus temeliile modernismului, secularizat odată cu iluminismul. Tradiționalismul recent s-a dezvoltat ca reacție rurală și nativistă, din el cristalizându-se, în secolul al XIX-lea, fundamentalismul, ca rezistență la modernizare. În Statele Unite, tradiționalismul de azi se manifestă ca nostalgie după micile orașe, într-o Americă religioasă, amintind de perioada 1890-1930. Începuturile modernismului sunt împinse cu circa 500 de ani în urmă, în Europa de la sfârșitul Renașterii
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
nivel planetar se face nu între marile religii, cum credea Huntington, ci între un Occident secularizat și o lume islamică radicalizată, ambele trădări ale religiilor prin ideologizare. Cu alte cuvinte, se ciocnesc un Occident postmodernizat și un Orient radicalizat în fundamentalism. Ateismul postmodern este ultima fază a secularismului început de mișcările protestante și amplificat de Revoluția Franceză, până în zilele noastre. Secularizarea a însemnat un lung proces de demagificare a lumii, pe care l-a analizat cu pătrundere Max Weber. Etica protestantă
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
în aventura dezastruoasă a căutării unui Graal lipsit de unica esență ordonatoare a existenței umane"232. Intelectualii care au început să înțeleagă consecințele secularismului modern și postmodern, militează, în spirit transmodern, pentru desecularizare. Secularizarea este cel mai puternic argument al fundamentalismului islamic în contra unui Occident "lipsit de Dumnezeu"233. În vreme ce creștinul occidental își poate permite luxul de a nu mai fi creștin, ateismul fiind forma lui de a fi extremist fără a lăsa impresia extremismului, extremismul islamic nu-și îngăduie luxul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
marginală a Europei. România a avut dintotdeauna aprinși "moderniști" și "tradiționaliști", dar i-a lipsit spiritul transmodern, pe care-l reprezenta Eminescu, cel mai ignorat gânditor de politică națională. Contrareacția la provocările moderniste și postmoderniste a fost, în țările islamice, fundamentalismul, cu declanșarea, in extremis, a jihadului rețelelor de tip Al-Qaida, în fața recursului armat al Statelor Unite. După Ziauddin Sardar, eroarea Vestului modernist și postmodernist constă în: "Modernitatea vede societățile tradiționale ca pe o înapoiere, trăind în trecut. Principiile esențiale ale tradiției
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ieși din logica aristotelică. Relativismul cunoașterii științifice moderne se naște din dialog implicit, dat fiind că se fundează pe rectificări în raport cu diversele nivele de realitate. Reducționismul vechiului scientism ar fi, din acest punct de vedere, un fenomen paramodern, echivalabil cu fundamentalismul în religie. Dacă știința și religia se vor voi transmoderniste, asta depinde de asimilarea dinamismului spiritual al timpului. Blaga a dublat categoriile rațiunii cu categoriile abisale, ajungând la spațio-timpul categorial. Simetria spațiu exterior / spațiu interior (matrice stilistică) implică deopotrivă simetria
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
e inaplicabilă în sistemele complexe, intruziunea ei devenind foarte primejdioasă, ca în regimurile totalitare a regulii cine nu e cu noi e împotriva noastră, adică numai "valorile" noastre sunt "adevărate", "democratice" etc. De fapt, această logică maniheistă funcționează în orice fundamentalism, inclusiv în postmodernism, nu numai ca narcisism de grup (vezi pretențiile optzeciștilor că numai maniera lor de a scrie este reprezentativă pentru arta de ultimă oră), dar mai cu seamă în "corectitudinea politică". Democrația americană, care se constituie ca opusă
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
pe ostilitățile dintre dezvoltarea capitalistă și statele socialiste conduse de Uniunea Sovietică.”<footnote Michael Foley, Ideas that shape politics, Editura Manchester University Press, New York, 1994, p. 148; footnote> O altă problemă cu care se confruntă Sudul este dată de lupta fundamentalismul de a se impune, deseori adepții au comis atentate teroriste justificate prin credința lor și prin servirea scopului suprem. Principalul inamic al fundamentaliștilor islamici este Occidentul, țările din occident fiind considerate cele care devastează și aduc insulte la adresa religiei musulmane
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
România, unde scindarea apuseană a individului de grup este încă superficială și unde se poate înfăptui o comunitate spirituală deplină, pe plan religios, a societății politice, poporul fiind în întregime ortodox (p. 142). Că Mircea Vulcănescu nu asimilase deloc acest fundamentalism multilateral dezvoltat o dovedește între altele (inclusiv atitudinea sa politică) și constatarea că nu este vorba, de fapt, decât atenție! de o fantomatică reîntoarcere la comunitatea de destin după care (Nae Ionescu, n.n.) alergase. Drept urmare, erau respinse, în mod radical
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
se identifică tot mai mult, pentru pătura cultivată, cu ideea de libertate, spirit critic, democrație și progres. După decenii de dictatură de extremă dreaptă și extremă stângă, o evadare în Europa liberală într-un spațiu fără cenzură, dogme, normative și fundamentalisme reprezintă o condiție nu numai de supraviețuire și salvare, dar și de progres prin realizarea graduală în România a ideii de libertate integrală în toate domeniile. Cu această profundă convingere republicăm, după un deceniu, pentru Europa. Este emblema, simbolică în
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
omului). „Ideea de Lume a Treia s-a conturat în contextul bipolarității sistemului global, bazat pe ostilitățile dintre dezvoltarea capitalistă și statele socialiste conduse de Uniunea Sovietică."0 O altă problemă cu care se confruntă Sudul este dată de lupta fundamentalismul de a se impune, deseori adepții ; au comis atentate teroriste justificate prin credința lor și prin servirea scopului suprem. Principalul inamic al fundamentaliștilor islamici este Occidentul, țările din occident fiind considerate cele care devastează și aduc insulte la adresa religiei musulmane
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
Cazul Charlie Hebdo este un text foarte recent despre nefericitele atentate teroriste din Franța (7-9 ianuarie 2015). Conține analize și diagnoze din perspectiva unui sociolog și antropolog familiarizat timp de mai bine de 20 de ani cu tema islamului, a fundamentalismului religios și cu cea a Jihad-ului. Toate sunt interpretate în carte din perspectiva istoriei și sociologiei religiilor. Ca suport al unei conferințe publice susținută la Joia Junimii de la Biblioteca Centrală Universitară Iași, textul urmează să apară în prima lui
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
dar excelent tratată în carte de Virgil Nemoianu: mișcarea New Age. Provocarea maestrului Nemoianu vine din partea unei discutabile afirmații a lui Edward Luttwak. Cu privire la oferta religioasă, politologul american susține că în viitor vom avea de ales doar între umanismul secular, fundamentalismul religios (al celor trei monoteisme) și mișcarea New Age. Subscriu întru totul opiniei lui Virgil Nemoianu că lumea religioasă este infinit mai complexă, iar alegerile sunt discutabile (uneori fantasmele religioase sunt cele care ne aleg pe noi!), iar New Age
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
de parfumul sărbătorilor de iarnă continuă parcă inefabilul unui timp apus a cărui mister a fost întrucâtva presimțit de Horia Bernea, Irina Neculau și Anca Manolescu la Muzeul Țăranului Român. A treia secțiune a cărții lui Mirel Bănică - Secularizare versus fundamentalism. Studii și eseuri - grupează texte variate pe teme de incontestabilă actualitate: tradiție și memorie în ortodoxia românească, monahismul, liturghia, muzica bizantină și icoana ca vectori purtători ai tradiției ortodoxe, cadrele memoriei pentru ortodoxie, răspunsul BOR la provocările secularizării, (auto)victimizarea
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
eseuri - grupează texte variate pe teme de incontestabilă actualitate: tradiție și memorie în ortodoxia românească, monahismul, liturghia, muzica bizantină și icoana ca vectori purtători ai tradiției ortodoxe, cadrele memoriei pentru ortodoxie, răspunsul BOR la provocările secularizării, (auto)victimizarea la români, fundamentalismul religios, BOR și angajamentul politic din anii 1930, creștinismul - suflet al Europei. Rețin în mod special trimiterile frecvente ale autorului la interpretarea lui Eliade privind ,,eterna reîntoarcere" ,,abolirea timpului" și ,,repetarea gesturilor paradigmatice". Una dintre aceste trimiteri este la creația
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
cu frații Kouachi și cu Amedy Coulibaly în ianuarie 2015 în Franța. Cei trei ,,figurau pe lista neagră a teroriștilor în Statele Unite, dar aveau libertate de mișcare în Franța"196. O altă mare problemă a Franței contemporane este cea a fundamentalismului imamilor sunniți. Există în Franța contemporană ,,aproximativ 2400 de moschei și alte 350 sunt în construcție"197. Interesant este faptul că banii pentru construirea lor nu sunt dați de guvernul francez, ci de țările sunnite din zona Golfului Persic. Or
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
războiului sfânt" la ceea ce ei numesc provocările Occidentului. Este și cazul nefericit al oribilelor crime din 7-9 ianuarie 2015 de la redacția ziarului parizian Charlie Hebdo. 4. Libertatea de expresie - un nou ,,Dumnezeu" al lumii moderne? Într-o excelentă carte despre Fundamentalismul religios și noul conflict al ideologiilor (insuficient analizată în revistele de cultură românești), Sandu Frunză propune drept cheie de înțelegere a atentatelor de la redacția revistei ,,Charlie Hebdo" libertatea pe care și-au luat-o teroriștii de a suprima libertatea (și
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
religiilor, cu o Prefață de Georges Dumezil și un Cuvânt înainte al autorului, traducere din franceză de Mariana Noica, ediția a IV-a, Editura Humanitas, București, 2008. Favret-Saada, Jeanne, Les Mots, la Mort, les Sorts, Gallimard, Paris, 1994. Frunză, Sandu, Fundamentalismul religios și noul conflict al ideologiilor, editia a II-a revăzută și adăugită, 2015. Gavriluță, Cristina, Sacrul și californizarea culturii. Șapte interviuri despre religie și globalizare, Editura Paideia, București, 2008. Gavriluță, Nicu, Antropologie socială și culturală, Editura Polirom, Iași, 2009
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
2014. 175 Până în momentul de față (15 mai 2015), în România au apărut doar articole de presă (inclusiv în mediul on-line) despre cazul Charlie Hebdo. Este în curs de apariție ediția a doua a excelentei cărți semnată de Sandu Frunză, Fundamentalismul religios și noul conflict al ideologiilor. Cartea conține și un consistent capitol despre cazul Charlie Hebdo. În curând, va apărea și prima carte consacrată exclusiv subiectului amintit. Ea va fi coordonată de Sorin Bocancea și va avea ca titlu Je
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
sau cea de aparținători ai unei comunități devaforizate din Franța este definitorie pentru identitatea teroriștilor islamici francezi, ci calitatea lor de membri ai unei comunități de tip jihadist, constituită prin însăși adeziunea la practici ale violenței motivată religios" Sandu Frunză, Fundamentalismul religios și noul conflict al ideologiilor, editia a II-a revăzută și adăugită, f.e., 2015, p. 204. Nu este definitorie, dar este foarte importantă. 186 Claudia Postelnicu, ,,Eu sunt Charlie și Ahmed - câteva lecții și o concluzie" (www.contributors
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
lasere pe polițiști. Potrivit unui imam local, ,,Suedia este cel mai bun stat islamic din lume" (Ibidem). 190 Ibidem. 191 Abdulah Beihan, ,,Jihadismul și tentaculele sale în Franța", în Lumea, an XXI, nr.3, 2015, p. 29. 192 Sandu Frunză, Fundamentalismul religios și noul conflict al ideologiilor, editia a II-a revăzută și adăugită, f.e., 2015, p. 203. 193 Ibidem. 194 Ibidem, p. 30. 195 Ibidem, p. 28. 196 Ibidem, p. 29. 197 Ibidem, p. 30. 198198 Abdulah Beihan, ,,Îmblânzirea
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]