2,159 matches
-
a luat bărbatul, și-a lăsat chiloții sub perna ei, dar Neli tace, nu vrea s-o supere pe femeia cu rochia decoltată până la fund, ea vrea, mai ales, să asculte povestea Tinei până la sfârșit, de aceea doar împletește la funia de ceapă, deloc automat, se uită cu grijă la colacul lung, din sfere aurii, e toamnă târziu și totul era copt și cules - roșiile, vinetele și dovleceii, morcovii, sfecla și strugurii din margine de grădină... Era moldoveancă? Doamna Loredana, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
și a coborât scara spre livingul de la parter, după ce-a plecat, ușor, am coborât și eu, m-am uitat întâi spre locul lui, nu mai era bărbatul meu acolo, în pat, doar cearșaful sub el se răsucise ca o funie și rămăsese acolo ca o dovadă grea, am coborât ușor scara din dormitor spre living să văd ce face și, în mirosul ăla al ei pe care îl știu atât de bine, că-mi mirosea tot livingul a parfumul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
o mumie aurită - se uită lung de-a lungul drumului pe care nu trece nimeni. E liniște. Rămasă în grădină, sub măr, pe fotoliul de nuiele împletite, Frumoasa Neli, obosită și ea, întinde o mână și mângâie cepele coapte din funia agățată în măr: ce lume, ce ocină și ce moșie mi-a arătat stăpâna mea, ce vorbe mânuiește, cât am umblat în cruciș și-n curmeziș, câte mi-a arătat, Doamne, am uitat cu totul de mine, aș fi vrut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
coniac și am tras cu putere aer În piept. O să treacă, o să mă liniștesc În câteva clipe, mi-am repetat În șoaptă. Mai ales nu trebuie să intru În panică. Aveam impresia că stăteam deasupra unei prăpastii, agățat de o funie gata să se rupă În orice moment. Am auzit clar un pârâit, ca și cum funia Întinsă la maximum ar fi plesnit, și am simțit o durere ascuțită de parcă cineva Îmi jupuia pereții stomacului. În timp ce Încercam cu stoicism să rezist durerii insuportabile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
În câteva clipe, mi-am repetat În șoaptă. Mai ales nu trebuie să intru În panică. Aveam impresia că stăteam deasupra unei prăpastii, agățat de o funie gata să se rupă În orice moment. Am auzit clar un pârâit, ca și cum funia Întinsă la maximum ar fi plesnit, și am simțit o durere ascuțită de parcă cineva Îmi jupuia pereții stomacului. În timp ce Încercam cu stoicism să rezist durerii insuportabile, mi-am dat seama că substanța excitantă Îmi străbătea pereții stomacului, răspândindu-se În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
nu e numit degeaba „Tristețea Cenușie“. — Bine, bine, gemu el. Haide, puneți-mi afurisitele alea de întrebări. — Ți-am cercetat camera. — V-a plăcut? — Nu atât de mult cât ne-au plăcut gândacii cu care o împarți. Am găsit niște funie. Inspectorul meu crede că este sortimentul special pentru strangulare pe care îl cumperi la Ka-De-We. Pe de altă parte, ar putea fi sortimentul potrivit ca să legi pe cineva. Sau ar putea fi genul de funie pe care îl folosesc la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
o împarți. Am găsit niște funie. Inspectorul meu crede că este sortimentul special pentru strangulare pe care îl cumperi la Ka-De-We. Pe de altă parte, ar putea fi sortimentul potrivit ca să legi pe cineva. Sau ar putea fi genul de funie pe care îl folosesc la serviciu. Lucrez la Rochling, firma care transportă mobilă. — Da, am verificat. Da’ de ce să iei acasă cu tine o bucată cu funie? De ce să n-o lași pur și simplu în furgonetă? — Aveam de gând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
fi sortimentul potrivit ca să legi pe cineva. Sau ar putea fi genul de funie pe care îl folosesc la serviciu. Lucrez la Rochling, firma care transportă mobilă. — Da, am verificat. Da’ de ce să iei acasă cu tine o bucată cu funie? De ce să n-o lași pur și simplu în furgonetă? — Aveam de gând să mă spânzur. Ce te-a făcut să te răzgândești? — M-am gândit la asta o vreme, iar apoi lucrurile nu mi s-au mai părut atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
prezența lui Gottfried Bautz din celula de jos nu e vina mea. Din punct de vedere circumstanțial, ar putea să corespundă tiparului. Am oftat și eu. — Dar nu există nici o dovadă care să îl indice pe el în mod sigur. Funia pe care am găsit-o în camera lui este același tip de funie care a fost folosită pentru legarea picioarelor uneia dintre fetele moarte, numai că e un tip de funie foarte comun. Îl folosim și noi aici la Alex.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
punct de vedere circumstanțial, ar putea să corespundă tiparului. Am oftat și eu. — Dar nu există nici o dovadă care să îl indice pe el în mod sigur. Funia pe care am găsit-o în camera lui este același tip de funie care a fost folosită pentru legarea picioarelor uneia dintre fetele moarte, numai că e un tip de funie foarte comun. Îl folosim și noi aici la Alex. O cârpă pe care am găsit-o sub patul lui ar putea fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
care să îl indice pe el în mod sigur. Funia pe care am găsit-o în camera lui este același tip de funie care a fost folosită pentru legarea picioarelor uneia dintre fetele moarte, numai că e un tip de funie foarte comun. Îl folosim și noi aici la Alex. O cârpă pe care am găsit-o sub patul lui ar putea fi pătată cu sânge de la una dintre victime. La fel de bine, ar putea fi sânge menstrual așa cum susține el. Are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
arcuindu-se în sus ca și cum s-ar fi aflat ceva sub ea. Capul zăcea într-un unghi imposibil, nepotrivit cu restul corpului, gura îi era deschisă și aproape zâmbea, ochii erau pe jumătate închiși, și, după sângele din nări și funia din jurul gleznelor, mai că ai fi putut să te gândești că fata se afla în prima fază de trezire după un somn lung. Sergentul Deubel, un tip musculos, bine clădit, cu un gât mai scurt decât o sticluță de băutură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
descrie ceea ce vedea: — Adolescentă, zise el cu solemnitate, în vârstă de circa 16 ani, dezbrăcată, întinsă într-un cufăr mare, de calitate. Corpul este acoperit parțial cu o bucată de creton maro, iar picioarele sunt legate cu o bucată de funie. Vorbea rar, cu pauze între fraze, pentru ca sergentul să poată țină pasul cu el: — Îndepărtarea țesăturii de pe cadavru relevă capul aproape complet detașat prin tăiere de tors. Corpul însuși prezintă semne de descompunere avansată, care denotă că a stat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
negulescian, narația pare străpunsă de un dor mistuitor, ca o revărsare în trepte sonore („să dăm”, „să scoatem”, „să vedem”), voință, raționament inductiv, pe linia cronogenetică dintre virtualitate și realitate: „Să dăm la o parte /suflete / vălurile nopții / coborâte pe funii / de aur/ în matca aerului / adormit...” (Icoana drumului) Și astfel, forma conjunctivală devine timp „rostitor” (C. Noica). Surprind, îndrăzneț și tandru, formele unor imperative - spasm sideral: „sărută-mi gândul...” - Kiss my thought... - Embrasse-moi la pensée... (Din viața gândului), deopotrivă, acea
MISTUIRE CELESTĂ, ÎN VIZIUNEA LIVIEI CIUPERCĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364322_a_365651]
-
Izbutind libertatea/ (O altă efemeră prăpastie)/ Atunci/ Propriul tău vertij poate deveni/ O șansă pentru cuvânt.” „Poezia dospește undeva, în sufletul meu. În viziunea Corinei Petrescu, poezia este”latentă sinucidere/ în timp;/ cap plecat pe/ propriul umăr,/ bolovan atârnând/ de funia sinucigașului.../ descătușare.../ dureroasă povară;/ duminică uneori;/ fântână a singurătății,/ gând spre ceea ce ar fi putut fi,/ rar de tot,/ o zi de mâine;/ cer albastru de adânc,/ poartă/ spre neuitare,/ spre libertatea/ de a împiedica timpul să curgă/ cu nonșalanța
UN UNIVERS POETIC SUB SEMNUL ARMONIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364521_a_365850]
-
1 (lui Halviță): Te văd om subțire, de mătase cum se zice. Dacă te-aș refuza, aș face o mare greșeală HALVIȚĂ: Dar voi nu munciți pe bani mă' sau pe nasturi? Br. 2: Aoleu, să nu mai vorbim de funie în casa lui'... domnul Cucu. (Halviță plătește lui br. 1). Plătește și-ți vând un pont. (Halviță plătește și br. 2) Dacă nu te cumințești, vezi că te așteaptă niscai belele. După aceeași metodă, brancardierii iau bani și de la Cucu
COANA MARE SE MĂRITĂ, 4 de ION UNTARU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364581_a_365910]
-
ce le dau copiilor startul. Iar atunci când între noțiuni ca revoltă, dezamăgire, înjosire și educație există o relație de sinonimie, odraslele sunt obligate să deprindă un joc nou - leagănul pisicii. Ligia Seman este o autoare prolifică, evoluând în cărțile sale, „Funiile dragostei”, „Handicapul conștiinței”, „Tragedie și triumf”, de la forme „simple” la conflicte complexe, într-o prezentare utilă a speciei umane cu toate contradicțiile și controsiunile ei. „Handicapul conștiinței” vorbește despre condiția esențială a omului ce se simte marginalizat de societate pentru că
NATURALEŢE ŞI FORŢĂ EPICĂ ÎNTR-UN ROMAN DE REFERINŢĂ DESPRE OAMENI OBIŞNUIŢI CARE LUPTĂ ŞI AJUNG SĂ ÎNVINGĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361519_a_362848]
-
love means never having to say you're sorry” - și o coloana sonoră de neuitat, aceasta ar fi în câteva cuvinte istoria filmului. Un love story oarecum similar ne propune și Ligia Semăn în cea mai populară carte a ei, “Funiile dragostei”,tipărită la editură Cetate Deva, în anul 2008, care impresionează prin aceeași reluare a clasicei povești de iubire franța înainte de termen, de data aceasta din cauza unui mediu social ostil. În creațiile sale, “Funiile dragostei”, “Handicapul conștiinței”, “Tragedie și triumf
CÂND DRAGOSTEA ŞI IERTAREA PLĂMĂDESC OAMENI VII, PURTÂND ÎN SUFLET NESFÂRŞITE COMORI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361538_a_362867]
-
cea mai populară carte a ei, “Funiile dragostei”,tipărită la editură Cetate Deva, în anul 2008, care impresionează prin aceeași reluare a clasicei povești de iubire franța înainte de termen, de data aceasta din cauza unui mediu social ostil. În creațiile sale, “Funiile dragostei”, “Handicapul conștiinței”, “Tragedie și triumf” și “Domnind peste împrejurările vieții”, autoarea impresionează prin capacitatea de a ne oferi o abordare practică a vieții, ideală de altfel, daca ne gândim că în acest mod ni se transmit adevăruri de mare
CÂND DRAGOSTEA ŞI IERTAREA PLĂMĂDESC OAMENI VII, PURTÂND ÎN SUFLET NESFÂRŞITE COMORI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361538_a_362867]
-
transmit adevăruri de mare actualitate. Concepută sub formă de român, cu foarte multe dialoguri, relatarea de față este pătrunzătoare și convingătoare, abundență în conversații dinamice, vii, interesante. Eroii sunt prezentați obiectiv și numai prin prisma faptelor lor, captivi ai acestora. “Funiile dragostei” debutează cu un eveniment fericit, Bălul bobocilor din centrul universitar din orașul Ț., ocazie de a-i strânge laolaltă pe cei de care depinde mersul lucrurilor în carte. Intrigă amoroasă se conturează chiar de la început, pentru că există un cuplu
CÂND DRAGOSTEA ŞI IERTAREA PLĂMĂDESC OAMENI VII, PURTÂND ÎN SUFLET NESFÂRŞITE COMORI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361538_a_362867]
-
pionul pe care Dumnezeu îl îndepărtase, impiedicandu-l să-și ducă la împlinire planurile prin care Cuvântul Sau ar fi putut fi călcat în picioare”) indică încă o dată rolul supranaturalului, de asemenea personaj în român. Se vorbește foarte des în “Funiile dragostei” despre Biblie, iar versetele sunt presărate cu discreție, ici și colo, fără a supără, fără a agasa, doar pentru a punctă din când în când, treptele pe care trebuie să le urcăm pe calea mântuirii. Personajele se adună în jurul
CÂND DRAGOSTEA ŞI IERTAREA PLĂMĂDESC OAMENI VII, PURTÂND ÎN SUFLET NESFÂRŞITE COMORI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361538_a_362867]
-
planul Sau până la capăt. Indiferent ce va fi”, spune ea, “Dumnezeu ne va întări, indiferent ce s-ar petrece, noi știm... știm că El ne iubește.” La o analiză atentă este evident că pe langă autenticitatea celor întâmplate, acțiunea din “Funiile dragostei” nu lâncezește nici o clipă, aceasta și datorită stiluluiin care este scris românul - cursiv, pe alocuri frenetic și oarecum dramatic, plin de elan și de pasiune constructivă, însă în același timp simplu, prolific și nesolicitant. Cartea se definește că o
CÂND DRAGOSTEA ŞI IERTAREA PLĂMĂDESC OAMENI VII, PURTÂND ÎN SUFLET NESFÂRŞITE COMORI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361538_a_362867]
-
o lectură esențială, ce nu are nimic de-a face cu ficțiunea și nu poate fi citită sub nici o formă pentru amuzament ori pentru a uita de plictiseală. Totul trebuie luat în serios, totul se adresează sufletului, inimii și minții. “Funiile dragostei”se detașează prin acțiunea extrem de complexă și construită cu o migala deosebită, iar eroii trăiesc pe undeva, tragismul și curăția acelor cazuri tipice de martiri, întâlnite în special în perioada întemeierii creștinismului. Însăși Lia, rememorând clipele petrecute alături de cel
CÂND DRAGOSTEA ŞI IERTAREA PLĂMĂDESC OAMENI VII, PURTÂND ÎN SUFLET NESFÂRŞITE COMORI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361538_a_362867]
-
părerile, gândurile despre personajul aflat în atenția autorului (“Ajunse față în față cu Relu. Din nou remarcă faptul că arată bine”; “Pentru Florin, fiecare clipă trăită în viață această însemnase Cristos, însemnase proslăvirea Lui”). Ar mai fi de remarcat că “Funiile dragostei” nu este scrisă într-un stil greoi, ci într-un stil, modern, antrenant, insă laborios, care reușește să-l introducă pe cititor în universul unor tineri ce luptă pentru propriul lor ideal. Ușurință în exprimare a Ligiei Semăn demonstrează
CÂND DRAGOSTEA ŞI IERTAREA PLĂMĂDESC OAMENI VII, PURTÂND ÎN SUFLET NESFÂRŞITE COMORI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361538_a_362867]
-
La iubire și la dor, Fur cu inima în treacăt Câte-un vis, câte-un fior... Măritată sunt, am lanțuri La dorințe și zăvor, Ca o sclavă din Bizanțuri Ce s-ar da celor ce-o vor... Măritată sunt, am funii La al patimii fior De fecioară când nebunii O ucid cu pofta lor. Măritată sunt, am noduri La aripi, ca să nu zbor Peste râuri, peste poduri, Ca-ntr-o plasă un cocor. Măritată sunt, am strajă La al cărnii mele
MĂRITATĂ... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363865_a_365194]