17,773 matches
-
noblețea cuvintelor eu glăsuiesc doar prin umbrele lor viitoare. Eu am veacuri multe în neființa mea - voi doar pământ... M: Am avut o zi albă îngropată într-o zi neagră tu atunci ai venit prăbușin-du-mi abrupt înălțarea cineva L-a furat pe Dumnezeu din mine fără tunet și fulger fără furtună tu ai rămas ca o }ară-niciodată-ntâmplată ca o biserică a pântecului meu născocitor tu du-te la gingași la cei fără aripi și buze eu te vomit ca pe o
Omul Întrerupt by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9913_a_11238]
-
În ea ființa aceasta? Când taie dalta În piatră, ea timp concentrat, esențializat, taie, timpul devenit ca sticla, limpede, albăstrui. Știrbește gura daltei și se face cioburi, dacă nu știi să te apropii de el. (tace un moment) CONSTANTIN BRÂNCUȘI: (furat de gânduri) Mda... Dacă nu, mi-aș dori să fiu poet, căci materialul cu care aș lucra nu este decât umbră de materie În haos. (tace gânditor) Mi-aș dori să sculptez În materie Însuflețită. (ca și cum ar aștepta să treacă
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
mucegăite din temnițe Întunecate ! Eu celor orbi dezleg azi taina Înfricoșată de a vedea/ și prăznuiesc, că-n a lor suflet Învie Învierea mea ... În poezia "Noaptea Învierii", poetul Nichifor Crainic prezintă minunea când un tâlhar, venit cu toporul să fure și să ucidă, cade-n genunchi cerând iertare În fața icoanei la care o bătrână infirmă se roagă și cântă Hristos a Înviat. "E noaptea-nvierii. Tresaltă făptura/ Tămâie e-n codrii și smirnă-n grădini,/ Spre mare iubire se nalță
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
doamnei Titulescu. După ce Titulescu a murit la Cannes, În 1941, văduva sa le-a remis lui Gigi Nenișor, nepotul direct al ilustrului diplomat, cel mai apropiat membru al familiei. Ulterior, acesta a declarat că una din valize i-a fost furată la Viena. Șeful serviciului secret francez al vremii a afirmat, Însă, că Nenișor dăduse această valiză - cea care cuprindea prețioasele documente referitoare la acceptarea de către Rusia a ideii că Basarabia e românească - unor români, care Însă, de fapt, erau agenți
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
centru pe zeul evocat anterior, Prometeu, dar și pe fratele său contemplativ, Epimeteu, un alt titan ce se presupune că a creat bărbații din argilă și apă, lasând femeile să fie făurite de Hefaistos, la comanda lui Zeus. Prometeu va fura focul de la zei, planul lui fiind „să ridice oamenii la un nivel de civilizație mai avansat decât al oricărei alte vietăți. Anumitor colegi acest instinct fratern le amintește de funcțiile executate de mușchii cremaster. Așadar, e clar, nu? Ridicarea testiculelor
ALECART, nr. 11 by Cătălina Dontu () [Corola-journal/Science/91729_a_92883]
-
pandantivul unei domnișoare, primit cadou din moși-strămoși, cum s-ar spune, tocmai de la străbunica ei. „Sunt unele obiecte cu o valoare sentimentală impresionantă, să știți. Iar oamenii țin la ele ca la niște ființe dragi". Strălucirea enigmatică a pandantivului îmi fură privirea. „Cele mecanice, în special, au o rezonanță și un farmec aparte". Ca și cum timpul a uitat să mai lase riduri în urmă. Admir formele și figurile lor. Unele sunt precum fluturi căzuți asupra florilor, încercând să culeagă nectarul ademenitor. Ceasuri
ALECART, nr. 11 by Adela Căşuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92907]
-
o mai bucură și o împlinește pe deplin, bucuria aceasta a prezenței lui Dumnezeu întrecând orice altă bucurie sau plăcere omenească, căci, așa cum spunea Fericitul Augustin, iubirea lui Dumnezeu e un hoț, care, spre norocul tău, te jefuiește și te fură de toate, ca să nu mai ai altceva sau pe altcineva decât pe Dumnezeu<footnote Fer. Augustin apud Nicolae Moldoveanu, Dicționar de înțelepciune patristică. Comori dezgropate, Edit. Casa Școalelor, București, 1997, p. 164. footnote> . Cel ce iubește cu adevărat pe Dumnezeu
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
o mai bucură și o împlinește pe deplin, bucuria aceasta a prezenței lui Dumnezeu întrecând orice altă bucurie sau plăcere omenească, căci, așa cum spunea Fericitul Augustin, iubirea lui Dumnezeu e un hoț, care, spre norocul tău, te jefuiește și te fură de toate, ca să nu mai ai altceva sau pe altcineva decât pe Dumnezeu<footnote Fer. Augustin apud Nicolae Moldoveanu, Dicționar de înțelepciune patristică. Comori dezgropate, Edit. Casa Școalelor, București, 1997, p. 164. footnote> . Cel ce iubește cu adevărat pe Dumnezeu
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
a ucide balaurii din infernul exitențialist al unor indivizi de rea credință. -Ai invocat și Divinitatea în asaltul tău? -Da, fiindcă uneori doar Dumnezeu ne mai poate salva. Nu uita că Divinul a cobort printre noi, românii - și la revoluția furată din iarna lui ‚89. Dar diavolii tereștri L-au trișat, cu trucurile lor marxiste - și au transformat necesarul eveniment istoric al Rpmâniei într-o ordinară crimă stupidă. Atunci...sufletul și așteptările mele au fost deasemeni - înșelate. Iar de atunci până în
ŞAMANUL -interviu ad-hoc cu maestrul George FILIP- [Corola-blog/BlogPost/93790_a_95082]
-
pământul) cu o grădină din piatră, în care cuvântul final aparține numai acelei păsări mari ,,Văzând liniștea grădinii de piatră’’ (Celei păsări adevărate). Este o lume în care ,,Vor începe să umble singurătățile’’ (Amurg), în care ,,Păsări mute veneau’’ (Îmi furau bucuria), o lume cu umbre de cretă dintr-un univers tăcut și nemișcat și care are foarte puține culori. Ca element de bază al acestui micro sau macro univers tăcut, predomină, într-o fierbințeală greu de suportat, doar cenușiul pietrei
MARIANA PÂNDARU – „Așteptare în tăcere” [Corola-blog/BlogPost/93858_a_95150]
-
în peste 40 de producții cinematografice. După ce a debutat în cinematografie, în 1953, în „Nepoții gornistului” - în regia lui Dinu Negreanu, avandu-i alături pe Marga Barbu și pe Liviu Ciulei -, Iurie Darie a jucat în filme precum „S-a furat o bombă” (1961), „Dragoste la zero grade” (1964), „Atunci i-am condamnat pe toți la moarte” (1971), „Frații Jderi” (1974), „Ringul” (1983), „În fiecare zi mi-e dor de tine” (1987), „Zâmbet de soare” (1987), „Oglindă” (1993), „Punctul zero” (1996
CRONOLOGIE: personalităţi române decedate în 2012 [Corola-blog/BlogPost/93845_a_95137]
-
aproape de Câmpina, timpii săi erau comparabili cu cei realizați de Jean Calcianu pe distanța București-Sinaia. bmw-328 Dar o banală pană îl face să piardă șapte minute, iar la intrarea în Brașov, în localitatea Dârste, un drum în reparație îi mai fură un minut. Dar și așa, Papană și-a depășit spectaculos propriul record, realizând cu zece minute mai puțin decât timpul obținut în urmă cu trei ani. Obsedat de recordul lui Papană, în dimineața de 29 august 1939 Jean Calcianu ia
O performanta LEGENDARĂ, 80 de ani de la Cursa de viteza auto BUCUREŞTI – BRAŞOV ! [Corola-blog/BlogPost/93960_a_95252]
-
facultate mi-a cultivat dragostea față de limba română literară. Atunci, nimeni dintre colegii de serviciu nu mi-a luat apărarea. Fără să prind la minte în sensul în care ar fi dorit judecătorii mei, a doua zi după ședință am furat lucrarea tipărită pe cont propriu și am repartizat-o cît de repede am putut prin raioanele R. Moldova. Țin minte prenumele tînerei inspectoare, Valentina, din Grigoriopol (Transnistria) venită în acel octombrie 1989 la Chișinău să o ia, care mi s-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
și ruinarea completă a societății și a națiunii. Imaginea reală a R.Moldova la ziua de azi reprezintă, într-un fel sau altul, nivelul primitiv de cultură și civilizație al unei comunități. Se acționează doar sub deviza: „Cine mai mult fură și cine este mai hrăpăreț pentru propria piele, acela este mai puternic, mai văzut și mai respectat în societate! Iar cine este mai obraznic, acela ajunge în capul puterii!”. În rezultat, toate aceste elemente se răsfrâng negativ pe nivelul de
Unitatea naţională – substanţă în salvarea societăţii basarabene [Corola-blog/BlogPost/94037_a_95329]
-
iar primarii și consilierii aleși sunt și ei oameni, n-au putut rezista ispitei. DNA a trimis până acum în judecată peste 80 de persoane: primari, consilieri și funcționari corupți, care în loc să ajute țăranii să primească subvenția pe pășune, au furat-o de sub nasul lor. Au transformat neveste și prieteni în fermieri fictivi. Luate separat, furturile din banii pe pășuni par hoții minore, nesemnificative, dar în ansamblu, gaură financiară e o mare necunoscută. Până la încheierea judecății, prezumptia de nevinovăție e valabilă
Cum s-au imbogatit zeci de primari din subventii ilegale de la UE. Bani incasati pe animale moarte de ani de zile [Corola-blog/BlogPost/94056_a_95348]
-
ce pășeau pragul redacției, era "dialogul cu tine însuți". Se mândrea că fusese studentul lui Iorga și că-și luase doctoratul cu Magna cum laudae. Îl aștepta o promițătoare carieră diplomatică, retezată însă pentru totdeauna de regimul comunist, care-i furase ani buni din viață. Fusese zvârlit ca simplu corector de tipografie într-o lume aproape militarizată, feroce, unde, mărturisea mai târziu, ideea sinuciderii îl ispitise nu o dată. Din acel infern îl salvase Dan Hăulică, numindu-l secretar, apoi secretar general
Cu bine, Domnule Baciu! by Alina Le () [Corola-journal/Imaginative/12162_a_13487]
-
se plece de la vreo oră etc. Dacă cineva îl întreabă de ce ia această atitudine, Cazimir răspunde plin de demnitate: "Sînt în perioada de reabilitare!" ...febr. 1955. Cei patru se prezintă decanului, ca să-i ceară, vorba cîntecului, " Scoate, neamțule, ce-ai furat!" Graur n-are încotro și, după ce face unele nazuri, făgăduiește că va cere ridicarea sancțiunii. martie-aprilie 1955. Se așteaptă ridicarea sancțiunii, care vine, dar mai încet. ...aprilie 1955. Graur anunță că sancțiunea s-a ridicat. Trei din cei patru, neîncrezători
Între colonie și coniac by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12138_a_13463]
-
catrafusele cărțile și moliile dintr-o stradă în alta dintr-un oraș în alt oraș încercând să păcălești portăreii doar moartea îți trimite la țanc devizul de cheltuieli ca tatuajele făcute pe braț cu ace de gămălie cu creionul chimic furat de pe masa tovarășului contabil al cooperativei agricole "ogorul roșu" ca săgeata din inimioara indigo din piele melancolia mă urmează Doamne precum cea mai fidelă dintre amantele mele Am vrut am vrut să coborâm cerul printre noi acolo în pragul unde
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/12232_a_13557]
-
personaj frecvent întâlnit în literatura română a secolului al XIX-lea, este derivat încă din Renaștere din numele capitalei dacice, numele de Brigbelu constituie o problemă neelucidată. în chip misterios Brigbelu dă o josnică lovitură: își detronează fratele și îi fură logodnica! Toată lumea este convinsă de moartea lui Sarmis certificată de marele preot și printr-o procedură magică. în consecință, liniștit, Brigbelu își sărbătorește încoronarea și nunta. La ceremonia nupțială participă ca invitați conducătorii țării - "voevozii, boiarii după treaptă" - și zeii
Istoricul și harul orfeic by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/12329_a_13654]
-
lovitură de teatru: pe neașteptate apare Sarmis în ipostaza de poet "nebun", adică inspirat de divinitate. După ce cântă facerea lumii de către Zamolxis, Sarmis, constatând cât de strâmb este alcătuit universul unde un frate își poate ucide fratele și să-i fure iubita în impunitate, îl blestemă pe Brigbelu, dar și pe zei, singurii vinovați de imoralitatea care stăpânește viața. După rostirea blestemelor se ridică din "jilț de aur roșu nalt" zeul Soare care rostește sentința divină: Sarmis, deoarece i-a blestemat
Istoricul și harul orfeic by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/12329_a_13654]
-
lui Popa (tot în spatele blocului se afla o uriașă grădină în pantă, aparținându-i unui popă pe care, de altfel, nu-l văzusem niciodată la chip; în fiecare vară și toamnă, vandalizam împreună cu alți potlogari de teapa mea respectiva grădină, furând pe rupte caise, cireșe, vișine, dude, mere, pere, nuci, în timp ce paznicul grădinii ne fugărea și ne lua la trei păzește). Altfel, însă, povestea mea preferată era Sindbad Marinarul. Îl puneam pe Maharajah să mi-o spună nu doar de sute
Unchiul meu, Maharajahul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12286_a_13611]
-
în beci! Nu știu ce prostii am făcut, știu doar că Ani avea o enciclopedie germană și că eu i-am tăiat pe ascuns pagina cu ciupercile colorate, le am și acum într-un album. Ani a bănuit că eu i-am furat ciupercile și a început să mănînce singură din gunoaie. A fost una din tristețile copilăriei mele. Înainte venea să mă strige, "Băiatule!", și mergeam amîndoi să devorăm resturi. Acum stam părăsit și mă trăgeam într-un scrînciob, citeam Călătoriile lui
Dumnezeu se uităla noi cu binoclul by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12465_a_13790]
-
plete, Eu o gândesc mai pe-ndelete, Eu o gândesc și marți și joi, Privirea mea devine altoi, Pe sânii ei, pe coapse sus puse; Te luă moartea chiar acum și te duse. Marea, Marea... Marea-și arunca valurile; Și le fura ei însăși. Păzeai acea mare frustrată de ce i se putea întâmpla, păzeai o solitudine învolburată,. un capriciu de femeie destrăbălată. Intrai și tu în această destrăbălare care te cuprindea. Marea te ademenea, te vindea... Poem lui Aurel Dumitrașcu în stranietatea
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/12755_a_14080]
-
surdei mandragore. Haiku De-atâta asfințit, toamna, marea a ruginit în valuri. Numele Numele a început să nu mă mai cunoască, propriul meu nume. Uneori are rezonanțe străine, uneori îl poartă un străin, iar alteori cineva încearcă să mi-l fure, ca și cum " crede hoțul " ar putea să mă lase despuiat. Dar eu știu de mult povestea cu hainele împăratului. Final Pe mal, bate un pian de inimi, secondat de ochii ce apasă clapele. Amurgul violet stilizează natura, un pictor bâjbâie culorile
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/12755_a_14080]
-
tău, învețe-se matematicile, precum în clasa noastră, așa în tot liceul. Media noastră cea de trecere dă-ne-o nouă la sfîrșitul semestrelor și ne iartă că n-aducem taxa la vreme, precum și noi iertăm pe cei ce ne fură creta. Și nu ne duce pre noi la corigență, ci ne izbăvește de monitor. în numele lui Pithagora, al lui Arhimede și al lui Euclide, amin!" Directorul liceului, de o severitate proverbială, preda într-adevăr matematica (numită de el "matematici"), obiect
Bunul coleg by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12674_a_13999]