2,915 matches
-
că era doar la volan... Când își luase inima-n dinți sunându-l ca să-l roage să-și ia mașina, o refuzase vorbindu-i de BMW-ul achiziționat după Revoluție... Rămasă fără replică, Mira rezonase mental când pusese receptorul în furcă: alte vremuri, alți oameni, alte lucruri, alte atitudini, alte sentimente... Biata mașină ! Îl așteptase atâția ani ! Să nu crezi că și lucrurile au suflet?! Aproape că nu a dormit în noaptea aceea. O tulburase dispariția surprinzătoare a celui ce-i
CAPITOLUL 8 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1451204037.html [Corola-blog/BlogPost/378620_a_379949]
-
și obiceiurile patriei de adopție, dorința de reîntoarcere, neputința, de cele mai multe ori, de a-și revedea țara de baștină. Condiția de emigrant a fost din totdeauna una dintre cele mai ingrate. Cel în cauză este nevoit să treacă prin nenumărate furci caudine... Această carte este una eminamente pozitivă. Ea îndeamnă la iertare, iubire, înțelegere, îngăduință, virtuți creștine practicate, chiar dacă nu întotdeauna afișate. Nici un mesaj de ură, de încrâncenare, de protest, de mânie, de răzbunare, nu transpare în grupul de prieteni legați
EXILUL... O RANĂ DESCHISĂ CE AMINTEŞTE DE „RĂDĂCINA MAMĂ”... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_exilul_o_rana_deschisa_ce_aminteste_de_radacina_mama_.html [Corola-blog/BlogPost/356404_a_357733]
-
Cezarina Adamescu) Oare ce l-a determinat pe nea Mitică să-și deschidă sufletul, să-și rememoreze povestea vieții? Să fie acesta un prilej, un mijloc de a se elibera de „povara” unui trecut... a unei vieți trecute prin toate „furcile caudine”? Drumul spre libertatea visată n-a fost ușor; a trecut (adeseori) prin flăcările purgatoriului (lagăre de muncă, închisori, nesiguranță...) Nu toți cei porniți în pribegie au ajuns acolo unde și-au propus. Mulți dintre ei au eșuat și au
EXILUL... O RANĂ DESCHISĂ CE AMINTEŞTE DE „RĂDĂCINA MAMĂ”... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_exilul_o_rana_deschisa_ce_aminteste_de_radacina_mama_.html [Corola-blog/BlogPost/356404_a_357733]
-
Sunt tot mai subțire, curând fir de apă Am să fiu în pământul de trupuri sfințit. Nu plânge copile când vezi că apusul Întârzie seara la mine la streșini Când bradu-mi trimite mirosu-i de cetini Și-n brațe-mi adorm furca și fusul. E-un drum început ce se vrea terminat O altă viață-i pe cale să-nceapă, Cum dreaptă-i cărarea pe care-am călcat Eu știu că la capăt doar bine m- așteaptă. Nu, n-am să mor când
NU PLÂNGE COPILE... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Nu_plange_copile_.html [Corola-blog/BlogPost/348082_a_349411]
-
fii tu? Cine mai vrei să fie în joc? Tata urs? Educatoarea? Acesta este începutul unui joc terapeutic. Este simplu. Părintele doar face invitația la joc, iar copilul continuă jocul așa cum dorește. Poate ca ursulețul care îi dă lui de furcă să se transforme în unul bun. Poate ursulețul care îl reprezintă pe copilul meu să își ia puteri din arborele bătrân al pădurii și să îi țină piept. Sau să facă un târg. Jocul acesta poate duce în orice direcție
Cum să-i reobișnuim pe copii cu școala după vacanța de vară. Otilia Mantelers: „Cel mai puternic instrument al unui părinte este ascultarea” by https://republica.ro/cum-sa-i-reobisnuim-pe-copii-cu-scoala-dupa-vacanta-de-vara-otilia-mantelers-zcel-mai-puternic-instrument [Corola-blog/BlogPost/338237_a_339566]
-
soare? Ba da! Antologia cu acest nume scoasă de Consiliul Județean Suceava, cu tot ce s-a putut aduna de la nativii bucovineni, dar și cei care trăiesc aici, care demonstrează contrariul. Din cei 137 de antologați, mulți au ”trecut” prin furcile caudine al acestui festival. Motivul care m-au determinat să bat literele tastei pentru a le aduna în cuvinte, apoi sintagme și propoziții sau fraze poate să vă pară absurd: Un deal și o căruță! Dealul se numește Oadeci. Este
UN DEAL S-A SUPĂRAT PE O CĂRUŢĂ... SAU POATE INVERS ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_un_de_constantin_t_ciubotaru_1371287920.html [Corola-blog/BlogPost/354563_a_355892]
-
explicit este un privilegiu și un mare risc. Un doctorat cu această temă ar eșua lamentabil pentru că o perspectivă strict științifică asupra stării tainice și inefabile a dorului, este un bisturiu care o distruge odată cu examinarea. Nu poți interveni cu furca pentru a culege dintre doi maci de cîmp fragili firele de paianjen în care este prinsă roua dimineții - care de fapt este sudoarea privighetorilor care s-au ostenit toată noaptea cîntînd. Recolta este nulă. Funcția de cunoaștere a poetului este
ALEXANDRU UIUIU DESPRE VALER COVRIG CUDREC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1468163320.html [Corola-blog/BlogPost/371313_a_372642]
-
azi, că trecură vreo doi ani către încoace, abia 9 spre 5 la sută, ca să vorbească de „ieducație” și cercetare în perspective „iuropene” și să dea ca exemplu de aplicațiune practică planul sau de Patapievici ot Tismanean marxist-stalinist făcut pe furcile lui Neptun în casa privată din tezaurul comunist luată de președinte în stil de reședință de vară de după operațiunea "gâtlejul cu noduli de tip tiroidinal" în timp ce guvernul motociclistului manechin a pus în aplicațiune generală planul Coaliției sfărâmate din greșeală de
MODERNIZĂRI LA CENTRALE TELEFONICE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Modernizari_la_centrale_telefonice.html [Corola-blog/BlogPost/357266_a_358595]
-
să mor niciodată / cu adevărat. / Totul e un simulacru / de moarte. E doar o șaradă”. (Iubitule, voi fi umbra ta) Pe firul timpului, se-mpletesc căderi și înălțări, scăpătări și reveniri: „Născându-mă din nou, / Iată-mă! / Am trecut prin furcile unui vis urât. / Neștiută de nimeni, / m-am împresurat în suferința-mi mută. / Dar acum, Doamne, mă desfăt / cu darul tău de viață nouă, / să pot râde, să pot plânge, / să pot lupta, să trăiesc, / precum în neclintirea lor stâncile
UNIVERSUL TAINIC ÎNTRE „DUMNEZEU ŞI UMBRĂ” de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/vasilica_grigoras_1483175562.html [Corola-blog/BlogPost/368587_a_369916]
-
de anemie Și ai hrănit pre mulți ajunși la ananghie. Barabas de aș fi, ațâțător de gloate, Sfâșietor de fuste, hoț de nestemate, N-aș destupa cavouri, n-aș trece peste cruci, Chiar dacă mâine-n piață m-ar aburca în furci! Din barba-mi de Caiafă în draci aș smulge-un smoc, De n-aș muta-n credință și muntele din loc! Irod nu m-aș preface - izbăvitor de rele; Păcatul n-or să poată, mâinile să-l spele! Să plâng
EU CRED CĂ-S MORT ŞI NICI NU ŞTIU de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Eu_cred_ca_s_mort_si_nici_nu_stiu.html [Corola-blog/BlogPost/366888_a_368217]
-
dar... nimic. Îmi pare rău! - Bine, Dorina! Eu am ajuns și plec acum la spital... Culcă-te și te odihnește! Somn ușor! Pa, Pa! - Mulțumesc frumos, Emanuela! Te rog să mă ții la curent! Pa! Emanuela așeză abătută telefonul în furcă. Sperase atât de mult ca Dorina să-i spună ceva... Nu putea înțelege ce se întâmplă, avea o presimțire sumbră... „De ce este atâta mister? De ce au început să se ferească de Dorina? Să fie luată, cumva, în vizor din cauza prieteniei
ÎN MÂNA DESTINULUI...(6) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1424552320.html [Corola-blog/BlogPost/377805_a_379134]
-
un arnăut sărise de pe cal, făcându-se pavăză lui. Îmbrâncindu-l, îl feri din calea turcului pe copil, primind în plin piept tăișul curb și lat, ucigător. Românul pică pe loc. Dar nici turcul nu viețui, fiind străpuns de-o furcă de clăcaș. Deși zdruncinat de soarta vajnicului salvator, Povestitorul găsi putere să-l tragă pe acesta spre șanțul de apărare apropiat, sperând a-l ajuta cumva. Cu inima zbătându-i-se a zbor de pasăre, culcă pe brațu-i nevolnic tâmpla
DEZLEGAREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1480233055.html [Corola-blog/BlogPost/384294_a_385623]
-
ce spun versurile unui colind cules din Balșa despre preocupările privitoare la industria casnică: „Nu te d’a-ntrista / Dalbă fecioriță! / Că noi ți-am venit / La curțile tale / Și noi ți-am adus / Și noi nu ți-am spus: Furcă văruită / Fus mândru-npistrit / Și-un pistru 18 de-argint“.19 Agricultura, ocupația de bază a locuitorilor apare reprezentată o singură dată în următoarele versuri satirice: „Ce te ți mândro fudulă / Că, eu știu ce ai la sură / Ai o sapă
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI by http://uzp.org.ro/repere-etnografice-in-versurile-colindelor-culese-de-corneliu-bogariu-din-zona-etno-folclorica-a-orastiei/ [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
să ardă Și dădea la alții coate: - Auzi Lino, ce-a zis Veta Că l-a prins iar pe Dumitru Cu nepoata lu' arbitru' Și l-a bătut coana Reta... Știi pe nora lu' Lăcustă Ne dădea la toți de furcă A furat mai ieri o curcă Și-a ascuns-o fă' sub fustă! Iar pe doapa lu' Briceag Cu nasul pe sus ca mâța A prins-o cu fâța, fâța Și cu unul în borceag Stai acas' că mâine plouă
TANTI FROSA de ION UNTARU în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Tanti_frosa_.html [Corola-blog/BlogPost/358925_a_360254]
-
de talia savantului, au fost deasemenea impresionați de exponatele din muzeul de etnografie, în special de diorama reprezentând o stână tradițională, cu oițe împăiate, cu vase specifice pentru separat untul, putineii, au fost impresionați de uneltele țărănești folosite în gospodărie: furcile de tors, vârtelnițele, războiul de țesut orizontal, toate din lemn, sau de icoanele pe lemn ori pe sticlă sau cele ferecate în argint, de mobilierul cu ornamente tradiționale comandat în Bucovina, de scoarțele frumos colorate în nuanțe vii, folosind vopseluri
O CĂLĂTORIE DE STUDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1413175195.html [Corola-blog/BlogPost/383541_a_384870]
-
-un veceu, Eu - cu o față-ntristată, Fiindcă le curăț, doar eu. Poarta - o mică portiță, Balta - cu multe răchiți, Nucul - cununa de viță, Râs de copii fericiți!. În scrânciob, făcut de TĂTUCA, O zi întreagă ne jucam. Aveam de furcă, cu MĂMUCA, La lucru când n-o ajutam!. Și trotinete ne-a făcut, Cu roți din lemn de fag Și câte mingi el ne-a cusut, Zâmbindu-ne cu drag!. BUNICA, gârbovă de fel, Icoană-n amintirea-mi dragă, Striga
CASA COPILĂRIEI MELE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 by http://confluente.ro/Casa_copilariei_mele_ionel_davidiuc_1339479789.html [Corola-blog/BlogPost/341941_a_343270]
-
așa mi-a poruncit bunul Dumnezeu, să capăt puteri să-mi găsesc locul de clădit mănăstire! tună Nicodim la rându-i. Tăria din glasul și ochii călugărului îi păstră pe săteni la oarece distanță. Totuși, câțiva agitau sălbatec coase și furci. - Nu-l asculați pe venetic! A venit să ne facă vrăji! Altfel, la ce i-ar fi trebuit să mă prade pe mine, sărmană femeie, de ale două găini ce mi-au mai rămas după ciuma oarelor?! se iți din
PODUL LUI DUMNEZEU, PIATRA SFÂNTĂ DE LA PONOARELE... DE ANGELA DINA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1405444346.html [Corola-blog/BlogPost/349265_a_350594]
-
cu greu să nu-și exprime îndoiala. Avea senzația că se pune ceva urât la cale, care putea periclita viitorul copilei. Rămăsese cu receptorul în mână și după clipe lungi, reușind să se calmeze cât de cât, îl așeză în furcă. Avea senzația că fusese lovită în moalele capului și încă făcea eforturi să-și stăpânească nervii. Se așeză pe marginea patului, în apropierea fetiței, își ridică privirea spre tavan și, cu palmele adunate în felul în care se ruga adresându
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XXI) ULTIMUL EPISOD de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1438203045.html [Corola-blog/BlogPost/350315_a_351644]
-
numeroase biserici. Cineva din cei prezenți l-a denunțat, astfel că a fost arestat și anchetat pentru cinci zile la Târgu Neamț. A fost eliberat la fel de repede cum fusese și arestat. Cei din jurul său, conștientizând că va mai avea de furcă cu autoritățile comuniste, l-au sfătuit să se ascundă pentru un timp în munți. Părintele Ilie Cleopa și-a făcut atunci un bordei din lemn, în pământ, la 6 km de mânăstire, în adâncul pădurii. Monahii din mânăstire îi mai
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie by http://confluente.ro/Despre_conceptia_si_viziunea_stelian_gombos_1386060411.html [Corola-blog/BlogPost/363067_a_364396]
-
și trebuie să deschidă! Altfel...Apoi se gândi să mai scormonească și prin dărăpănăturile și putreziturile astea de „acareturi”. Cine știe ce mai ascunseseră prin ele hoții familiei? Ținându-se de nas, intră în grajd. După ușă, câteva sape, o cazma, o furcă, un topor și o seceră ruptă. Agățată într-un cui, o coasă aproape nouă. Asta-i bună! își spuse mulțumit. Îl intrigă un morman cu snopi de trestie, aruncați în dezordine în cocină. Parcă ar fi fost un șopron prăbușit
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1432155701.html [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]
-
chemarea comisarului general al Expoziției, Dr. C.I.Istrati, de a participa și la secțiunea Trecutul, (ce urma să devină Muzeul Trecutului Nostru), fiecare cu ce poate și astfel găsim participanți de la Mătăsari, Lupoaia, Ploștina, Zegujani, Tiroiu, Broșteni cu monede, pristolnice, furci de tors, etc. Viața spiritualăa comunităților și așezărilor din arealul Văii și Dealurilor Motrului, izvora din zona credinței. Astfel, centrul spiritual al comunității era reprezentat de lăcașul de cult, biserica, prezentă în fiecare așezare. ( Unele care se remarcă prin frumusețea
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Coordonate_istorico_etnografic_varvara_magdalena_maneanu_1370260324.html [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
Nu vă satură nici dracul! Sunteți doar aleșii noștri, Iar noi? Proști, în ochii voștri! În pielea goală ne lăsați Că s-aveți ce să pupați; Furați, băi, furați, furați! Mama voastră de năpârci, Ce bine v-ar sta în furci! E timpul vostru să plătiți, Că voi sunteți cei ghiftuiți! Iar noi? Veșnic osândiți! Sunteți prea lacomi, lighioane! Ridică-te, Gheorghe, scoală, Ioane! Vreți s-ajungem mucenici? Fără bani, fără servici, O țară plină de calici? Ce parlament de idioți
MAMA MAMEI LOR, DE HOŢI ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Mama_mamei_lor_de_hoti_.html [Corola-blog/BlogPost/355828_a_357157]
-
mai ușor să purtăm smerenia asta. Oamenii aceștia erau atât de hotărâți! Erau oameni verticali, cum spunea Avva Theodor al Fermei: "și dacă se va lipi cerul de pământ, Theodor nu se teme". Cu asemenea oameni Domnul "a avut de furcă"până să-i învețe smerenia. Pe când cu noi, care suntem niște zdrențe netrebnice... Nu ne cere Domnul nimic decât să ne ținem mintea în iad, adică să ne recunoaștem ca vrednici de iad, dar să nu deznădăjduim. Ce-mi trebuie
ORTODOXIA ADEVĂRATĂ ESTE CEA ÎN STARE SĂ ÎNVIEZE OMUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 by http://confluente.ro/Ortodoxia_adevarata_este_cea_in_stare_sa_invieze_omul.html [Corola-blog/BlogPost/349072_a_350401]
-
inocenților la bolta încruntată Călărețul din apocalipsă aruncă oamenilor din privirile cerului fulgere îndoliate! Nu-i așa că acolo e casa Domnului? În spatele flăcărilor și fumului morții Se ascunde raiul? -Cum se ajungem acolo mamă Fără să trecem mai întâi, prin furcile caudinilor? Țes necurmat demonii islamului și orgoliile bolnave Între ceruri - perdele de întuneric și meandrele diavolilor ca să orbească pronia zeilor. -Eh! Uită ei, că cine sapă neîncetat Groapă altora, cade în ea Și moare. E aceasta legea și blestemul Lui
ÎNGERII ÎN ICOANE AU FEȚE MURDARE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1492091801.html [Corola-blog/BlogPost/380958_a_382287]
-
lut, putinei, lămpi, copăiță din lemn, vase din aluminiu și aramă, tăvi și bidoane de argint, căldărușe, fiare de călcat, foarfeci. Sunt amplu reprezentate principalele ocupații ale locuitorilor: țesutul (darac, suveică, spată, scripeți), munca la câmp (spice de grâu, greble, furcă de lemn), păstoritul (o colecție amplă de clopote pentru animale, coarne de animale, foarfeci de tablă pentru tuns oi, blănuri de capră), vinăritul (butoaie), tâmplăritul (rindea), fierăritul (foale). Nu lipsesc instrumentele tradiționale de cântat: cavalul, cimpoiul, trompeta. Ochiul vizitatorului poate
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1421523184.html [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]