358 matches
-
însemnarea (măgulitoarea însemnare) despre mine cu titlul rubricii mele părăsite, Ultima tușă, cei care mă "iubeau" au crezut că și dădusem ortul popii. Iată, îi dezamăgesc. Poate și prin mărturisirea că am irepresibila dorință de a debuta. Închipuiți-vă ce furoare pe capul unei inimi de vîrsta a treia (care se crede, mă rog, de vîrsta a doua) a debuta într-un ziar nou, cum e Ziarul de Iași. (De altfel, vechi de cînd lumea. Pentru că s-a ivit în lumea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
șterge lacrimile. M-am strecurat în closet (la subsol, în deplină... securitate) și-am rîs cu lacrimi. La polul opus (și nu prea) era celălalt Gheorghiu, Miluță, de la Național. Permanent spectacol di granda (ca-n opereta omonimă, în care făcuse furori tînăr), pe scenă și pe stradă. Electrizant pe scenă (Omenirea-i o țigară/ Care se preface-n fum/ Iar amorul cel cu pară/ Arde și se face scrum), tot așa și pe stradă (Bimba, măi! Ce mai faci? dar copchiii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
altora, probabil există imagini ce atestă defel încruntata apostazie de la dogmă la libertinaj a celor trei personaje inevitabile în vernisajele de după '90. Fuseseră cadre de nădejde ale (înaltei) școli județene de partid de pe (defuncta) Karl Marx, în care făcuseră proverbiale furori dogmatice. Dacă pe fețele lor nu se poate citi eventuala stupoare în fața pînzelor mele oricum neobrăzate stilistic ei bine, nici în prezența violentului performance de ultimă oră, trioletul (aducînd perfect cu Frații Marx care erau patru) nu-și modifică faciesul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în cea mai mare parte opera doctorului Brăescu. Într-o scrisoare către Epitropia Spitalelor Sfântul Spiridon din Iași, aceeași personalitate spunea că urmașii doctorului Brăescu îi minimalizau inutil importanța, expediindu-i existența în câteva cuvinte, pentru a face loc altor furori encomiastice, temporar poate justificate. Singur, necăsătorit, urmele materiale ale trecerii lui prin viață s-au risipit repede. După război, prin dispariția bustului său, se pierduse ultima imagine fizică al acestui remarcabil pionier al psihiatriei românești. Corespondența lui particulară s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în Moldova, 35,5 % în Estonia, 30 % în Georgia și 24 % în Ucraina. Adesea, populațiile devenite în felul acesta minoritare, într-o măsură mai mare decît erau inițial, vor suferi presiuni și mai puternice decît înainte, fie din cauza răsunetului și furorii ce însoțesc nașterea noilor state, fie din cauza intoleranței; astfel s-a întîmplat în Slovacia, unde legea din 1990 ce garanta folosirea limbii maghiare în școli și administrația comunelor cu 20 % din locuitori maghiari a fost repusă în discuție. În sens
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
spunem că de abia epoca modernă are o înțelegere deplină pentru diversitatea vieții și bogăția ei de contraste. Primele descrieri psihologice dovedind o atare înțelegere au apărut aproximativ în aceeași vreme, în admirabila operă a lui Giordano Bruno De glۥheroici furori și în tragediile lui Shakespeare. Ceea ce Bruno numește pasiune eroică este condiționată de caracterul compozit al vieții psihice superioare. Doar la cei proști, care nu văd mai departe decît ceea ce le stă la îndemînă, care nu au o experiență cuprinzătoare
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
supraviețuit lui Bourdieu aproape doi ani. Cartea Françoisei Thom, Limba de lemn, o recomand studenților din anul I chiar în prima zi de școală. Și, apoi, să nu uităm Școala de la Frankfurt care, cel puțin prin Herbert Marcuse, a făcut furori în Parisul anilor '70. Uite, tot Gabriel Liiceanu, pe care nu știu de ce nu-l ai la inimă, a publicat primul în România două splendide cărți ale lui Revel: Cunoaștere inutilă și Revirimentul democrației. Liviu Antonesei: Da, cam așa stau
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Lăzărescu", la rubrica "Note zilnice" din Seara, se lasă la rândul lui prins de voga pe care o avea pictorul român la Paris. Lumea colorată a cabaretelor stârnește admirația, dansatoarele dispensatoare de senzualitate și de echivoc, ale căror "dessous-uri" fac furori pe măsura dionisiilor coregrafice, sunt în măsură să redea palpitul marelui oraș, așa cum colțurile "pitorești" se luminează și mai mult de strălucirea grațioaselor midinete. În recuzita decadentă, dansatoarea, semiprostituată de lux, ține locul femeii fatale marcate de un erotism pervers
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]