1,365 matches
-
desfășurându-se mai ales grație turneelor unor trupe românești sau străine, activitatea teatrală în Severinul ultimelor decenii ale sec. al XIX lea se desfășoară anevoios. Nu este de mirare că in aceste condiții publicul severinean primește nefavorabil piesa O noapte furtunoasă de I.L.Caragiale, jucată în preajma anului 1900 de naționalul bucureștean, având pe Aristița Romanescu în rolul principal 40. Dar dorința localnicilor de a avea un teatru permanent este totuși manifestă, documentele vorbind de inițiativa din anul 1898 a Societății comerciale
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
Me Com Meu Amor”, „A Minha Barquinha”, “Bailados do Minho” dar și cu bine-cunoscutele și mult așteptatele melodii: „Maria de Buenos Aires” și „Cançăo do Măr”. Acordurile fado și atmosfera de vis au fost întrerupte din când în când de aplauzele furtunoase ale publicului. Poveștile muzicale spuse de către Dulce Pontes pe ritmuri fado dar și tradiționale folclorice, i-au condus pe cei din sală într-o altă lume, o lume în care originile fado-ului - reprezentate de combinația dintre ritmurile sclavilor africani
DULCE PONTES, REGINA MUZICII FADO, LA BUCURESTI: UN CONCERT CE A DEBUTAT NOSTALGIC, DAR S-A TERMINAT CU MULTA VESELIE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363244_a_364573]
-
că se poate întâmpla așa ceva la vârsta noastră. - De ce nu? Nu se spune că dragostea nu are vârstă! - Poate, așa o fi, dar mie nu mi s-a mai întâmplat așa ceva. - Fiecare dragoste are particularitatea ei. La unii este mai furtunoasă, la alții mai așezată, mai duioasă. Depinde și de temperamentul fiecăruia. - Nu știu ce să-ți zic, Getuța. Mi-e îmi este cam teamă. - Teamă? De ce să-ți fie teamă? - De reacția ei în cazul, că oricât aș privi din toate părțile
GRIJILE GEORGETEI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368458_a_369787]
-
a dat glas unui poem militant. Finalul ședinței de cenaclu l-a avut în centru pe Eugen Albu, care a oferit publicului un regal de epigrame închinate Ignatului și tăierii porcului, sărbătorii Nașterii Domnului și Noului An, răsplătite cu aplauze furtunoase. Până la revederea noastră din 29 ianuarie 2016, să aveți parte de sănătate și de sărbători fericite! Referință Bibliografica: Cenaclul „Artur Silvestriˮ din Cluj-Napoca, la sfârșit de rodnic an / Voichița Pălăcean Vereș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1813, Anul V
CENACLUL „ARTUR SILVESTRIˮ DIN CLUJ-NAPOCA, LA SFÂRȘIT DE RODNIC AN de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368496_a_369825]
-
a fost și cu mine...Nici nu am intrat bine în aripa unde pe vremuri a locuit Papa Alexandru Borgia al XIV-lea,că imediat am simțit imboldul aventurii către necunoscut,iar fantezia visării și-a făcut apariția. Cunoscând viața furtunoasă a celui ce a fost Alexandru Borgia, un nobil spaniol dintr-o clasă superioară a Granzilor de Spania,dar sărac, și care prin mijoace necinstite a vrut să se îmbogățescă( a sedus fiica unui mare Grade de Spania,cu care
UN MIC ISTORIC AL CASTELULUI „SANT ANGELO” de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368505_a_369834]
-
septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Îmi amintesc perfect, distinsă doamnă, Eram pe-atunci, la fel, în plină toamnă, Colegi în anul ultim de liceu, Când, dintre toți din clasă, numai eu M-am oferit să vă conduc acasă, În după-amiaza-aceea furtunoasă ... Pe sub umbrelă, visători, pășeam, V-am luat de șold, ce-aproape ne simțeam! Nu ne păsa de stropii mari și reci, Ca într-un vals prin bălți croiam poteci, Iar norii, se-aprindeau, vădit, anume Parcă-am fi fost doar
REGRETE TOMNATICE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367936_a_369265]
-
de piftie!? Fără milă, fără silă,... Îmi amintesc perfect, distinsă doamnă,Eram pe-atunci, la fel, în plină toamnă,Colegi în anul ultim de liceu,Când, dintre toți din clasă, numai euM-am oferit să vă conduc acasă,În după-amiaza-aceea furtunoasă ...Pe sub umbrelă, visători, pășeam,V-am luat de șold, ce-aproape ne simțeam! Nu ne păsa de stropii mari și reci, Ca într-un vals prin bălți croiam poteci,Iar norii, se-aprindeau, vădit, anumeParcă-am fi fost doar noi
VALERIU CERCEL [Corola-blog/BlogPost/367940_a_369269]
-
înjurăturiMi-a explicat, pe toate să ... Îmi amintesc perfect, distinsă doamnă,Eram pe-atunci, la fel, în plină toamnă,Colegi în anul ultim de liceu,Când, dintre toți din clasă, numai euM-am oferit să vă conduc acasă,În după-amiaza-aceea furtunoasă ...Pe sub umbrelă, visători, pășeam,V-am luat de șold, ce-aproape ne simțeam! Nu ne păsa de stropii mari și reci, Ca într-un vals prin bălți croiam poteci,Iar norii, se-aprindeau, vădit, anumeParcă-am fi fost doar noi
VALERIU CERCEL [Corola-blog/BlogPost/367940_a_369269]
-
în actul scenic; mi-a dat încredere și mi-a insuflat demnitate și cinste în meserie. A însemnat mult pentru mine. Sub îndrumarea ei am jucat în spectacole roluri deosebite, care mi-au rămas la suflet: Zița în „O noapte furtunoasă” de I. L. Caragiale; Julieta în „Romeo și Julieta” de W. Shakespeare; Carmiona în „Antoniu și Cleopatra” de W. Shakespeare; Clitemnestra în tragedia antică „Ifigenia în Taurida” de Euripide etc. Anii studenției mi-au deschis perspective favorabile. În cel de-al
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
marcat viața. Destinul, Mangalia, marea, nemărginirea, prietenia, suferința, despărțirile, epocile prin care a trecut. A reușit să își formeze propriul stil definitoriu în evoluția unui scriitor. Mangalia devenind un fel de fata morgana, de rara avis a sufletului autorului. Iubirile furtunoase, dureroase, calme, tandre, ori disperate, au devenit capitole de inspirație și har care l-au întors mereu la Itaca sa vindecătoare, întocmai ca pe Ulisse, căci Virgil Stan este un Ulisse al sufletelor care i-au ieșit în drum în
ARTISTUL PLASTIC MAIA MARTIN DESPRE ROMANUL DESTINE PARALELE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367382_a_368711]
-
creștinii ortodocși, vii sau defuncți, dat fiind că rugăciunea litur¬gică presupune unitatea aceeași credință, ea însăși expresie a naturii umane asumate și restaurate în unica Persoană a lui Iisus Hristos. „Pe cei ce au călătorit pe marea cea pururea furtunoasa a vieții, învrednicește-i să ajungă la limanul nestricatei Tale vieți, Hristoase, pe cei ce au fost cârmuiți în viață de dreapta credință!” Această excludere a păgânilor și ereticilor de la rugăciunea Bisericii nu este însă o lipsă de iubire, nici o
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ZIUA (ZILELE) POMENIRII MORŢILOR ÎN CULTUL ORTODOX – MOŞII DE IARNĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367558_a_368887]
-
ceilalți devine realitate - așa după cum spunea John Lennon. (Gheorghe A. STROIA) COLECȚIA EPOSS ***1. GEORGETA VIȘAN (Craiova) - CÂNDVA... ÎN AMURG (roman, A5, 192 pagini) Romanciera Georgeta Vișan transcrie, printr-un inspiro de invidiat, povești pe cât de reale, pe atât de furtunoase, cu un epos rupt din viață și îmbrăcat în aura unei relatări persuasive. Spectacolul este mereu același: când alb-suav, când negru-profund, însă ubicuu „postat” sub „sabia lui Damocles” a ternului trăirii și dramei, iluminat însă de speranță, ca ultimă redută
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 27 FEBRUARIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367666_a_368995]
-
septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Îmi amintesc perfect, distinsă doamnă, Eram pe-atunci, la fel, în plină toamnă, Colegi în anul ultim de liceu, Când, dintre toți din clasă, numai eu M-am oferit să vă conduc acasă, În după-amiaza-aceea furtunoasă ... Pe sub umbrelă, visători, pășeam, V-am luat de șold, ce-aproape ne simțeam! Nu ne păsa de stropii mari și reci, Ca într-un vals prin bălți croiam poteci, Iar norii, se-aprindeau, vădit, anume Parcă-am fi fost doar
REGRETE TOMNATICE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1359 din 20 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367791_a_369120]
-
în nevastă-sa, că-i dă libertate absolută la dentiști, zarzavagii și colegi de clasă, că el personal este feminist și șahist, și că așa o soție formidabilă și de încredere n-a mai pomenit. L-au primit cu aplauze furtunoase și exclusive în Clubul încornoraților. Păi, nu? ------------------------- Dorel SCHOR Tel Aviv, Israel 26 decembrie 2016 Referință Bibliografică: Dorel SCHOR - SCHIȚE UMORISTICE (97) -CLUBURI EXCLUSIVE / Dorel Schor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2205, Anul VII, 13 ianuarie 2017. Drepturi de
SCHIŢE UMORISTICE (97) –CLUBURI EXCLUSIVE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366988_a_368317]
-
de ani de când, copilul de atunci, episcopul de mai târziu, vedea lumina vieții, în Ziua Sfântului ierarh Nicolae, aici în Câmpia Aradului: „Cu duioșie mă despart de Biserică. Ea mi-a dat tăria morală să-mi port crucea prin valurile furtunoase ale vieții mele zbuciumate. Mă rog de urmașul meu în scaunul episcopesc și de întru Hristos iubiții frați preoți să mă cuprindă în rugăciunile lor și după moarte... Zidiți Biserica în suflete și clădiți România nouă pe această Biserică- mamă
TESTAMENTE UITATE-TESTAMENTE CARE DOR (ROMAN CIOROGARIU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367241_a_368570]
-
operei „Faust” în regia lui. De la începuturile Operei Metropolitane și până acum, s-au realizat șase astfel de montări, deci premiera va avea o semnificație specială în istoria operei newyorkeze. Până la editarea acestui jurnal, am aflat că spectacolul a fost „furtunos, devastator”. Ne îndreptăm spre Muzeul Metropolitan de Artă (The Metropolitan Museum of Art) situat într-o enclavă a Parcului Central. Muzeele sunt locuri în care operele din vremurile trecute au devenit mituri, iar artiștii care le-au produs reușesc să
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
madrigalurile scrise. În Capela Sixtină, printre chipurile pictate în Judecata de Apoi, a fost descifrată și fizionomia lui Michelangelo, în figura Sfântului Bartolomeu; acest chip este jupuit de piele, semnificând destinul artistului genial, detașat și înălțat din mediocritatea timpului, suflet furtunos, sensibil și frământat. Le reproduc copiilor un pasaj dintr-o carte: În clipa morții, privind la uimitoarea operă lăsată în urmă, Michelangelo ar fi putut șopti: «Oprește-te clipă, ești atât de frumoasă!» Piet, sculptură în marmură, făcută în anul
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
mă ridic din somnu-mi greu și fără vise. Mi-s în parcul trist și nu mă pot abține Mă preling ușor curtând bătrâna doamnă Gelatinoasa și subtila iarnă-n buletine Tineri bătrâni ce crunt și sincer o condamnă. Marea alintată furtunos și dintr-o dată Iar valuri reci și înspumate salută țărmul De parcă n-au iubit-o nebunește niciodată Nisipul ud pierzându-și și finețea de-altădată. Chiar și lumea este încruntată Când pe străzi răsună molcomi pași Sigur o viitoare și
AI UITAT CE-AI ASCUNS ÎN ASTĂ IARNĂ ? de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363712_a_365041]
-
golașe valsând în unduiri Schimbând natura într-o mizeră ghionoaie Ce din această iarnă deține numai amintiri. Munții se dez-albesc în vârfuri vag golașe Zăpada fină din iarna ce-a trecut cu bucurie Iar frigul fuge de la noi în sinonime furtunoase Zădărnicind orice sentiment de uitată actorie. ....................... E trist că inima îmi plânge După soare, căldură și nisip În timp ce starea asta se răsfrânge Neputând-o învinge sub niciun chip. Devin agorafob când vine-o iarnă Iar vizuina mea devine închisoare Ce
AI UITAT CE-AI ASCUNS ÎN ASTĂ IARNĂ ? de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363712_a_365041]
-
ca actor amator, pentru ca apoi să devină actor profesionist la teatrele din Craiova, Brașov, Reșița și Ploiești. A interpretat Ortansa în „Proștii sub clar de lună” de Teodor Mazilu, Katarina în „Îmblânzirea scorpiei” de William Shakespeare, Veta în „O noapte furtunoasă” de I. L. Caragiale, a fost protagonistă în multe spectacole de teatru, și cunoscuta Tanța în show-ul de televiziune „Teo Show”. E însă una singură, fie că-i vorba despre Tanța sau oricare dintre personajele pe care le-a jucat
NUAMI DINESCU. ÎN PRIMUL RÂND, UN OM CUMSECADE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364712_a_366041]
-
de vorbe strânse-n nisipuri De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Glasul ei era prins în himere ferecat fără ton acordat pârâu se zbătea în imagini, în întrebări și-n răspunsuri Mâini vorbărețe, degete cu ghiare Ochi furtunoși copleșiți de-ntuneric Himere rănite de văpaia din ziuă Licitație, balanța cu minciuni Pretinsă lângă iubirea solară balansoar cu tentacule de piață De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Muzicanți nupțiali țeseau valuri în păduri din pini în
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
fi mai bine shalom, salaam alec, muncă, ba chiar hărnicie? Și un semn mai discret eu făcut : o cruce și pace peste ei pe vecie! DE VORBĂ CU IERUSALIMUL Te zărisem o clipă de pe-un deal ce-am trecut furtunos... Oricum ne primești, te salut bucuros, umblu prin tine pe jos Cetate iubită, cetate dorită, oraș cântat în sul de profeți Ce jalnic ne-ntâmpini, deși suntem doar niște drumeți... Pe ulițele tale cu plâns de martiri 'naintăm cam timizi
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
și de a simți fericirea acestuia ca și cum ar fi a ta. După noaptea petrecută la Mircea, Săndica s-a îndurat abia spre seară să-l părăsească și să se întoarcă la gazda sa. A fost o noapte și o zi furtunoasă, cu multe reluări al scenelor de dragoste. Mircea a fost fenomenal, ca și ea, desigur. S-au dăruit unul celuilalt cu toată dragostea, ca doi tineri dornici de nebunii. Cine știe când vor mai putea repeta această întâlnire de vis
VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349806_a_351135]
-
dorea să îi dea slujirea. Voia un loc de cinste și Domnul i-a dat un mormânt de martir.” În mod paradoxal, ambițiile lui Iacob, fratele lui Ioan, nu s-au realizat în cursul vieții, dar cu siguranță, temperamentul său furtunos a ajuns să fie schimbat prin legătura cu Mântuitorul. „Iacov rămâne prototipul omului pasionat, zelos, deschizător de drumuri, puternic, dinamic și ambițios. Pasiunea lui însă, a fost temperată de sensibilitatea și de harul Domnului nostru Isus Hristos. A învățat să-și
O CARTE DESPRE CHEMARE SI NASTERE DIN NOU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344434_a_345763]
-
se află următoarea inscripție: «Aici odihnesc rămășițele lui Mircea, Domnul Țării Românești, adormit în anul 1418». * Mănăstirea Cozia - între istorie, perenitate, prezență și actualitate Prin urmare, Domnitorul Mircea cel Bătrân și cel Mare a avut o domnie lungă și grea, furtunoasă și plină de grijile Țării sale, și-a adormit întru Domnul în 31 ianuarie 1418, fiind înmormântat la ctitoria sa, la Mănăstirea Cozia, unde odihnesc osemintele soției sale, Doamna Mara, osemintele celor cinci fii ai săi, dar și osemintele zbuciumatei
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]