1,318 matches
-
7183, luna mai, ziua 3 - vor fi înscrise liste nesfârșite și plictisitoare de localități cu precizarea distanțelor dintre ele, căci așa îi cereau instrucțiunile primite la plecare. Serii de nume, sate după sate, ostroave, afluenți pe stânga și pe dreapta, gârle, pâraie, grinduri, mlaștini, cataracte, cascade, locuri potrivnice navigatului, bolovani dușmănoși în mijlocul râului, vârtejuri ce trebuie ocolite, strâmtori, bucăți de drum unde se putea pluti cu ajutorul pânzelor, altele unde era nevoie de vâsle, altele unde ambarcațiunea trebuia trasă la edec, serii
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
Dobrogeanu Gherea 89 155. Gheorghe Stan, str. Dobrogeanu Gherea 124 156. Plugaru Petre, str. 30 Decembrie 27 157. Toma Butescu, str. Donca Sima 31 158. Stuvar Nicolae, str. Doaga 158 159. Niculescu Caliopi, str. Forturilor 5 160. Stancu Petre, str. Gârlei 38 161. Matei Gheorghe, str. Infratirei 48 162. Ștefan Elenă, str. Maria Diaconescu 36 163. Arsene Ion, str. 1 Mai 58 164. Parma Ana, str. Neagara 35 165. Drăgulescu Mihail, str. Neatârnării 32 166. Costache Ion, str. Occident 42 167
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Foaia societății «Românismul»” a lui B.P. Hasdeu. Și-a strâns producția poetică în volumele Satire (1896) și Poezii (1901), iar piesele de teatru - comedii originale și prelucrări - sunt adunate în Teatru (1893), după ce publicase, în 1879, încercarea dramatică Pe malul gârlei. Scrierile în proză, nuvele și schițe, rămân în periodice. Fără să fi desfășurat o prea întinsă activitate de prozator, O.-A. este unul dintre nuveliștii meritorii de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Majoritatea nuvelelor sale își plasează acțiunea în Țara
OLLANESCU-ASCANIO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288522_a_289851]
-
față de viață e, în esență, horațiană. Realizate sunt și satirele, scrise de pe pozițiile junimismului și vizând îndeosebi înstrăinarea, renunțarea la obiceiurile strămoșești. În 1878 i s-a jucat piesa-proverb Lupul și barza, urmată, după puțină vreme, de comedia Pe malul gârlei și de Pribeagul. Toate trei conțin aluzii la evenimente politice ale epocii, ceea ce și explică succesul lor. Se disting prin stilul savuros, împânzit de expresii populare, dar păcătuiesc printr-o excesivă tendință moralizatoare. Alte trei piese, După război, Fanny, Primul
OLLANESCU-ASCANIO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288522_a_289851]
-
Ruy Blas de Victor Hugo, text care s-a jucat aproape trei decenii la Teatrul Național din București. A mai tradus din Catul, François Coppée, Ada Negri, I.S. Turgheniev, Multatuli, Maxim Gorki, versiuni rămase în presa vremii. SCRIERI: Pe malul gârlei, București, 1879; Teatru, București, 1893; Vasile Alecsandri, București, 1894; Satire, București, 1896; Teatrul la români, I-II, București, 1897-1898; ed. îngr. și pref. Cristina Dumitrescu, București, 1981; Poezii, București, 1901; Satire. Pe malul gârlei, București, 1908; Poezii. Teatru. Proză, îngr
OLLANESCU-ASCANIO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288522_a_289851]
-
în presa vremii. SCRIERI: Pe malul gârlei, București, 1879; Teatru, București, 1893; Vasile Alecsandri, București, 1894; Satire, București, 1896; Teatrul la români, I-II, București, 1897-1898; ed. îngr. și pref. Cristina Dumitrescu, București, 1981; Poezii, București, 1901; Satire. Pe malul gârlei, București, 1908; Poezii. Teatru. Proză, îngr. și pref. Florin Berindeanu, București, 1988. Traduceri: Horațiu, Ode, epode, Carmen Saeculare, I, București, 1891, Ad Pisones (Ars poetica), București, 1891. Repere bibliografice: Stemil [Ștefan C. Michăilescu], „Ruy Blas” de Victor Hugo, „România liberă
OLLANESCU-ASCANIO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288522_a_289851]
-
adevărat panlirism, chiar epicul îndeplinește, în acest orizont, funcții poetizante și adesea nu e decât pretext sau suport al câtorva repere indispensabile. În timpul secetei din ’46 un călăreț necunoscut strigă unui țăran, uscat de foame ca toți consătenii, că „vine gârla”. Ar fi plouat la munte. De teamă ca apa să nu fie oprită în șanțuri de morarii din satele de sus, bărbații încalecă și, înarmați cu ce le cade în mână, merg în susul apei Buzăului să împiedice nelegiuirea. Nici vorbă
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
percepute drept modelul feminin dominant al epocii: Există și blonda moale și dispusă și alcoolică, căreia nu-i pasă ce pune pe ea, atâta vreme cât e de nurcă, și nici unde merge, atâta vreme cât e vorba de un local elegant, unde curge gârlă șampania demisec. Mai e și blondina mică și înfiptă, care e nițeluș palidă și vrea să nu rămână nimănui datoare, și e plină de raze însorite și de bun-simț și se pricepe strașnic la judo, fiind în stare să arunce
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
apropiere. Pe la sfârșitul lui noiembrie 1916, ploua încet și fără sfârșit. Pe ulițele satului se întinsese un noroi subțire, amestecat cu multă apă. Era mai mult o zeamă, care se scurgea pe roțile căruțelor. Era urât și frig. Undeva peste gârlă fusese jefuită o moară. Mare lucru nu se găsise în ea. Cerul era negru. Cum nu mai fusese niciodată de la începutul lumii. Timp de două săptămâni arseseră, părând mări de flăcări, rafinăriile de la marginea Ploieștiului. Au ars atunci sute de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
1981) poezia se instalează parcă în zona dintre gravitație și lipsa de gravitație. Chipul din oglindă este perceput adesea ca oferindu-se deja dincolo („Numele meu s-a dezlipit de mine / a trecut vadul, e dincolo / prin vântul toamnei, / prin gârla de frunze de-abia ne auzim”). Temele din volumele anterioare (trecerea, poezia vămilor, motivul „ubi sunt”, în forma nostalgiilor legate de vechiul București, măștile eului ș.a.) dobândesc aici un halou meditativ, disimulând carnalitățile de odinioară. Apar figurile neliniștitoare ale unei
BANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
melopee dialogând cu bacovianul plâns al materiei. Întrezărită o clipă, steaua căzătoare este o strună plesnită a Lirei cosmice, sfârșitul unui cântec în armonia celestă. Poeta preferă grădinii natura sălbatică, buruienile, florile de câmp, aromele amare, amețitoare, otrăvitoare. Izvoarele și gârlele plâng doine necunoscute, în ele se amestecă dorul de rătăcire cu cel al extincției. Abandonată curgerii apei, barca îmbie la dispariție, într-un extaz de aceeași factură cu acela resimțit de Aschenbach, eroul lui Th. Mann din Moartea la Veneția
CALUGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
s-a stins și Aglaia. Așa au intrat orfanii în gospodăria noastră încât noi, copiii, ne-am trezit cu Neculai, Costache și Ion robotind prin ogradă, mâncând la bucătărie și dormind de-a valma pe-un mal de cuptor. între gârle, casa lor ședea pustie sub vișinii sălbatici și nucii uriași. Lutul din pereți se prăbușea iar prin tavan se vedea cerul. Din orbitele goale ale singurei încăperi în care, într-un colț, rămăsese doar cuptorul bordeiul privea enigmatic. Pentru noi
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
și, undeva la munte, are gospodărie cu temei. M-aș bucura să-l revăd deși știu bine că, la bătrânețe, asemenea întâlniri nu pot fi decât triste. CASA în urmă cu optzeci sau poate nouăzeci de ani, pe șesul dintre gârle se aflau ogoarele satului de pe coastă și lunca, o luncă deasă în care odinioară se goneau bourii. Șesul era străbătut doar de un drum de țară rămuros care trecea printre bălți cu rogoz și mladă și printre grâie și porumburi
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
au sădit roată împrejur răchiți. Către iarnă holteiul nu întârzie să se însoare cu o vădană care îi aduse drept zestre doi băieți și puțintel pământ. Locul s-a dovedit cu vad. Ploile încă nu înnegriseră acoperișul casei când, pe gârlă, așeză moară un gospodar, care mai apoi veni cu toate acareturile, durând și pod peste apă, crâșmă și piuă de bătut sumani. Cum lumea se înmulțea, pe drumul din țarină se întemeie o adevărată hudicioară a satului din deal. în
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
pălălăile. înăuntru nu era decât o fată oarbă, nepoata holteiului, care, simțind miros de fum și auzind trosnetele flăcărilor, bâjbâi să iasă și începu a striga și a hăuli prelung. Din câmp oamenii sau adunat îndată și, făcând lanț până la gârlă, au azvârlit cofe și ciubere cu apă peste foc. Alții au sărit cu furci și cu topoare, împrăștiind și ucigând pojarul. Slobozite, animalele fură duse departe. Nemaiavând putere decât până la pereți, focul s-a ogoit. Vreme de un an casa
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
casă țoale și cioveie, clituindu-le lângă bătrâna care, cu privirea goală, sta neclintită. îi tremura doar bărbia iar pe obraji îi curgeau, tulburi, două dâre ude. Voioși, copiii încărcau lemnele într-o remorcă și cărau snopii din acoperiș sub malul gârlei, să le dea foc. - Bunică, strigă către oarbă unul din ei, a zis mama să vii la masă ! O fetiță se apropie de ea și-o ajută să se scoale. Mâncau toți, tăcuți și osteniți. Nimeni nu vorbea de casă
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
dumitale i-a’ dracului de crapă chelea pe el. Rămâne-i-ar de cap și de ciolane numai cum mi-a cosit el mie livada. - îl dor mânurile, fumeie hăi ! Nu poate munci, de la ramatizm. în copacii bătrâni de pe gârlă se zărește în coada ochiului o spumă verde cu lacrimi de lumină în ea. Pe mal sunt trifoaie și toloace în care pasc vitele. După iarba în care era priponită, Hortolomei cunoaște fiecare vită a cui este. De aceea se
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
de bondar care, după cum ar fi mers treaba, putea să înceteze ori să ajungă sughițat. Cu fața murdară de lacrimi, copilul privea. în grabă sosise și băiatul cu gălețile și, ca la foc, începu a căra apă cu ele de la gârlă. țăranii munceau greu, asudați. Fricționată și udată cu apă rece, vita tremura. Un țol îmbibat din care curgeau șuroaie îi acoperea spinarea. între timp, de pe câmp se aduna lume : Adam al lui Marafet, Jana Paraschivei lui Peatră, Ion Tremurici. îi
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
și gura căscată, Gheorghe Corbici călca lat, cu tălpoaie de un stânjen. De departe capul lui buhos puțea ca o tabachere, deși omul era primenit în cămașă și ismene noi. în urma lui pășea mărunțel nevasta. De la casele împrăștiate pe malul gârlei, grăbea, cu chelia pestriță și întinsă pe oasele capului ca o piele nedubită, moșul Gheorghe Costan. Gândind la palavrele pe care urma să le cumpere ori să le vândă, ochii bătrânului licăreau sub sprâncenele gălbui iar șomoltoacele albe de păr
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
urcau drumuri podite cu diamante. Omul legii și-aduse aminte de copilărie. Ca ș- atunci, el se lipi de fereastră să absoarbă mirifica priveliște. Dintr-o dată vântul stătu pe sloată. Nemișcată, pluti o clipă de tăcere iar ninsoarea căzu. Pe gârlă, în perdeaua ei de plopi, apăru o moară. Hâțânându-se pe furci, moara uruia, zvârlind pe sub streșini suluri de fum. De după trunchiurile albe ale plopilor, în pâcla albăstruie, bătea ca o părere soarele. Lumina încă era astupată de nouri
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
o flanea groasă cu curea bătută în nasturi de alamă. Celălalt se sui în sanie și opinti un sac pântecos în cârca celuilalt. Mărunțelul se holbă pufnind, și, roșu, îndoit din șale, trepădă crăcănat spre moară. Pe celălalt mal al gârlei, într-un ogor cu ciocleji ieșiți din omăt, se fugăreau doi câini. Glasurile care îl treziseră pe Zalomir se auzeau din poarta casei, de sub un mesteacăn. într-o lumină pâcloasă aștepta o roată de oameni. Cu mâneca goală vârâtă în
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
noapte iar avea să se stârnească viscol. APE MARI După viscolele iernii care au astupat casele în nămeți, vara a plouat câteva săptămâni în șir. Când a stat puhoiul, pe pământ năboiră pâraiele. Ca un fluviu, din zare în zare, gârlele împânzeau șesul cu valuri mâloase. Abia ghicită în mijlocul noianului, vâltoarea era departe, purtând ca într- un exod apocaliptic poduri din lemn, copaci smulși, vite înecate, acoperișuri de paie ori căpițe. După ce tăria s-a limpezit, pământul începu să se zbicească
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
erau mâlite de viituri. De fiecare dată însă erau din nou puse pe măsele și, în sporul vorbelor cu tâlc, moara uruia iar. Când prăbușiri de trăsnet tunau adânc și fulgerele spintecau cerul cu zarea luminată, porneau ploi ce umflau gârla. Apa firavă creștea prăpăstios, prăvălind creste tulburi și năboind din matcă. De sus se prăbușea potopul. Pe mal arborii erau luați în vârteje. Bulboana îi răsucea, rotindu-i cu rădăcinile către cer. Puhoiul năzuia la opust, așezătura se clătina iar
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Sub căciula care albea posomorât, jumătate din obrazul celuilalt se arăta bărbos. - Mai dăm drumul la unul ! răcnea el. Puternice, apele bubuiră, acoperind din nou gemetele stihiei. La vale, pe argea, se înspumau creste de val. Cu clipiri surde, revărsarea gârlei aducea, în izbituri, o negură. - Vin copacii... urlă un glas. Privirile se încordau asupra umbrei ce se apropia greoi. Repeziți de vârtej, pe sticla felinarului se scurgeau picuri de apă. Fețele jăruite ale oamenilor se răsuceau de spaimă. - Dacă rupe
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
aducea sub ea o babă groasă, adică, scurtă și fără crăci, o răchită. Se iscă zarvă și căngile mușcară grăbite în plavie. Sub vântul ce căzuse, ploaia curgea mai liniștită. Negurile se depărtau, lăsând în loc o lumină nelămurită. în josul stăvilarului gârla încă bubuia, dar șuvoaiele din cer, pe încetul, încetară. în cojoacele albe, sus pe punte se mișcau spinări încordate. De sub nori, zorii se iveau lăptoși. BABELE Măruntă și cu tulpan în cap, Aglaia bătea în mijlocul casei metanie. O adresa
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]