3,241 matches
-
gâște se aflau într-o stare fizică vizibil de slabă, fără rezerve de grăsime acumulate. Acest lucru este semnificativ atunci când se întâmplă în luna februarie, perioadă când păsările acumulează rezervele necesare pentru migrația prenupțială. În aceste condiții, sute de gâște pot muri din cauza epuizării fizice, iar o parte a populației își va întârzia reproducerea atunci când ajunge în zona de cuibărit din Arctica. Vizibilitatea redusă din cauza ceții și a altor factori Grad de intensitate – mediu Vizibilitatea scăzută din
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
cuibărit din Arctica. Vizibilitatea redusă din cauza ceții și a altor factori Grad de intensitate – mediu Vizibilitatea scăzută din cauza ceții și a altor factori meteorologici este relativ frecventă în sud-estul României. În ianuarie 2020, au fost semnalate cazuri de gâște cu gât roșu găsite rănite (în curtea unor proprietăți private), după o perioadă prelungită de ceață, în sud-estul României. În prezent, nu există date în România privind coliziunea gâștelor cu gât roșu cu liniile electrice de tensiune și cu turbinele
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
colab. 2006). În Bulgaria au fost raportate cazuri de mortalitate în rândul păsărilor acvatice, în zona lacului Durankulak, inclusiv la gâștele cu gât roșu (B. Nikolov, P. Shurulinkov - comunicare personală). Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 FACTORI ANTROPICI Deteriorarea și distrugerea locurilor de înnoptare Grad de intensitate - mare Gâsca cu gât roșu necesită cerințe speciale pentru habitatul său specific, așa cum au fost descrise în Capitolul II. 2.4
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
constau în: însămânțarea diferitelor tipuri de culturi, în perioade diferite; înlocuirea plantelor cerealiere (ca și cultură principală) cu alte culturi (vii, livezi, grădini de legume, terenuri extinse cu rapiță, terenuri cu lavandă sau altele) improprii ca sursă de hrană pentru gâște, reducându-se semnificativ suprafața zonelor de hrănire. însămânțarea întârziată a grâului, din cauza secetelor sau a ploilor abundente; la sosirea gâștelor, grâul nu e încolțit suficient și determină gâștele să caute alte culturi uneori mult mai departe de locurile de
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
plantelor cerealiere cu alte culturi; Astfel de cazuri, au fost înregistrate în sud-estul României, în anul 2018, când dezvoltarea culturilor nu a fost suficientă pentru a oferi destulă hrană gâștelor. Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 Utilizarea crescută a pesticidelor și a altor preparate în zonele agricole Grad de intensitate - mediu Odată cu intensificarea agriculturii, în regiunea din sud-estul României, crește și utilizarea îngrășămintelor chimice și a altor
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
a altor substanțe pe câmpurile agricole. Raticidele, cu toate că au un impact puțin cunoscut la păsări, reprezintă o amenințare semnificativă. În februarie, pe vreme fără zăpadă, tractoarele împrăștie azotat de amoniu pe terenurile agricole unde se hrănesc stolurile de gâște, existând posibilitatea otrăvirii sau îmbolnăvirii lor. Dezvoltarea urbană în locurile de înnoptare și hrănire Grad de intensitate – mic Extinderea urbană în habitatele de hrănire sau în apropierea zonelor de înnoptare și schimbarea categoriei de folosință a terenurilor agricole, duce la
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
hrănire sau în apropierea zonelor de înnoptare și schimbarea categoriei de folosință a terenurilor agricole, duce la fragmentarea habitatului, ceea ce face ca zonele respective să devină neatractive pentru specie. Modelul de evitare a fragmentării elementelor peisajului efectuat special pentru gâsca cu gât roșu (Harrison, Hilton, 2014), arată fără echivoc că zonele urbane au un efect de dispersie din cauza deranjului produs prin prezența oamenilor și a zgomotului din apropriere. Sunt câteva exemple pe malul mării, unde gâștele au abandonat lacuri
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
periferie. Construcția de parcuri eoliene și alte instalații de producere/transport a energiei electrice în locurile de hrănire Grad de intensitate - mediu Cercetările din Europa de Vest și de Nord arată că turbinele eoliene au un impact negativ asupra populațiilor de gâște. Principalul efect înregistrat este de părăsire a zonelor de hrănire care duce la pierderea efectivă a habitatelor cheie (Larsen & Madsen, 2000; Larsen & Clausen, 2002, Madsen & Boertmann, 2008 și etc.). Gâsca cu gât roșu este una din speciile potențial vulnerabile la
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
că turbinele eoliene au un impact negativ asupra populațiilor de gâște. Principalul efect înregistrat este de părăsire a zonelor de hrănire care duce la pierderea efectivă a habitatelor cheie (Larsen & Madsen, 2000; Larsen & Clausen, 2002, Madsen & Boertmann, 2008 și etc.). Gâsca cu gât roșu este una din speciile potențial vulnerabile la coliziunea cu turbinele eoliene (Langston & Pullan, 2003). În Dobrogea sunt propuse și în curs de aprobare peste 4158 de turbine eoliene, din care 1377 sunt operaționale (Fig. 4). Plan Național
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
vulnerabile la coliziunea cu turbinele eoliene (Langston & Pullan, 2003). În Dobrogea sunt propuse și în curs de aprobare peste 4158 de turbine eoliene, din care 1377 sunt operaționale (Fig. 4). Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 Fig. 4. Corelația dintre zonele importante pentru gâsca cu gât roșu ( Branta ruficollis ) în Dobrogea și distribuția parcurilor eoliene. Turbine eoliene autorizate (negru) și operaționale (verde) în Dobrogea și Bărăgan (2021). Împușcarea
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
de aprobare peste 4158 de turbine eoliene, din care 1377 sunt operaționale (Fig. 4). Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 Fig. 4. Corelația dintre zonele importante pentru gâsca cu gât roșu ( Branta ruficollis ) în Dobrogea și distribuția parcurilor eoliene. Turbine eoliene autorizate (negru) și operaționale (verde) în Dobrogea și Bărăgan (2021). Împușcarea accidentală Grad de intensitate - scăzut Gâsca cu gât roșu este o specie protejată prin lege, la
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
autorizate (negru) și operaționale (verde) în Dobrogea și Bărăgan (2021). Împușcarea accidentală Grad de intensitate - scăzut Gâsca cu gât roșu este o specie protejată prin lege, la care vânătoarea este interzisă. Conform Planului Internațional de acțiune pentru conservarea speciei de gâscă cu gât roșu (Cranswick și colab., 2012), 3 - 5 % din populația mondială este împușcată mortal sau rănită anual pe întregul traseu de migrație. Gâsca cu gât roșu efectuează zilnic zboruri de la locurile de înnoptare, spre locurile de hrănire, împreună
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
prin lege, la care vânătoarea este interzisă. Conform Planului Internațional de acțiune pentru conservarea speciei de gâscă cu gât roșu (Cranswick și colab., 2012), 3 - 5 % din populația mondială este împușcată mortal sau rănită anual pe întregul traseu de migrație. Gâsca cu gât roșu efectuează zilnic zboruri de la locurile de înnoptare, spre locurile de hrănire, împreună cu stoluri mixte de gârliță mare . În condiții de vizibilitate redusă , lumină slabă sau confundarea cu alte specii la care vânătoarea este permisă este
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
stoluri mixte de gârliță mare . În condiții de vizibilitate redusă , lumină slabă sau confundarea cu alte specii la care vânătoarea este permisă este posibilă înregistrarea de cazuri de împușcare accidentală. Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 Alungarea gâștelor din zonele de hrănire, de către fermieri Grad de intensitate - mediu Există cazuri în care unii fermieri alungă intenționat gâștele, protejându-și culturile prin evitarea pagubelor produse prin pășunat, în
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
pășuni, având ca efect deranjul gâștelor. Deranjul produs de activitățile de pescuit comercial cu bărci Grad de intensitate - mediu Deranjul repetat produs prin deplasările cu barca în locurile de înnoptare în perioada noiembrie - februarie, poate determina părăsirea sitului de către gâște, pentru o perioadă mai lungă de timp sau chiar definitiv. Se consideră un deranj semnificativ folosirea bărcilor în locurile de înnoptare în intervalul orar 16:00 P.M. - 9:00 A.M., în perioada când gâștele se strâng în locurile de înnoptare pentru odihnă
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
activitățile în timpul liber Grad de intensitate - mediu Nu sunt rare cazurile de deranj produs de activitățile de agrement, în special fotografiatul și observațiile ornitologice. Specia este destul de atractivă pentru mulți fotografi de natură, care uneori, urmăresc stolurile de gâște ca să ajungă cât se poate de aproape de ele pentru a le fotografia. Același lucru se întâmplă și cu oamenii pasionați de observarea păsărilor. Sunt cazuri de nerespectare a normelor etice și legale privind observațiile în natură, când oamenii
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
cu oamenii pasionați de observarea păsărilor. Sunt cazuri de nerespectare a normelor etice și legale privind observațiile în natură, când oamenii se apropie la distanță mică de păsări, producând un deranj considerabil asupra unui număr de zeci de mii de gâște. Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 MONITORIZAREA POPULAȚIEI DE GÂSCA CU GÂT ROȘU De-a lungul anilor, informațiile disponibile despre prezența gâștei cu gât roșu au fost
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
normelor etice și legale privind observațiile în natură, când oamenii se apropie la distanță mică de păsări, producând un deranj considerabil asupra unui număr de zeci de mii de gâște. Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 MONITORIZAREA POPULAȚIEI DE GÂSCA CU GÂT ROȘU De-a lungul anilor, informațiile disponibile despre prezența gâștei cu gât roșu au fost rezumate și publicate, iar cea mai consistentă și detaliată prezentare a
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
anilor, informațiile disponibile despre prezența gâștei cu gât roșu au fost rezumate și publicate, iar cea mai consistentă și detaliată prezentare a surselor de referință cu privire la această specie în România, este făcută de Dan Hulea (2002). Populația de gâscă cu gât roșu care iernează în România, a fost monitorizată anual din 1990, în cadrul Recensământului Internațional al Păsărilor de Apă. După anul 2000, specia a fost monitorizată în cadrul Programului de monitorizare al Grupului Internațional de Lucru pentru conservarea
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
sub coordonarea AEWA. În România, monitorizarea speciei se efectuează în perioada noiembrie – martie, în sud-estul țării, de către ornitologi din cadrul SOR, cu finanțare din surse proprii sau din programele POIM și LIFE. În cadrul proiectului LIFE16NATBG000847, ” Zbor sigur pentru gâsca cu gât roșu ”, au fost efectuate mai multe studii specifice, care au avut ca obiectiv cunoașterea presiunilor asupra speciei, rezultate în urma activităților antropice, înțelegerea atitudinii operatorilor economici din domeniul turismului și a localnicilor din zonele importante pentru conservarea speciei
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
au fost monitorizate un număr de 20 de exemplare echipate cu emițătoare satelitare (Petkov 2012, 2021, Simeonov et. al 2012, 2013, 2014, Todorov 2015, 2020) care au petrecut perioade de timp în România (Fig. 5). Fig. 5. Deplasările speciei de gâscă cu gât roșu în zonele de iernare din sud-estul țării, în perioada 2011-2020, pe baza datelor obținute de la emițătoare satelitare Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
România (Fig. 5). Fig. 5. Deplasările speciei de gâscă cu gât roșu în zonele de iernare din sud-estul țării, în perioada 2011-2020, pe baza datelor obținute de la emițătoare satelitare Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 Hărțile cu zonele cele mai sensibile pentru distribuția speciei, conform Anexei III la acest Plan, vor constitui suport pentru factorii de decizie în implementarea proiectelor de dezvoltare urbană. CONSERVAREA ȘI MANAGEMENTUL POPULAȚIEI
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
a lacului și o evacuează în mare, menținând salinitatea în bazinul cu apă sărată din Lacul Techirghiol. Prin achiziționarea unei suprafețe de 27,7 ha de teren și cultivarea acestuia cu cereale, au fost asigurate condițiile de hrănire în zonă pentru gâsca cu gât roșu. Gâsca cu gât roșu este specie protejată în România prin OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
evacuează în mare, menținând salinitatea în bazinul cu apă sărată din Lacul Techirghiol. Prin achiziționarea unei suprafețe de 27,7 ha de teren și cultivarea acestuia cu cereale, au fost asigurate condițiile de hrănire în zonă pentru gâsca cu gât roșu. Gâsca cu gât roșu este specie protejată în România prin OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, iar
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
planuri de management aprobate prin ordin al ministrului mediului, iar pentru restul siturilor (23), planurile de management sunt în proces de elaborare. În planurile de management ale Ariilor de Protecție Specială Avifaunistică sunt prevăzute măsuri de conservare ale speciei de gâscă cu gât roșu, ceea ce asigură un nivel suficient și adecvat din punct de vedere legislativ pentru conservarea speciei și a habitatelor ei. Două dintre situri beneficiază de un statut de protecție ridicat, respectiv Rezervația Biosferei Delta Dunării și Parcul
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]