506 matches
-
datelor recensământului din anul 2004(4), populația satului constituie 1079 de oameni, 47.64% fiind bărbați iar 52.36% femei. Structura etnică a populației în cadrul satului arată astfel: 87.77% - moldoveni/români, 6.58% - ucraineni, 4.17% - ruși, 0.00% - găgăuzi, 0.09% - bulgari, 0.00% - evrei, 0.09% - polonezi, 0.00% - țigani, 1.30% - alte etnii. În satul Tîrgul-Vertiujeni au fost înregistrate 420 de gospodării casnice la recensământul din anul 2004(4). Membrii acestor gospodării alcătuiau 1079 de persoane, iar
Tîrgul Vertiujeni, Florești () [Corola-website/Science/305820_a_307149]
-
Republicii Moldova. Când parlamentarii moldoveni au ales calea independenței mai degrabă decât cea a unirii cu România, președintele Mircea Snegur a dezvoltat doctrina numită "un popor, două state". Această doctrină susține că Republica Moldova este o "„patrie a moldovenilor români, ruși, ucraineni, găgăuzi, bulgari ș. a., toți cetățeni egali în drepturi și toți deopotrivă moldoveni, fie că aparțin limbii, istoriei și culturii poporului român, rus, ucrainean, găgăuz sau bulgar”". După alegerile din 1996, identitatea românească a populației majoritare și băștinașe a început să fie
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
un popor, două state". Această doctrină susține că Republica Moldova este o "„patrie a moldovenilor români, ruși, ucraineni, găgăuzi, bulgari ș. a., toți cetățeni egali în drepturi și toți deopotrivă moldoveni, fie că aparțin limbii, istoriei și culturii poporului român, rus, ucrainean, găgăuz sau bulgar”". După alegerile din 1996, identitatea românească a populației majoritare și băștinașe a început să fie negată din nou, articolele 12 și 13 din noua constituție ulterior adoptată, susținând, ca în epoca sovietică, că ar exista „diferență dintre limba
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
Chișinău. Conform datelor recensământului din anul 2004, populația satului constituie 2002 oameni, dintre care 48.10% - bărbați și 51.90% - femei. Structura etnică a populației în cadrul satului este următoarea: 99.20% - români, 0.45% - ucraineni, 0.20% - ruși, 0.05% - găgăuzi, 0.10% - alte etnii. În satul Pohoarna au fost înregistrate 731 de gospodării casnice la recensământul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.7 persoane. Numele satului provine de la cuvântul „pohoarne”, adică râpi, formate atât
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
Mișcării “Ravnopravie” și cei ai Partidului Popular Republican (PPR). Un alt grup de candidați independenți s-au afiliat primarului de Comrat, Nicolai Dudoglo, dintre aceștia au fost aleși șase deputați . După patru alegeri ratate pentru postul de președinte al legislativului găgăuz , ca urmare a regrupării deputaților, la data de 31 iulie 2008, toți cei 30 deputați din Adunarea Populară care au fost prezenți la ședință au ales-o pe deputata Ana Harlamenco în funcția de președinte al Adunării Populare a Găgăuziei
Adunarea Populară a UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305605_a_306934]
-
Harlamenco în funcția de președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, una din cele două funcții de vicepreședinte revenind liderului comuniștilor din autonomie, Demian Caraseni, iar cea de-a doua deputatei Elenă Covalenco, din partea mișcării "Ravnopravie" . Președinții Adunării Populare a UTA Găgăuz Yeri au fost următorii:
Adunarea Populară a UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305605_a_306934]
-
cetățeni. Conform datelor recensământului din anul 2004, populația satului constituie 769 de oameni, 49.28% fiind bărbați 50.72% femei Structura etnică a populației în cadrul satului arată astfel: 98.96% - moldoveni/români 0.26% - ucraineni 0.65% - ruși 0.00% - găgăuzi 0.13% - bulgari 0.00% - evrei 0.00% - polonezi 0.00% - țigani 0.00% - alte etnii. În satul Parcani au fost înregistrate 282 de gospodării casnice la recensământul din anul 2004. Membrii acestor gospodării alcătuiau 769 de persoane, iar mărimea
Parcani, Șoldănești () [Corola-website/Science/305825_a_307154]
-
Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). Pentru a-și consolida stăpânirea asupra Basarabiei, autoritățile țariste au sprijinit începând de la începutul războiului stabilirea în sudul Basarabiei a familiilor de imigranți bulgari și găgăuzi din sudul Dunării, precum și a rascolnicilor, aceștia primind terenuri de la ocupanții ruși ai Basarabiei. După ocuparea Basarabiei de către ruși, s-au stabilit aici coloniști ruși-lipoveni, fugiți de persecuțiile la care erau supuși pe teritoriul vechii Rusii. În urma Tratatului de la Paris
Lărgeanca, Ismail () [Corola-website/Science/318387_a_319716]
-
evrei. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 14.280 locuitori ai orașului, dintre care 8.268 bulgari (57,90%), 2.722 români (19,06%), 1.444 ruși (10,11%), 1.215 evrei (8,51%), 181 germani (1,27%), 137 găgăuzi (0,96%), 68 polonezi, 58 greci, 27 sârbi, 21 unguri, 14 albanezi, 11 armeni, 11 ucraineni, 10 turci, 5 cehi și 1 tătar. La 1 ianuarie 1940, din cei 10.713 locuitori ai orașului, 7.429 erau bulgari (69,35
Bolgrad () [Corola-website/Science/298605_a_299934]
-
10 turci, 5 cehi și 1 tătar. La 1 ianuarie 1940, din cei 10.713 locuitori ai orașului, 7.429 erau bulgari (69,35%), 1.485 români (13,86%), 968 ruși (9,04%), 517 evrei (4,83%), 86 ucraineni, 79 găgăuzi, 26 polonezi, 19 germani și 104 de altă naționalitate. În perioada interbelică au funcționat aici o pretură, o primărie, o judecătorie de ocol, o percepție fiscală, o secție de poliție, o unitate de pompieri, un serviciu sanitar orășenesc, un serviciu
Bolgrad () [Corola-website/Science/298605_a_299934]
-
armatele româno-germane. Conform recensământului populației din toamna anului 1941, în orașul Bolgrad locuiau 10.713 locuitori, dintre care 7.429 erau bulgari (69,35%), 1.485 români (13,86%), 968 ruși (9,04%), 517 evrei (4,83%), 86 ucraineni, 79 găgăuzi, 26 polonezi, 19 germani și 104 de altă naționalitate. Este de remarcat faptul că numărul evreilor (în plin proces de deportare în Transnistria) era mai mare decât cel al ucrainenilor (URSS-ul încorporând această localitate RSS Ucrainene, deși ponderea ucrainenilor
Bolgrad () [Corola-website/Science/298605_a_299934]
-
pot fi numărați și românii (20 milioane), slovenii (2 milioane) și maghiarii din România (1,4 milioane). În toate țările balcanice trăiesc comunități mai mari sau mai mici de rromi . Alte minorități naționale lipsite de un stat propriu mai sunt: găgăuzii, sărăcăcianii, și vlahii. Principala religie a zonei este creștinismul ortodox, catolicismul și islamul. Sunt practicate diferite tradiții locale pentru fiecare credință, fiecare țară ortodoxă având propria biserică națională autocefală. Ortodoxia este religia majoritară în următoarele țări: Catolicismul este religia principală
Peninsula Balcanică () [Corola-website/Science/296907_a_298236]
-
populației era formată din români. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 1.935 locuitori din sat, 1.670 erau români (86.30%), 199 bulgari (10.28%), 37 ruși (1.91%), 25 țigani (1.29%) și 4 găgăuzi. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august
Anadol, Reni () [Corola-website/Science/317906_a_319235]
-
de coloniști bulgari din sudul Dunării care au vrut să scape de asuprirea turcească. În dorința de a eterogeniza componența etnică a Basarabiei și de a reduce ponderea elementului moldovenesc, autoritățile ruse le-au pus la dispoziție coloniștilor bulgari și găgăuzi terenuri arabile, scutindu-i pe timp de 10 ani de plata impozitelor către stat. Coloniștii bulgari au întemeiat așezări și s-au ocupat cu agricultura și creșterea oilor. În urma Tratatului de la Paris din 1856, care încheia Războiul Crimeii (1853-1856), Rusia
Raionul Ismail () [Corola-website/Science/298623_a_299952]
-
(în găgăuză: "Gagauz Yeri" sau "Gagauziya", cuvântul "yeri" înseamnă „pământ” sau „țară”; în ) este o regiune autonomă (din 1995) din sud-vestul Republicii Moldova, locuită preponderent de găgăuzi, un popor vorbitor al unei limbi turcice și apropiat cultural de turci, însă de confesiune creștină ortodoxă. Oficial, autonomia este cunoscută sub numele: Unitatea Teritorială Autonomă (abreaviată UTA Găgăuzia; în , în ). Denumirea sa provine de la etnonimul „găgăuz”. Originea exactă a
Găgăuzia () [Corola-website/Science/297397_a_298726]
-
locuită preponderent de găgăuzi, un popor vorbitor al unei limbi turcice și apropiat cultural de turci, însă de confesiune creștină ortodoxă. Oficial, autonomia este cunoscută sub numele: Unitatea Teritorială Autonomă (abreaviată UTA Găgăuzia; în , în ). Denumirea sa provine de la etnonimul „găgăuz”. Originea exactă a găgăuzilor nu se cunoaște. Există mai multe ipoteze. De exemplu, că ar fi la origine turci selgiucizi stabiliți în Dobrogea, împreună cu pecenegii, uzii (tot de la numele "Oğuz") și cumanii (kıpçak, kîpceak), poporul care l-a urmat în
Găgăuzia () [Corola-website/Science/297397_a_298726]
-
un popor vorbitor al unei limbi turcice și apropiat cultural de turci, însă de confesiune creștină ortodoxă. Oficial, autonomia este cunoscută sub numele: Unitatea Teritorială Autonomă (abreaviată UTA Găgăuzia; în , în ). Denumirea sa provine de la etnonimul „găgăuz”. Originea exactă a găgăuzilor nu se cunoaște. Există mai multe ipoteze. De exemplu, că ar fi la origine turci selgiucizi stabiliți în Dobrogea, împreună cu pecenegii, uzii (tot de la numele "Oğuz") și cumanii (kıpçak, kîpceak), poporul care l-a urmat în Anatolia pe sultanul (1236-1276
Găgăuzia () [Corola-website/Science/297397_a_298726]
-
exact, un clan de turci oguzi emigrat în Balcani în timpul conflictelor intertribale cu alți turci. Acest clan turc oguz s-a convertit la creștinismul ortodox după ce s-a stabilit în Balcanii de Est (în Bulgaria), populația respectivă fiind denumită "turci găgăuzi". Un grup mare de găgăuzi a părăsit mai târziu Bulgaria și s-a stabilit în sudul Basarabiei împreună cu un contingent de etnici bulgari. În 1812, Basarabia, care era jumătatea estica a Principatului Moldovei, a fost ocupată de Imperiul Rus și
Găgăuzia () [Corola-website/Science/297397_a_298726]
-
oguzi emigrat în Balcani în timpul conflictelor intertribale cu alți turci. Acest clan turc oguz s-a convertit la creștinismul ortodox după ce s-a stabilit în Balcanii de Est (în Bulgaria), populația respectivă fiind denumită "turci găgăuzi". Un grup mare de găgăuzi a părăsit mai târziu Bulgaria și s-a stabilit în sudul Basarabiei împreună cu un contingent de etnici bulgari. În 1812, Basarabia, care era jumătatea estica a Principatului Moldovei, a fost ocupată de Imperiul Rus și triburile de tătari nogai care
Găgăuzia () [Corola-website/Science/297397_a_298726]
-
a Principatului Moldovei, a fost ocupată de Imperiul Rus și triburile de tătari nogai care locuiau în mai multe sate din Basarabia de Sud (sau Bugeac) au fost obligate să părăsească provincia. Între 1812 și 1846, rușii au recolonizat cu găgăuzi aduși din estul Bulgariei (care a rămas sub Imperiul Otoman) într-o Basarabie ortodoxă, în principal în așezările părăsite de nogai. Găgăuzii s-au stabilit acolo în paralel cu bulgarii basarabeni în Avdarma, Comrat, Congaz, Tomai, Cișmichioi și alte sate
Găgăuzia () [Corola-website/Science/297397_a_298726]
-
de Sud (sau Bugeac) au fost obligate să părăsească provincia. Între 1812 și 1846, rușii au recolonizat cu găgăuzi aduși din estul Bulgariei (care a rămas sub Imperiul Otoman) într-o Basarabie ortodoxă, în principal în așezările părăsite de nogai. Găgăuzii s-au stabilit acolo în paralel cu bulgarii basarabeni în Avdarma, Comrat, Congaz, Tomai, Cișmichioi și alte sate locuite de . Unii găgăuzi s-au stabilit în partea liberă a Principatului Moldovei, care nu intra sub controlul rusesc în 1812, dar
Găgăuzia () [Corola-website/Science/297397_a_298726]
-
Bulgariei (care a rămas sub Imperiul Otoman) într-o Basarabie ortodoxă, în principal în așezările părăsite de nogai. Găgăuzii s-au stabilit acolo în paralel cu bulgarii basarabeni în Avdarma, Comrat, Congaz, Tomai, Cișmichioi și alte sate locuite de . Unii găgăuzi s-au stabilit în partea liberă a Principatului Moldovei, care nu intra sub controlul rusesc în 1812, dar aceștia s-au mutat în zona compactă care populează astăzi partea de sud a Basarabiei. Cu excepția a cinci zile, când a fost
Găgăuzia () [Corola-website/Science/297397_a_298726]
-
dar aceștia s-au mutat în zona compactă care populează astăzi partea de sud a Basarabiei. Cu excepția a cinci zile, când a fost de facto, independentă în iarna anului 1906, când o răscoală țărănească a proclamat "republica autonomă din Comrat", găgăuzii s-au aflat sub jurisdicția Rusiei (1812-1917), României (1918 - 1940 și 1941 - 1944), a Uniunii Sovietice (1940 -1941 și 1944 - 1991) și a Republicii Moldova (1991 până în prezent). Naționalismul găgăuz a început ca o mișcare intelectuală, în timpul anilor 1980. Mișcarea devine
Găgăuzia () [Corola-website/Science/297397_a_298726]
-
1906, când o răscoală țărănească a proclamat "republica autonomă din Comrat", găgăuzii s-au aflat sub jurisdicția Rusiei (1812-1917), României (1918 - 1940 și 1941 - 1944), a Uniunii Sovietice (1940 -1941 și 1944 - 1991) și a Republicii Moldova (1991 până în prezent). Naționalismul găgăuz a început ca o mișcare intelectuală, în timpul anilor 1980. Mișcarea devine mai puternică la sfârșitul deceniului, când Uniunea Sovietică a început să îmbrățișeze idealurile democratice. În 1988 activiști din intelectualitatea locală, uniți cu alte minorități etnice, creează o mișcare cunoscută
Găgăuzia () [Corola-website/Science/297397_a_298726]
-
a Republicii Moldova în august 1989, înlocuind rusa, limba oficială a URSS-ului. O parte din populație multietnică din sudul Moldovei considera, cu îngrijorare, această decizie ca fiind o precipitare și își manifesta lipsa de încredere în guvernul central de la Chișinău. Găgăuzii au fost, de asemenea, îngrijorați în legătură cu implicațiile pentru ei în cazul când Moldova s-ar reuni cu România, unire ce părea foarte probabilă în acel moment. În august 1990, Comrat s-a declarat ea însăși o republică autonomă, dar guvernul
Găgăuzia () [Corola-website/Science/297397_a_298726]