527 matches
-
aplica întocmai cu forma și conținutul lor în toate punctele care nu fac excepție de la derogările prevăzute prin prezentul act; se interzice tuturor tipografilor, librarilor, negustorilor orice contravenție, urmînd ca aceasta să se pedepsească în conformitate cu cele prevăzute aici. Adică: lanțuri, galere, expulzarea de pe teritoriul aflat sub jurisdicția Parlamentului și, în caz de recidivă, din întregul Regat, chiar pe viață (Art. II, III, IV, V). Text în vigoare pînă la căderea Vechiului Regim. În 1739, o decizie a curții închidea toate tipografiile
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
liniștea și asupra cărora Regele a impus "tăcere"", cum va preciza Joly de Fleury într-o scrisoare către Cancelar.70 Un an mai tîrziu, un ucenic farmacist, dovedit a fi cumpărat Le Christianisme dévoilé, era condamnat la nouă ani de galere, negustorul care i-o vînduse, la cinci ani, iar nevasta acestuia, la închisoare pe viață. Inițial, sălbăticia economiei de piață făcuse jocul puterilor politice. La începutul secolului al XVI-lea, reeditările-pirat și contrafacerile îi ruinau pe editori, care cereau autorităților
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
mai mari capturi ale piraților din toate timpurile. Pieter Pietersen Hein (1577-1629),s-a născut la Delfshaven, ca fiu al unui căpitan de vas. Pe la 20 de ani este capturat de spanioli și petrece câțiva ani ca sclav pe o galeră. În 1607 pleacă într-o călătorie în Asia, de unde se întoarce cu gradul de căpitan al navei Holandia. La 1618 îl găsim comandant al navei Neptunus, aflată în serviciul Veneției. În 1623 este viceamiral al companiei Dutch West India și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
care era călugăr certozin. Apoi, deoarece voia să se îmbarce pentru Genova, cei din Valencia care îi erau devotați îl rugară să nu facă una ca asta, pentru că - după cum se spunea - Barbarossa 1 era pe mare cu o mulțime de galere. Și cu toate că i-au istorisit multe întâmplări înfricoșătoare, nu l-au putut face să șovăiască. 91. El se îmbarcă pe o corabie mare și rămase în viață după furtuna de care am pomenit mai sus2, în timpul căreia de trei ori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
trudă și sacrificiu, să-l omor pe acel prim Narcis care la Roma pusese totală stăpânire pe persoana mea; de fiecare dată când îmi aminteam de acel egoism al meu, eram cuprins de furie și sufeream ca un osândit la galere. Desprinderea de personajul acela neînfrânat am dobândit-o mult mai târziu, cu ajutorul învățăturilor generoase ale Aiei. Problema era aceea de a reuși să-mi înving eul propriu, care nu accepta dizolvarea în anonimatul getic, ci continua să se afirme în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
și rând pe rând. Primul tramvai electric așteptat de călători În stația Brezoianu, cu sufletul la gură și cu urechea lipită de șină; ca și primele electromotoare industriale care au Înlocuit, la Imprimeria Statului de pe bulevard, pe acel osândit la galere și socialist militant Ionescu, văzut În copilăria mea cum Învârtea, zece ore din zi, roata mașinii de tipărit. Primul automobil, Încă neisprăvit și inform, trosnind și fumegând când Încerca să urce, cu toată lumea după el ca după urs, coasta Eforiei
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și te iubeam. Monica, fii prudentă. Nu fuma mult. Lasă trupului tău tânăr puterea și mireasma dulce a busuiocului... Monica, Monica... Ce greu îmi e fără de tine. Iubito! Marți seara Zi apăsătoare, de plumb. Azi-dimineață, trezire ca de condamnat la galere, după o noapte de insomnie. Griji și tristețe; o zi în care ți se pare că orașul îți spune cuvinte aspre, în care versurile lui Baudelaire îmi răsună sinistru în urechile sensibile și speriate. Dimineață cursuri de la 8½ la 12½
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
stalinist, care a durat decenii la rând, sau Nemții sub Hitler, când situația lor nici nu mai era comparabilă cu sclavii romani, ci de-a dreptul cu Întemnițații acelei perioade sau cu zecile de mii ce lucrau prin mine, pe galere etc. În finalul din Faust II, ideea ultimă și concluzia unui secol Întreg de luptă pentru libertate este că „ea trebuie câștigată zilnic!”, iar cele patru revoluții succesive franceze citate mai sus arată cît a fost de dificilă instaurarea acelui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
steagului de identificare, urmărirea vasului, somarea, abordarea, capturarea lui și a încărcăturii, uneori a oamenilor din echipaj. Câteva exemple: Ca și alți conaționali ai săi, exilatul englez John Ward a strâns un echipaj de 300 de oameni, a jefuit o galeră venețiană cu mirodenii, în 1607, și a capturat, apoi, altele, ale căror mărfuri le-a vândut în porturi africane, sub protecția autorităților berbere. Henry Every, după ce a debutat în marinărie ca aspirant în Marina Regală, în 1694 a condus o
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
dispunea din plin, cel puțin în sfera occidentală, de aceste tipuri variate de ambarcațiuni. Extinderea comerțului și imperativul dominației militare pe mări și oceane au creat, în zorii Evului Mediu, necesitatea unor noi tipuri de vase. La început, derivate din galera antică greacă și romană și din drakkar-ul viking, vasele au evoluat spre ceea ce am putea numi o paradigmă navală occidentală. Ea s-a definit, în primul rând, prin mărirea corpului principal, introducerea suprastructurilor, complicarea velaturii și apariția unor catarge suplimentare
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
cum arătau exact vasele anumitor pirați celebri, le putem imagina simplu, pornind de la vasele de război din epoca lor. Spre deosebire de precedentele antice, primele corăbii care au schimbat paradigma au tins să fie mai greoaie. Dromonul bizantin, de pildă, era o galeră masivă, de vreo 40 m lungine, 7 m lățime și 50 de vâsle, cu suprastructură de lemn la pupa, cu un singur catarg central, pe care era o velă mare, dreptunghiulară, sau cu două catarge, cu vele latine, triunghiulare. Prin
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
guri montate deasupra provei, prin țevi flexibile, se împroșca în navele inamice cu lichid inflamabil. Catapulte variate puteau arunca grenade de teracotă cu substanțe incendiare, grăsime sau ulei încins, coșuri cu șerpi veninoși, blocuri de piatră. În luptele cu bizantinii, galerele musulmane, mai mici (renumite erau felucile maure), aveau blindaje metalice pe bordurile laterale și, împotriva focului, turnau pe punte nisip, pietriș și apă. După schimbul de proiectile, vasele sfârșeau lupta prin apropierea bordurilor și lupta corp la corp. Galera venețiană
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
bizantinii, galerele musulmane, mai mici (renumite erau felucile maure), aveau blindaje metalice pe bordurile laterale și, împotriva focului, turnau pe punte nisip, pietriș și apă. După schimbul de proiectile, vasele sfârșeau lupta prin apropierea bordurilor și lupta corp la corp. Galera venețiană avea și ea două sau trei catarge, cu câte o velă triunghi ulară și mai multe punți. În secolul al XVI-lea, galerele capătă forme mai fine, devin mai suple și mai mobile. Aveau maxim 45 m lungime, 5-6
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
apă. După schimbul de proiectile, vasele sfârșeau lupta prin apropierea bordurilor și lupta corp la corp. Galera venețiană avea și ea două sau trei catarge, cu câte o velă triunghi ulară și mai multe punți. În secolul al XVI-lea, galerele capătă forme mai fine, devin mai suple și mai mobile. Aveau maxim 45 m lungime, 5-6 m lățime, pescaj de 2-2,50 m, borduri joase, pentru cele câte 25-26 de rame, vele de diferite mărimi, dispuse pe cele 2-3 catarge
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
pentru cele câte 25-26 de rame, vele de diferite mărimi, dispuse pe cele 2-3 catarge. Din cauză că la fiecare ramă trăgeau mai mulți vâslași (3-5), echipajul putea depăși 400 de oameni, ceea ce însemna foarte mult pentru spațiul restrâns al vasului. Echipajele galerelor de pirați era mai mic, pentru că era alcătuit doar din prizonieri și, desigur, necesitățile atacurilor și retragerilor rapide, la adăpost, cereau nave reduse, ca dimensiune. Ultimele au fost folosite în luptele pe mare din Europa, de către ruși, pe Marea Baltică, împotriva
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
o cală relativ încăpătoare, castel înalt la dunetă și teugă, două-trei catarge, cu câte două vele mari, pătrate sau triunghiulare, bompres scurt) sau caraca genoveză (exagerat de înaltă și masivă) nu ar fi putut fi nave de război, de aceea galera își păstrează, pe alocuri, supremația militară, în epocă. În Mediterana, galera a fost concurată până la începutul secolului al XVII-lea de vasele engleze și nordice numite de italieni bertoni : semănau cu galerele, dar erau mai robuste, cu bordaj înalt, navigând
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
catarge, cu câte două vele mari, pătrate sau triunghiulare, bompres scurt) sau caraca genoveză (exagerat de înaltă și masivă) nu ar fi putut fi nave de război, de aceea galera își păstrează, pe alocuri, supremația militară, în epocă. În Mediterana, galera a fost concurată până la începutul secolului al XVII-lea de vasele engleze și nordice numite de italieni bertoni : semănau cu galerele, dar erau mai robuste, cu bordaj înalt, navigând cu trei catarge și velatură pătrată. Deși voluminos, galionul a fost
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
fi putut fi nave de război, de aceea galera își păstrează, pe alocuri, supremația militară, în epocă. În Mediterana, galera a fost concurată până la începutul secolului al XVII-lea de vasele engleze și nordice numite de italieni bertoni : semănau cu galerele, dar erau mai robuste, cu bordaj înalt, navigând cu trei catarge și velatură pătrată. Deși voluminos, galionul a fost, în secolul al XVI lea, cea mai reprezentativă navă care a deservit și transportul, și lupta. Înalt, masiv, având castel la
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
1701-1714), extins în zona Americilor și a Indiilor de Vest : Războiul Succesiunii Spaniole sau, cum l-au numit cei mai mulți dintre coloniștii Lumii Noi, Războiul Reginei Anna. Majoritatea piraților de atunci au descins din corsarii loiali națiunilor implicate (Spania, Lupta între galere de pirați (cu rame și vele latine) și vase britanice (cu vele pătrate), într-un tablou al pictorului olandez Willem van de Velde cel Tânăr, consacrat cu lucrări marine, la sfârșitul secolului al XVII-lea ; bătălia între un vas englez
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
și de la felucile arabe. Caravelele și caracele au oferit, în secolul al XVI-lea, prin velatura mai numeroasă, pătrată și triunghiulară, o mai bună manevrabilitate, combinată cu necesitățile transportului îndelungat, asigurat de un corp mare. Tot la Nesebar apar și galerele, vase lungi, cu o vele triunghiulare și rame, vase prezente, de pildă, într-o tabără și-n cealaltă, în bătălia de la Lepanto (1571). Dacă ele vor fi apărut și pe Marea Neagră, e de presupus că au fost vase otomane, căci
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
vele triunghiulare și rame, vase prezente, de pildă, într-o tabără și-n cealaltă, în bătălia de la Lepanto (1571). Dacă ele vor fi apărut și pe Marea Neagră, e de presupus că au fost vase otomane, căci, oricum, turcii au avut galere până târziu, în secolul al XVII-lea, când pe alte mări se trecuse deja la navele cu mai multe punți și mai multe tipuri de pânze, mai eficiente și mai ușor de întreținut 7. Neinteresați de războaie navale și de
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
unor coarne ; puntea liniară, fără nicio suprastructură, dar cu bocaporți, pentru acces dedesubt, în magazie ; un catarg cu o velă mare, pătrată, învergată, pentru vânt din spate, și una triunghiulară, cu propria vergă mobilă, pentru vânt din travers ; cârmă de galeră, alcătuită din două rame, de o parte și de alta a carenei, prevăzute cu mânere prelungite lateral, pentru manevrare manuală ; copastie cu saborduri, pentru vâsle sau evacuarea apei- iată arhitectura unei asemenea corăbii, făcute, de presupus, din stejar autohton, având
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
să fi fost utilizate de eventualii pirați dunăreni autohtoni, pentru care bărcile pânzate sau plutele erau vasele ideale. Șeicile și caicele care au circulat pe Dunăre și mare, sub pavilionul Principatelor, în secolele al XVII-lea-al XIX-lea, copiau galerele otomane și aveau echipaj românesc, fiind construite pe cheltuiala domnitorului la Galați, Brăila sau Giurgiu. Caicele militare (așa-numitele caice brâncovenești) erau nepuntate, aveau 30-40 m lungime, carenă joasă, velatură simplă triunghiulară, pe un catarg scund, 14 perechi de rame
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
galioane de dimensiunile celor occidentale decât dacă erau comandate de armatori occidentali), dar existau și flotile domnești ce apărau porturile, păzeau malurile și făceau comerț. Șeicele de patrulare pe Dunăre, de la începutul secolului al XIX-lea, aveau tot structură de galeră, cam cu aceleași detalii ca și caicele, dar cu două catarge, vele pătrate sau trapezoidale și 2-3 tunuri, în plus10. Macheta unui pânzar moldovenesc, la Muzeul Marinei din Con stanța (arhivă personală) După 1833, Poarta a recunoscut Principatelor dreptul de
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
falsitatea demonstrației. Doamna Urșianu crede (însă aici credința îi joacă feste !) că este suficient să ai, într-un film, premisele unui conflict moral pentru a avea cinema ; ei bine, nu este. Domnia sa crede că este suficient să ai o galerie/galeră de actori făcând roluri de compoziție pentru a avea psihologie ; or, nu este. Domnia sa crede, în fine, că simpla povestire (întretăiată de obligatorii flash-back-uri) a unei derive personal/postrevoluționare (în care demontarea statuii lui Lenin, De-mi-si-a/De-mi si-a
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]