682 matches
-
mă trezeam că înot prin cenușă și țesături putrezite. Am traversat albia secată a unui vechi canal și am ajuns la capătul unei străzi. Orașul nu părea a fi un loc înfloritor. Grupuri de adolescenți sau bătrîni stăteau în gura gangurilor, dar multe ganguri erau goale și neluminate. Singurele magazine care nu aveau obloanele trase erau cele mici care vindeau ziare, dulciuri, țigări și contraceptive. După ceva timp, am ajuns într-o piață mare cu tramvaie zdrăngănitoare. Lumina felinarelor ajungea doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
înot prin cenușă și țesături putrezite. Am traversat albia secată a unui vechi canal și am ajuns la capătul unei străzi. Orașul nu părea a fi un loc înfloritor. Grupuri de adolescenți sau bătrîni stăteau în gura gangurilor, dar multe ganguri erau goale și neluminate. Singurele magazine care nu aveau obloanele trase erau cele mici care vindeau ziare, dulciuri, țigări și contraceptive. După ceva timp, am ajuns într-o piață mare cu tramvaie zdrăngănitoare. Lumina felinarelor ajungea doar pînă la primele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
roșie. Ferestrele luceau de curățenie în lumina soarelui matinal; fumul de la cîteva coșuri se ridica palid spre cerul iernatic. Un băiat de șase-șapte ani, cu o pelerină albastru-închis, o bonetă din lînă și un ghiozdan coborî cîteva trepte dintr-un gang, și o luă spre stînga. Chiar în fața lui Lanark, între perdelele unui bovindou apăru o femeie slabă, cu o față obosită. îl urmărea pe băiat, care se întoarse și îi făcu cu mîna cînd ajunse la colțul străzii și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
așeză pe un colț de zid și înghiți aer pînă cînd bătăile inimii i se mai potoliră. în fața lui era un teren gol, acoperit de umbrele lungite ale clădirilor de locuințe. Culorile se transformaseră în tonuri de cenușiu, iar gurile gangurilor erau niște dreptunghiuri negre pe pereții caselor. Cerul era străbătut de un nor albastru-cenușiu, dar palele de vînt își deschiseseră canale prin el, așa că putea vedea prin ele aerul amurgului verzului de deasupra. Sub cel mai lat dintre nori zburau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
de dragoste și recunoștință, strigă la rîndul lui: — Tati! Domnul Thaw își îndesă fiul sub braț și alergă spre casă. Printre pașii mari și smuciți ai tatălui său, Thaw auzi din nou zgomotul metalic. Urcară treptele și intrară în gura gangului, iar Thaw fu pus jos. Rămaseră în întuneric, răsuflînd din greu; apoi, domnul Thaw spuse cu o voce stinsă, pe care Thaw nu o recunoscu: — Cred că-ți închipui cît ne-ai speriat? Urmă un sunet ascuțit și un pocnet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
trei magazine cu reviste viu colorate în vitrine. Femeile de pe copertedădeau o coloratură erotică visărilor lui cu ochii deschiși. într-o dimineață, după ce traversase drumul principal și cobora pe o stradă scurtă, Kate Caldwell îi ieși în cale dintr-un gang și se îndreptă spre școală, cu geanta de școală îo cutie pentru masca de gaze din timpul războiului) lovindu-i-se de șold. El o urmări emoționat, cu gîndul s-o depășească, dar îi lipsi curajul. Ce-ar putea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
minte să se întoarcă și să-l cheme la ea, dar ea nu o făcu, și ajunseră la școală fără să se apropie sau să depărteze unul de altul. După aceea, în fiecare zi spera că ea o să iasă din gang exact în clipa în care el trecea pe acolo, ca să-i poată vorbi fără să se înjosească, dar fie că nu o vedea, fie că ea apărea înainte, așa că o urma de parcă era remorcat de o frînghie invizibilă. într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
care el trecea pe acolo, ca să-i poată vorbi fără să se înjosească, dar fie că nu o vedea, fie că ea apărea înainte, așa că o urma de parcă era remorcat de o frînghie invizibilă. într-o dimineață, tocmai trecuse de gang, cînd auzi pași repezi și ușori depășindu-l. Fu cuprins de o stare confuză de speranță și suferință și simți înțepături în pielea feței. înainte ca pașii să-l ajungă, traversă brusc strada, amestecul de sfidare și autocompătimire topindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
care oamenii se mișcau în cupluri misterioase. încrederea în sine creștea odată cu întunericul. Pe față i se așternu o expresie hotărîtă, ușor lupească, picioarele izbeau trotuarul cu fermitate, trecea cu pași mari pe lîngă cupluri care se îmbrățișau la gura gangurilor și se simțea izolat în scopul lui de neclintit, care-l plasa dincolo de măruntele satisfacții omenești. N-ar fi putut explica în ce consta respectivul scop îla urma urmelor, nu făcea decît să meargă, să nu meargă nicăieri), dar uneori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
firmele de neon la cinematografe, ca niște broșe de argint cu rubine, semnele de circulație licărind ca niște pietre de ambră și smarald - toate strălucind ca o comoară răsfirată pe o pînză neagră. Coborî pe străzile mizere și intră în gangul uneia din cele mai mizere. Scara era îngustă, prost luminată și mirosind a pișat de pisică. în fața unei toalete aflate pe un podest, păși pe deasupra doi copii care stăteau pe un preș și se jucau cu o jucărie cu mecanism
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
E-o bucățică bună de frecat, zise Coulter. — Ce? — O bucățică bună de frecat. Lyle Craig dintr-a cincea se zice că i-o saltă tot timpul, iar vinerea trecută am văzut cum era înghesuită de un tip mare în gangul de lîngă Denistoun Palais. — înghesuită? — Frecată. Pipăită. Nu-i decît o bucățică... Nu mai folosi cuvîntul ăla! strigă Thaw. Merseră în tăcere, pînă cînd Coulter spuse în cele din urmă: N-ar fi trebuit să-ți spun, Duncan. Dar îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
o porniră împreună. June mergea cu bărbia în vînt și gura ei vioaie strînsă, de parcă ar fi disprețuit mulțimea de admiratori, iar inima lui Thaw bătea în piept mai să se spargă. Dădură cîteva colțuri și se opriră la un gang. June îi spuse că mergea în vizită la mătușa ei de două ori pe săptămînă; bătrîna suferise de curînd o operație. Thaw făcu o observație lipsită de subtilitate despre generozitatea ei. Urmă un alt moment de tăcere. Apoi, disperat, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
pe podeaua sălii cazanelor, cu niște furci din lemn prost făcute. Apoi Drummond le puse cu o lopată în cazan și plecară după ce se spălară pe mîini la un robinet din curtea întunecată. Ajunseră în Cowcaddens și intrară într-un gang în care scările erau roase într-un unghi atît de ascuțit că abia puteai păși. Lui Thaw i se tăie respirația și se sprijini o clipă de pervazul unei ferestre. De-acolo vedea spatele teșit al unei biserici mizere vizavi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
și atingîndu-i obrazul curios. Ea fremătă puțin și zise: — Cred că e cazul să plec acum. Bineînțeles, spuse el și se ridică în picioare. Visam. O să te conduc acasă. O ajută să se îmbrace și coborîră. Se opri în gura gangului și-i arătă siluetele gemînde ale copacilor din parc. — Haide s-o luăm prin parc. — Duncan, porțile sînt închise. — Aici lipsește un grilaj. Haide. O s-o luăm pe scurtătură. O ajută să treacă prin spărtura îngustă și coborîră spre chei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
fură trîntite și o voce îl întrebă: — Unde locuiești? — Biserica parohiei Cowliars. — Pentru Dumnezeu, unde locuiește? O voce dădu adresa din Cumbernauld Road și canapeaua vibră și se clătină. Evident, se afla într-o mașină, iar cînd se opri în afara gangului din Riddrie, putu să se ridice și să se ducă singur sus. Din fericire, taică-său nu mai locuia acolo. Peste o săptămînă, după ce dobîndi suficient respect de sine, se întoarse la biserică. Pictura murală îl izbi într-un mod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Sînt rece gheață. Ea îl bătu pe genunchi. — O, o să te-ncălzesc, sînt bună la asta. Taxiul se opri în fața porticului alb al unei biserici. Plăti taxiul și veni lîngă femeie zicînd: — Ne căsătorim? — Locuiesc după colț. Intrară într-un gang din strada în care fusese fostul lui atelier. Urcă destul de greu scara. — Nu te simți bine, nu-i așa? îl întrebă femeia. — Puțin cam obosit. O fereastră cu sticlă mată de lîngă ușă avea o gaură neagră triunghiulară. Ea își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
se împrăștiară. Povara falsei tristeți, falsă pentru că în mod vizibil fusese impusă minții sale în beneficiul altcuiva, se risipi. Se simțea liber. O porni din nou. În timp ce mergea, privirea îi luneca 1a stânga și la dreapta, încercând să pătrundă obscuritatea gangurilor. Se apropia de colțurile de stradă cu simțurile în alertă, cu mâna pe revolver. În ciuda prudenței sale, n-o văzu pe tânăra care ieși în fugă dintr-o stradă laterală decât cu o fracțiune de secundă înainte de a se ciocni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
se împrăștiară. Povara falsei tristeți, falsă pentru că în mod vizibil fusese impusă minții sale în beneficiul altcuiva, se risipi. Se simțea liber. O porni din nou. În timp ce mergea, privirea îi luneca 1a stânga și la dreapta, încercând să pătrundă obscuritatea gangurilor. Se apropia de colțurile de stradă cu simțurile în alertă, cu mâna pe revolver. În ciuda prudenței sale, n-o văzu pe tânăra care ieși în fugă dintr-o stradă laterală decât cu o fracțiune de secundă înainte de a se ciocni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
trântit pe banchetă și sprijinit de volanul propriei limuzine, încercă să citească ceva din ziar. Cumpăra un cotidian popular, plin de poze și cu titluri cât o jumătate de pagină, dar prin el învățase scurtăturile limbii, argoul și vorbirea de gang, ba chiar înjurăturile celor care îi veneau la garaj cu mașinile ferfeniță. Îl deschise la mijloc și îl desfășură larg, pe bordul mașinii, să citească anunțurile. Soarele dogorea prin parbriz și, așa, scăldat în lumină, încercă să parcurgă literele, dar
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
unde-i numărul de telefon, iar chiar dacă o deschid, e ca și cum aș fi prezbit, nu reușesc să citesc numele. Știu unde stă ea sau, mai bine zis, nu știu care este locul, dar știu cum e, mi-amintesc clar o scară, un gang, un palier. Nu străbat orașul ca să regăsesc locul, sunt mai degrabă cuprins de un fel de teamă, de blocaj, continuu să mă perpelesc Întrebându-mă de ce am Îngăduit sau de ce am vrut ca acest raport să se stingă - fie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
roșie, scena deocheată a unui teatru de marionete luminat cu torțe fumegânde. Dar, imediat după el, treceai pe sub o arcadă din piatră cioplită, și lângă o fântână din bronz, de grilajul căreia atârnau țurțuri lungi, se deschidea bolta unui alt gang. Deasupra ușilor, vechi capete aurite de lei mușcau inele de bronz. Un freamăt ușor trecea printre zidurile acelea, zgomote inexplicabile se rostogoleau de pe acoperișurile joase și se infiltrau În jgheaburile streșinilor. Casele trădau o existență a lor, fantomatică, doamne oculte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Și deodată ne trezirăm În străduța Fabricanților de Aur... Aci, și trebuie să spun că urechile pe care nu le mai am Îmi mai tremură și acum sub gluga jerpelită când mi-aduc aminte, fără veste, În Întunericul unui nou gang apărut În cale, se proțăpi În fața noastră un uriaș, o făptură oribilă, cenușie și fără expresie, cu trupul mătăhălos de culoare arămie, sprijinită Într-un baston noduros de lemn alb răsucit În spirale. Un miros puternic de santal emana din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
va continua să practice aceeași politică rigidă ca și pînă atunci, „domnul Ovid Densusianu o să rămîie singur”. Un program „novator” nebulos al revistei poate fi desprins din textul intitulat „Architectura mentis“ și din „neronianul” „Qualis artifex pereo!“ de la rubrica „Prin ganguri de idei“ a primului număr. Textele sînt însă aproape ilizibile. O publicație ieșeană ulterioară Frondei și care și-a făcut, asemenea ei, un stindard din susținerea „curentului nou” și din poezia lui Tudor Arghezi a fost Absolutio (director: I. Ludo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
stradă erau cele ale felinarelor și cele care străbăteau prin jaluzelele magazinelor care se închiseseră de mult. Deodată, a auzit pe cineva adresându-i-se în șoaptă. — Hei, tinere! E încă devreme. Nu vii cu mine? Vocea venea dinspre un gang întunecat dintre cinema și magazin. Privind într-acolo, a zărit în gang silueta fantomatică a unei femei. Era femeia cu bandajul în jurul gâtului. — Sfinte Dumnezeule! strigă ea, surprinsă. Ame-chan de la hotel! Gaston clipi trist. Deși fusese dat afară din hotel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
care se închiseseră de mult. Deodată, a auzit pe cineva adresându-i-se în șoaptă. — Hei, tinere! E încă devreme. Nu vii cu mine? Vocea venea dinspre un gang întunecat dintre cinema și magazin. Privind într-acolo, a zărit în gang silueta fantomatică a unei femei. Era femeia cu bandajul în jurul gâtului. — Sfinte Dumnezeule! strigă ea, surprinsă. Ame-chan de la hotel! Gaston clipi trist. Deși fusese dat afară din hotel, în toiul nopții, din cauza acestei femei, nu-i purta deloc pică. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]