681 matches
-
cu condiția de a avea guverne, domnitori și adunări legislative separate, singurele instituții comune fiind Comisia centrală, și Curtea de Casație de la Focșani. Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești a pus Puterile garante în fața faptului împlinit, stârnind o „imensă stupoare” la Viena, Constantinopol și Londra. Diplomația britanică s-a repliat însă repede și, în contextul războiului franco-sardo-austriac, declanșat în mai 1859, a încercat să „stingă” cât mai repede criza care amenința să „incendieze
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Ionescu „patenta de supus englez”, acesta devenind astfel „posta” unionistă a ținutului, pe unde treceau toate hârtiile unioniste, corespondența și ziarele din Occident, altfel confiscate de oamenii lui Vogoride. în luna martie 1857, soseau la București comisarii celor șapte Puteri garante, între care se afla și Sir Henry Lytton Bulwer, membru al ambasadei din Constantinopol, care nu împărtășea însă necesitatea împiedicării cu orice preț a Unirii, percepută de patronul său. Neavând totală încredere în Bulwer și îngrijorat de posibilitatea ca Partida
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
favorabile Unirii (Partida națională )” . Și Colquhoun avea să folosească termenul „Partidul revoluționar” referindu-se la Partida națională. Bulwer arăta și că Divanurile abordau doar aspecte pe care Comisia europeană nu le abordase, refuzând să discute punctele deja aprobate de Puterile garante. Așa cum am arătat în capitolul al doilea, Adunarea munteană a refuzat însă să propună deliberării Puterilor garante reforme interne, acesta fiind dreptul său suveran de deliberare, în conformitate cu principiul suveranității naționale. Comisarul englez este de părere că Adunarea munteană a fost
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Bulwer arăta și că Divanurile abordau doar aspecte pe care Comisia europeană nu le abordase, refuzând să discute punctele deja aprobate de Puterile garante. Așa cum am arătat în capitolul al doilea, Adunarea munteană a refuzat însă să propună deliberării Puterilor garante reforme interne, acesta fiind dreptul său suveran de deliberare, în conformitate cu principiul suveranității naționale. Comisarul englez este de părere că Adunarea munteană a fost „acaparată” de „revoluționari”, dar „vinovate” sunt prevederile firmanului electoral care, „deodată” a pus capăt puterii „exclusive” a
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Delta Dunării, oferindu-se ca referință istorică titulatura lui Mircea, din 1390. De asemenea, s-a afirmat că unele dintre insulele Deltei și brațe ale ei poartă nume românești. Raportul concluziona că Divanul din Moldova ar trebui să ceară Puterilor garante să decreteze modificarea frontierelor între Moldova și Imperiul otoman cu ajutorul unei Comisii Europene în acord cu drepturile proprietății, libertății comerțului și navigației, deținute de Principate”. într-o altă ședință, din 18/30 decembrie, aflăm că „deputații au discutat problema raporturilor
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
numitul partid național, ridicându-se o opoziție complet organizată, care își avea sediul principal în reședința fostului domnitor. De aici au emanat diferite proteste care au fost adresate agenților străini, ambasadorului de la Constantinopol și în cele din urmă guvernelor Puterilor garante”. Referindu-se la compoziția Adunării, Colquhoun arăta că cei mai mulți dintre deputați aleși sunt „membri ai partidului național sau liberal”, adăugând că speranțele partidului conservator stăteau în voturile din Oltenia. El descrie și mișcările țărănești sub conducerea lui M. Mălăieru, exprimându
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
acționând pentru împiedicarea Unirii. El a îmbrățișat teza lui Stratford Canning care sustinea că „Unirea ar fi fatală Turciei”. în fiecare ocazie pe care a avut-o, el a susținut imposibilitatea realizării Unirii și inoportunitatea adresării unei asemenea cereri Puterilor garante. El se detașa astfel de poziția sa mult mai înțelegătoare față de cauza românilor, pe care a adoptat-o în timpul Revoluției de la 1848. Atitudinea sa era conformă cu instrucțiunile primite de la Londra și mai ales de la superiorul său direct, ambasadorul englez
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
adevăr, "Înaltul este un cifru esențial al transcendenței", căci, pe de o parte, "Înălțimea lui Dumnezeu se manifestă cel mai bine prin pogorârea sa în care El rămâne totuși Înaltul-Desăvârșit" iar, pe de altă parte, "doar înălțimea lui Dumnezeu poate "garanta" că înălțarea creaturii nu se preschimbă în disoluție" (Miklos Vetö, Philosophie et religion, L'Harmattan, Paris, 2006, pp. 114, 81, 87). 67 În "substanța lui Dumnezeu care face lucruri schimbătoare fără să se schimbe ea însăși" (Sf. Augustin, De Trinitate
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Și tu ce stai degeaba? Se adresează, desigur, consortului ei. Scoală-te de la masă și ștampilează pașaportul fetei! Ce dacă nu suntem oraș? Nu suntem tot la graniță? Nu ești tu jandarm aici? Da' primar cine-i? Nu poți tu garanta, ca oricare altul, că fata asta a intrat în Franța acu' trei zile? Nu reprezinți tu autoritatea aici, în regiunea asta? Sub avalanșa de exclamații și întrebări a gazdei noastre, tresărim Evident, Monsieur Ch., cu multiplele funcții pe care le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
ne vină "la pachet" cu domnitorul). Adunarea legislativă care l-a proclamat domnitor pe Carol I s-a transformat în Adunare Constituantă, producând și votând primul text care nu era impus nici de puterea suzerană, nici de cele șapte puteri garante. Potrivit Constituției, România devenea o monarhie ereditară, în care erau respectate următoarele principii politico-juridice: suveranitatea națională, separația puterilor în stat, guvernământul reprezentativ, responsabilitatea ministerială, supremația Constituției în fața tuturor legilor. De asemenea, Constituția României proclama și garanta toate drepturile și libertățile
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Unirii și a Principelui strein, ca la singurul liman de scăpare, ca la singurul mijloc de consolidare și prosperitate. Astăzi, când această dorință este îndeplinită prin abnegarea, persistența și prudința românilor, precum și prin solicitudinea Curții Suzerane și a înaltelor Puteri garante - astăzi, în sfârșit, când prin Constituțiune bazele legilor noastre sunt fixate și statornicite, trebuie să ne dăm mâna cu toții, și, strâns uniți, să menținem, să dezvoltăm și să întărim aceea ce am dobândit. Urmând cu liniște și demnitate pe această
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
mâna cu toții, și, strâns uniți, să menținem, să dezvoltăm și să întărim aceea ce am dobândit. Urmând cu liniște și demnitate pe această cale, vom fi respectați din afară și ne vom atrage bunăvoința înaltei Porți și a înaltelor Puteri garante. în afară ca și în întru linia noastră de purtare e simplă. Avem un lucru sânt [sfânt] de păzit, neutralitatea noastră, garantată de puterile cele mari ale Europei. Această neutralitate ne impune datorii ce trebuie să îndeplinim cu lealitate și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
în dese rânduri la amintiri deja notate. Lipsa de rigoare științifică poate fi înlocuită de onestitatea care se degajă din însemnări ca și prestigioasa memorie de care dă dovadă dar și unele asemănări cu situații cunoscute din epocă, toate devenind garantele autenticității faptelor relatate. Gheorghe Rădășanu surprinde copilăria petrecută "pe coasta satului Bogata"(p.37) prin rememorarea unor întâmplări personale sau povestite de alți. Presimțind poate propriul sfârșit Gheorghe Rădășanu surprinde prin modul reverențios în care își amintește de cei dispăruți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Rusia. Starea actuală a Rusiei face imposibil să se obțină întoarcerea sau chiar o promisiune de întoarcere a acestor depozite, cu toate că se crede că [starea lor] este încă intactă. Delegația română insistă ca, în interesul țării sale și al puterilor garante, să fie luate unele măsuri pentru asigurarea restituirii acestor bunuri a căror valoare totală depășete 1 miliard de franci. Poate n-ar fi de dorit să i se ceară Germaniei - ca o categorie de despăgubiri, dar dl. Danielopol consideră că
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
păcii și condițiile ce urmează a se impune Germaniei asupra faptelor mai sus menționate, pentru a se putea avea în vedere măsurile de luat în scopul de a salvgarda, o dată cu interesele României și ale Băncii Naționale, și acele ale Puterilor Garante, privind restituirea valorilor despre care este vorba. De fapt, situația actuală din Rusia face imposibilă restituirea depozitului său [român], deși s-ar părea că el este încă intact. Delegația română crede că trebuie să i se ceară Germaniei și celorlalte
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de tine, de exemplu. Cine citește critică literară? Elevii de liceu, ba chiar și studenții cred că, dacă scriu, criticii o fac exclusiv sau înainte de toate pentru ei, pentru a-i ajuta la examene. Și nu-i adevărat? Putem noi garanta că nu este adevărat? Dar ca să ajungi în manuale îți trebuie o mulțime de lucruri. Pe mine m-ar bucura să știu că mă citesc autorii despre care scriu dacă sunt, firește, în viață, apoi, criticii cu care intru, explicit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
capăt. A trăi respectat sau a muri regretat, iată deviza mea și de asemenea ambiția mea” (subl. ns). În primii ani de guvernare (1859-1862), domnitorul a socotit că, pentru consolidarea statului național român modern, era necesară recunoașterea de către Marile Puteri garante a dublei sale alegeri, ca domn al Moldovei și al Țării Românești. La 24 ianuarie 1862, în discursul rostit în fața Adunării Legislative a Principatelor Unite domnitorul a proclamat „Unirea definitivă a Principatelor”. Adresându-se deputaților, Alexandru Ioan Cuza spunea: „Să
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
deschide ședința sub preșidenția mitropolitului Moldovei și Sucevei, Sofronie Miclescu. Se face apelul nominal la care răspund 49 deputați. Înainte de a se procede la alegerea de domn, Costache Hurmuzache, raportorul comisiunei însărcinată cu redactarea unui proiect de mulțămire cătră puterile garante, cetește proiectul care are următoarea cuprindere: "1. Adunarea electivă a Moldovei rostește a sa adâncă recunoștință puterilor ce au subscris Tractatul de Paris pentru recunoașterea și garantarea drepturilor Principatelor Române, înscrise în capitulațiunele lor cu Imperiul Otoman. 2. Adunarea electivă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
acceptat noul aranjament. Preocupările britanicilor față de influența rusească i-a determinat de asemeni să limiteze cît mai mult posibil mărimea statului. Ca să-și apere interesele pe viitor, cele trei state și-au asumat ele însele rolul de puteri protectoare sau garante ale țării o prevedere a tratatului care avea să ofere ulterior posibilități nelimitate de justificare a intervențiilor. Întrucît guvernarea urma să fie monarhică, trebuia să fie numit un conducător. Căutarea era dificilă, deoarece, așa cum am văzut, Leopold de Saxa-Coburg a
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Porții a fost înlocuită de o dominație care putea deveni și mai greu de suportat dacă era exercitată din plin. Prin 1830, Principatele și Serbia se aflau sub protectoratul oficial al Rusiei, iar Grecia sub cel al celor trei puteri garante: Marea Britanie, Franța și Rusia. Acest control al marilor puteri a exercitat o influență hotărîtoare asupra evoluției politice a statelor balcanice vreme de o lungă perioadă. Termenii de protecție și protectorat utilizați aici descriu instituirea dreptului unui stat unic sau a
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
în acest moment s-a atenuat în iunie, cînd Austria a fost implicată într-un război cu Franța și Sardinia. Înfrîngerea monarhiei a dus la îndepărtarea uneia dintre adversarele unirii, făcînd astfel posibilă rezolvarea acestei chestiuni. În septembrie 1859, statele garante au recunoscut dubla alegere, dar numai pe răstimpul vieții lui Alexandru Ioan Cuza. În ciuda acestei condiții, exista o recunoaștere generală a faptului că, odată unite, ar fi fost dificil ca provinciile să mai fie despărțite. Deși Cuza era domnitor atît
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
confruntau guvernanții, l-au deprimat profund pe Carol, care a ajuns la concluzia că nu putea domni în cadrul regimului constituțional instituit. Ca și Cuza, el considera că trebuiau extinse puterile executivului, astfel că a întocmit o scrisoare adresată guvernelor statelor garante, în care le prezenta situația și își exprima disponibilitatea de a abdica. Mesajul acesta a fost primit cu multă neîncredere în toate capitalele, unde se credea că domnitorul nu făcea decît să pregătească terenul pentru o declarație de independență. Războiul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
1923. În afară de aceasta, Austria și Franța puteau vorbi în numele catolicilor, iar Rusia în cel al ortodocșilor din peninsulă, deși criteriile exacte pe care le implica această protecție nu fuseseră niciodată precizate. După 1856, toate semnatarele Tratatului de la Paris erau puteri garante ale statelor din Balcani, dar nici în acest caz nu s-a încercat o definire a ceea ce însemna concret acest lucru. Marile puteri, Rusia, Austria, Franța și Marea Britanie, au jucat realmente un rol decisiv în determinarea soartei națiunilor balcanice cu
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
în privința aceasta. Unele grupuri de țărani trimiteau de asemenea petiții conținînd nemulțumirile lor nu numai Porții, ci și reprezentanților străini. Orice răzvrătire majoră devenea automat o chestiune de interes european. În Tratatul de la Paris din 1856, puterile europene se declarau garante și protectoare ale creștinilor, dar ce însemna aceasta nu fusese niciodată specificat cu precizie. Ele aveau într-adevăr unele drepturi în a interveni în favoarea creștinilor din Balcani în caz că se iveau situații extrem de periculoase sau erau comise atrocități. În vara anului
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
consulului german o notă În care se sublinia că „România se va apăra totdeauna contra unui amestec al Turciei În afacerile sale interne”. Pe de altă parte, Turcia se gândea să aducă această afacere În atenția unei Conferințe a Puterilor Garante. Pe fondul acestei situații, agentul României la Viena și Berlin, Carp, scria la 16 august 1871 din Viena că Bismarck a inițiat o campanie de defăimare Împotriva României și că demersul la Poartă era Începutul acestei campanii, care, așa cum aprecia
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]