491 matches
-
prisosință că acesta nu făcea o corvadă ci își urma vocația unei mari pasiuni, căreia i s-a dăruit cu toată ființa și plăcerea, ce-i drept, în condiții de lucru și de existență precare. Ideea necesității discreditării operei politice, gazetărești a lui Eminescu, apare încă din timpul vieții, pe care o perpetuează și o susțin apoi numeroase personalități implicate tocmai în derularea evenimentelor politice. Nu degeaba atrăgea atenția A.C. Cuza scrie Theodor Codreanu în 1923 în paginile programului politic al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
extremist nu se dă în lături de la expresii de o vulgaritate explicită: "Matroana voință și curva rațiune, sulemenite de fardul libertății de gândire, treceau din mână în mână în lupanarele filosofiei oficiale" (p. 130). Undele diatribelor antidemocratice izvorâte din redacțiile gazetărești își găseau ecouri în emisii discursive lansate de la înălțimile Academiei Române, de unde Simion Mehedinți (2002) [1939] declara război "falsei treimi" a revoluționarismului francez - liberté, égalité, fraternité. Principiile Revoluției Franceze, inculpate a întemeia doctrina "umanitarismul antinațional" democratic, sunt ridiculizate drept "glume metafizice
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
să se reverbereze în conștiința românească abia peste multe decenii, în postcomunism, când societatea românească s-a reangajat în refacerea nodurilor cu Europa occidentală. Replici caustice la adresa exceselor periculoase ale retoricii extremei drepte au fost formulate și în frământatul mediu gazetăresc al interbelicului românesc. Un astfel de exemplu este recenzia corozivă venită de la stânga spectrului convingerilor politice care a luat în primire critică apariția Dialecticii naționalismului (1936) semnată de N. Roșu. Injectată cu un amestec de satiră necruțătoare și vădită îngrijorare
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
referințe la munca noastră ce trec ușor peste o realitate: avem numai 28% din spațiul grafic al Scânteii, iar materialul oficial ne determină ca noaptea târziu să aruncăm la coș articole, reportaje și știri obținute prin mult consum de energie gazetărească. Toate astea, ca și spațiul acordat publicității, ne îngustează câmpul de manevră tematic în dese rânduri"102. Trebuie spus că Flacăra Iașului vindea 53.000 de exemplare pe zi și Dumitriu cere abonamente la sate. De asemenea, cere ca o dată
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
redarea În cursiv aldin. Cutumiar, aldinul este destinat exclusiv Întăririi. Desigur, nu toate afirmațiile Îmi aparțin. Chiar dacă cele afirmate de alții, dar folosite de mine, au fost transpuse În stilul meu, dictat și de respectarea pe cât posibil a unei „culori“ gazetărești, sunt obligat la a adăuga bibliografia corespunzătoare care, sunt convins, poate folosi avantaj pentru cititor, dezavantaj pentru ascultător Întru aprofundarea, desigur și confruntarea, de către cel interesat, a problemei globale discutate. Ușurarea parcurgerii textului, ca și rațiuni de economie de spațiu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nu substanța, degradată zi de zi, Îi va fi definitorie, ci informația, suma complexă a multor suflețele. Dacă ați perceput vorbele mele ca pe un arid raport științific, nu mă supăr. Pot spune că am vrut-o chiar. Dar culoare, gazetărească, tot veți obține. De la ceilalți contributori ai acestei ediții a Mileniumului. „Milenium“, 24 martie 2001, ora cca. 15,45 62. Leu și pisică Cum să dau greutate spuselor mele decât atârnându-le de picior nu o ghiulea, dar o „greutate
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Cazimir, Băncilă, Haricleea Darclé, Caragiale, Gr.T. Popa, Nutzi Acontz, Camil Petrescu, Ibrăileanu, Lesnea, Pallady, Labiș, Topârceanu, Dăncinescu, Sava, Kiriakoff, Băncilă, Coandă, Codreanu, Miluță, Mărgărit etc. etc. etc. peste 200. "Cafelele" lui dintr-un cotidian ieșean de după '89 vesteau instaurarea echilibrului gazetăresc ne-partizan, într-o vreme tulbure, plină de acute și falseturi pe care, astăzi, mulți și le-ar vrea uitate. -Mă! mi-a spus odată este loc pentru toți. În urma lui Leon, ceva s-a surpat: a dispărut fireasca legătură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
text în două ziare "centrale" atinge ades cote ridicole și infantile: "comuniștii au încercat din răsputeri să șteargă orice urmă". Ce spui, Franz? Urma cui? A fiicei lui Eminescu? De ce s-o șteargă, în numele luptei de clasă? Dar culmea iresponsabilității gazetărești o reprezintă fraza "istoricii ieșeni și lingviștii confirmă în mare parte legendele oamenilor". Aiurea! Nu confirmă nici unul. Autorele și-l aduce în sprijin pe eminescologul Mihai Drăgan. Care-i mort și nimeni nu l-a auzit vreodată pe M.D., îngrijitorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
am cunoscut, nu mă cunoaște. Îi știu însă foarte bine scriitura și-i explicabilă curiozitatea cu care i-am citit această nouă carte, intitulată " Programat să ucidă, Lee Harwey Oswald, KGB-ul și asasinarea lui Kennedy" (Ed. "Ziua", 2007). Lapidaritatea gazetărească, complet lipsită de "fiorituri", bine potrivită la temă ("Orizonturi roșii") putea fi marcată și de contribuția lui Nestor Rateș, așa că definitorie pentru Pacepa-scriitorul și Pacepa-analistul rămânea "Moștenirea Kremlinului". Care, cinstit vorbind, nu prea m-a entuziasmat, poate și fiindcă, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
sărbescu" (credem că este vorba mai degrabă de o traducere), care cuprindea "niște 1ucruri a zodiilor, cine când să va naște cum va fi". Apreciem, așadar, că toate inițiativele cărturarilor români de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, alături de modestele apariții gazetărești de la începutul secolului al XIX-lea, au netezit drumul către adevărata presă, care începe, de fapt, prin tipărirea și difuzarea "Curierului românesc" și a "Albinei românești" (1829). De acum putem vorbi de presă, în sensul modern al termenului, aceasta însemnând
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
duh antonpannesc. Spre deosebire de poezia publicată în paginile "Albinei", cele mai multe din aceste bucăți în proză au fost reținute de istoria literară. Pentru a avea un tabel mai complet al acestor încercări în proză, trebuie neapărat menționate și o serie de specii gazetărești, între care amintim portretul satiric. Reținem, în acest sens, în primul rând "fiziologiile" lui Heliade, care sub pretextul unor portrete de literați, fac în paginile "Curierului românesc" un violent proces demagogiei. Deși inspirate din surse franceze (Edmond Texier), sau chiar
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
râvnă, ca și "Albina", "Curierul românesc" își informează cititorii despre adunarea "Societății pentru încurajarea literaturii" din Londra, despre licitarea dreptului de a edita opera lui Byron etc. De remarcat și în cazul acestor știri literare, o anumită înclinație spre senzaționalul gazetăresc. Multe din aceste știri apăreau la rubrica "Varietăți", menită să întrețină și să stimuleze imaginația cititorului. In astfel de rubrici din "Albina românească" și "Curierul românesc" se află începuturile revistelor magazin în limba romană . Recenziile publicate în "Albina" sunt, de
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
XIX-lea, ca reprezentant al gândirii științifice umaniste, însetat de cunoaștere și creație. El a deschis drumuri în filologie, folcloristica, istorie, așezând cercetarea acestor domenii într-un cadru care nu se va schimba multă vreme. A desfășurat o prodigioasa activitate gazetăreasca, fiind inițiatorul a numeroase reviste și ziare: "România" (1858), "Foaia de istorie română", "Foaia de istorie și literatura" (1860), "Lumină", "Foaia umoristica Aghiuță" (1863), "Arhiva istorică", "Satyrul" (1866), "Traian", "Columna lui Traian" (1870), "Revista nouă" (1877) ș.a. Principalele sale lucrări
Tipologia personajelor din opera lui Bogdan Petriceicu Hasdeu by Diana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83577_a_84902]
-
scrisoare se găsește toată substanța nuvelei Conversații cu o moartă, la care Holban mai face referire și în alte epistole. Scriitorul are capacitate de a extrage din cotidian valențele esențiale într-o manieră confesivă care se recunoaște și în articolul gazetăresc, în însemnarea de călătorie și chiar în comentariul critic. În înfățișarea evenimentelor epice și descrierea cadrului, autorul adoptă de multe ori o perspectivă reportericească. Fragmentele din Viața Fălticenilor, ca și acelea din Mica japoneză sau Două fețe ale aceluiași peisagiu
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
eram la pământ, după ce mi-au interzis Absenții. Mi-a întins o mână la greu. Ca medic, m-au amuzat naivitățile lui de la Flacăra, când apărea înconjurat de acei vraci, vrăjitori, în care el credea. Îmi plăcea că avea idei gazetărești. Îl respectam ca gazetar, știa să facă o gazetă, dacă dorea să-și impună un punct de vedere, reușea. Plecând de la pasiunea mea pentru gazetărie, mi-a propus o dată, înainte de a fi fost numit la Flacăra: „Ai veni cu mine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
provincie. Părintele Sergiu Roșca era nelipsit la reuniunile basarabenilor În preocuparea sa cultural - pastorală servind biserica și cauza poporului român aflat sub o Îndelungă opresiune. Militantismul său a fost ilustrat prin activitatea sa publicistă Încă din timpul studenției. Valențele sale gazetărești s-au afirmat pe când era seminarist fiind ales președinte al secției literare a Seminarului Teologic. Aflat sub influența benefică a prof. Dimitrie Gusti Înființează la Șestaci un Cămin Cultural și În aceeași ordine de preocupări participă la campaniile monografice În
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
la maturitate, nu se Împacă cu ideea că regiunea natală, Basarabia, este teritoriu cotropit prin expansionismul țarist, iar Sovietele continuă politica de acaparare sub pretextul eliberii de sub jugul capitalist. Absolvent al Seminarului Teologic se hotărăște să dezvăluie pe calea reportajului gazetăresc acțiunile nefaste antinaționale și să mențină sentimental patriotic justițiar față de pericolul de peste Nistru. Tânărul gazetar era contrariat și de faptul că până În anul 1930 Basarabia românească nu avea nici un cotidian românesc ci corespondenți diletanți pentru presa centrală din București, presă
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
clopotul de alarmă la Congresul studențesc de la Sibiu arătând documentat starea de lucruri din Basarabia. De la București, militantul și gazetarul Nechifor Crainic, conducătorul prestigioasei publicații “Gândirea”, cunoscând adevăratul sens al presei străine ce invadase Basarabia se identifică cu modestele prezențe gazetărești de la Chișinău. Editează publicația “Calendarul” În jurul căruia polarizează cele mai talentate și devotate colaborări - Tudor Vianu, Dumitru Stăniloaie, Dragoș Protopopescu, poetul Vasile Voiculescu, Pericle Martinescu, Nicolae Crevedia și mulți alți intelectuali de prestigiu. Numit la Facultatea de Teologie din Chișinău
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
culturale importante, de anvergură. Într-o lume românească unde jurnalismul de telepubelă face ravagii prin mintea oamenilor, autoarea cărții Urât mai trăiți, domnilor! e un jurnalist redutabil, de excepție. Și ce spune, Domnia Sa, despre bunul jurnalist? Citez: "Pe lângă pregătire strict gazetărească, tehnică, talent, fler, naturalețe, comportament empatic, bunul jurnalist trebuie să fie un om de cultură, o minte deschisă, cu vederi largi, cu sensibilitate, umor, apetit pentru noutatea de valoare. Dacă are discernământ critic și caracter pe lângă toate acestea, ar fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
rău. Atunci când, însă, au loc evenimente cu totul deosebite, cu implicații la nivel planetar, lucrurile se schimbă. Toate canalele atacă subiectele, curg tot felul de informații, unele chiar pripite, se organizează dezbateri, se fac co- mentarii de specialitate, toată suflarea gazetărească e în priză. Răbufnirea vulcanului islandez Eyjafjöll - situat la 120 de ki- lometri sud-est de Capitala Reykjavik - a produs și în presa franceză - scrisă, vorbită, văzută - un adevărat... seism, dimensiunile fenome- nului geologic fiind socotite catastrofale nu doar pentru ța-ra
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
în fotoliul de comandă al revistei Luceafărul a asigurat continuitatea politicii literare a lui Mihu Dragomir, însă, pe de altă parte, revista a dobândit o sumedenie de ajustări care, în final, i-au creat o imagine nouă, distinctă în spațiul gazetăresc al acelor vremuri. În ce au constat acele ajustări? Mai întâi, sub directoratul lui Eugen Barbu s-a schimbat din temelii garnitura corpului redacțional, vechii colaboratori ai lui Mihai Beniuc fiind înlăturați din caseta tehnică a revistei. La începutul lui
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
ținut să le răspundă printr-un cuprinzător articol, intitulat "Maniere literare". Redactorul-șef al Luceafărului descria, cu lux de amănunte, campania desfășurată de anumite publicații împotriva revistei pe care o coordona, atacurile neloiale venite dinspre anumiți confrați literari și asalturile gazetărești, chiar fizice, declanșate asupra colaboratorilor săi apropiați. În viziunea romancierului, oamenii care au asudat alături de el la conceperea unor frumoase și interesante pagini literare, cei care au făcut posibilă apariția tinerilor condeieri în coloanele Luceafărului nu puteau fi puși la
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
bate cu pumnul în masă pe unde apucă: "Vă curățăm"! Pe cine adică "curățăm"?"7. Conform afirmațiilor lui Eugen Barbu, adversarii Luceafărului erau de părere că această publicație nu mișcase un deget pentru cultura română, fiind practic inexistentă în peisajul gazetăresc al acelor ani. Ba mai mult, colectivul publicației, colaboratorii acesteia s-ar fi situat pe poziții retrograde, incompatibile cu suflul novator al literaturii anului 1968: Totul este opera celorlalți, ei au făcut totul: aici, la noi, chipurile, s-au refugiat
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
pe toate drumurile: "Le-am desființat cenaclul Labiș, îi dăm afară de la Luceafărul, le arătăm noi! E drept că ne-au cam arătat"9. Deși articolul purta semnătura "L", simbol care indica adeziunea întregului colectiv la ideile redactorului-șef, stilul gazetăresc al lui Eugen Barbu era ușor recognoscibil în ironia înțepătoare a pledoariei pentru integritatea morală și intelectuală a colaboratorilor Luceafărului. Neuitând subiectivitatea tinerilor critici literari, Eugen Barbu dădea în vileag ceea ce el considera a fi o conspirație din lumea scrisului
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
cu toate cuvintele grele aruncate de unii scriitori peste gardul colegilor de breaslă, o atmosferă de efervescență culturală se așternuse peste România, ilustrată de semnificativa deschidere către valorile occidentale, de condamnarea întunecatului trecut proletcultist. Intrând în jocul amețitor al disputelor gazetărești, revista Luceafărul - acuzată de adversarii săi că ar fi fost inițiatoarea polemicilor neprincipiale - a ținut să răspundă, prin pana colaboratorilor săi, torpilelor literare lansate dinspre publicațiile rivale. După lunga înșiruire a inamicilor revistei Luceafărul, operată de Eugen Barbu prin intermediul unui
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]