491 matches
-
Ciotloș Horia-Roman Patapievici rămâne, de la o carte la alta, unul dintre cei mai lucizi și mai scandaloși gânditori afirmați în România postdecembristă. Poate chiar cel mai lucid și - iarăși, poate - cel mai scandalos. De unde această stare de fapt? Din obișnuința gazetărească, îndelung rodată pe ficțiuni și pe eticisme, de a citi pe sărite sau - caz totuși fericit - printre rânduri. De a esențializa brutal și de a simplifica nepermis de mult. Așa se explică dosarul naționalist instrumentat în anii '90 de camarila
Cum rămâne cu literatura ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9095_a_10420]
-
România liberă" (RL) pentru rubrică să meteorologică constă în utilizarea unui dublu limbaj - popular, colocvial și glumeț în titlu - dar tradițional meteorologic (monoton, clișeizat, neologistic) în text. Cele două registre coexista aproape fără contaminări - ilustrînd într-o anumită măsură trucul gazetăresc al titlurilor adăugate (adesea, de alte persoane decît autorii articolelor), destinate să atragă cu orice preț atenția cititorului. În acest caz particular mi se pare interesantă operația de "traducere" - dintr-un limbaj tehnic în cel al experienței cotidiene și, în
Meteorologice by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/18086_a_19411]
-
pentru prima oară semnătura și scriitorul diplomat ardelean, Lucian Blaga. Fostul publicist de la „Patria” din Cluj, a redactat un eseu succint, demn, în care subliniază că articolul apărut în ziarul evreiesc „Dziennik Warszawski” „este lipsit de cele mai elementare scrupule gazetărești despre România”. Apoi dezvoltă premisele greșite de la care a plecat autorul, remarcând apăsat deserviciile pe care acesta le aduce „evreilor din România”, fără a aminti de relațiile românopolone în plină dezvoltare, care ar trebui menajate. Deoarece scandalagiul de la publicația incriminată
Distincția regală acordată de Ferdinand lui Blaga by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/3806_a_5131]
-
cu crescendo, descrescendo, climax, anticlimax, ce vreți, destul de bine disimulate în prozele care au unitate și închegare, o oarecare coerență internă. Pe de altă parte, destre stilul lui Radu Preda nu se pot spune multe. El practică un scris rece, gazetăresc, fără tropi, cu rare metafore pe care le nimerește , aș spune dintr-un impuls "subcultural" de moment, "bestiale". Citez începutul unei schițe: "Vinul se scurge ghiurghiuliu, împletind cozi de pisică turbată aruncată de pe acoperiș în a opta ei viață și
Alte proze scurte by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15190_a_16515]
-
poetice ivănesciene: autodefinire prin cufundarea în indefinit, exprimare prin continuă reprimare, ocultare revelatorie a biografiei prin bibliografie, conștiință saturniană a perpetuei evanescențe." l În SCRISUL ROMÂNESC (nr. 7-8/ 2006), Monica Spiridon elogiază, fără nicio rezervă critică, "eseurile" (de fapt însemnările gazetărești despre moravurile lumii de azi) ale lui Bedros Horasangian, din volumul Bonjour, popor! pe care le consideră nici mai mult, nici mai puțin decât "un apel grav, dar lipsit de emfază, la responsabilitatea memoriei". Autoarea comentariului își manifestă entuziasmul pentru
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10230_a_11555]
-
o polemică născută din nimic în cursul căreia semnatarul se folosește de o temă oarecare pentru a-și plăti polițele secrete. Tocmai de aceea cronicarul a tresărit surprins văzînd cum atmosfera revistei Familia iese din tiparul obișnuit al eșecurilor noastre gazetărești: revista orădeană se impune prin armonie și prin aerul distins al unei gazete în cuprinsul căreia ochiul cititorului nu e biciut de discordanțe, excese de ton sau producții mediocre. Revista condusă de Ioan Moldovan și Traian Ștef place de la un
Tancul rusesc al lui Mușina by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9243_a_10568]
-
se arată a fi Daniel Cristea-Enache, nemulțumit de prezența multora dintre cronicile mai vechi în medalioanele sintetice de acum. Obiecția nu e lipsită de temei, iar spațiul irosit cu numărătoarea scrupuloasă a cazurilor pare să fie, pentru recenzent, o investiție gazetărească rentabilă. Deducțiile sale merg însă, cu umor involuntar, în sensul unui proces de intenție cu privire la viteza de lectură pe care o poate atinge un critic literar. Aritmetica lui Cristea-Enache e stranie. Iar algoritmica, scurtcircuitată. Din faptul că Manolescu nu a
Câteva prejudecăți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7491_a_8816]
-
puterea ca, mărturisindu-și rușinea, să se ridice prin spovedanie deasupra episodului stînjenitor. Veritas dixit et salvavi animam meam. Din păcate, suflul narativ se mărginește la prima parte, cea de-a doua fiind o antologie de texte cu gust vădit gazetăresc, a căror aromă, în loc să se ridice la tenta unui buchet memorialistic, se pierde în nuanța critică a articolelor de actualitate: recenzii, comentarea unor emisiuni tv, încondeierea unor figuri politice ale momentului. Cititorul resimte ruptura ca pe o schimbare de parfum
Tacticos și mustuos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4034_a_5359]
-
dorește să învețe ce înseamnă compoziția, strategie și retorică într-un articol publicistic, cine vrea să deprindă arta polemicii de idei, regia și logica unei campanii de presă, cine nu știe ce înseamnă fervoarea și densitatea ideatică într-un text gazetăresc să-l citească pe Goga". Propunerea insolită a exegetului e demnă de mare atenție: "Abia atunci se va înțelege că personalitatea lui s-a manifestat plenitudinar nu în poezie, ci în presă și la tribună". Oare la Arghezi proza prodigios
Cazul Goga (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12776_a_14101]
-
dată, indiferent cine le cultivase. Nu-mi mai rămâne să spun decât că în acele zile, când Nemmersdorf a devenit totuna cu esența ororii, disprețul cu care lumea era deprinsă față de ruși s-a transformat în frica de ruși. Relatările gazetărești, comentariile radio, imaginile jurnalelor de actualități vehiculate în localitatea recucerită, au declanșat în Prusia orientală o fugă în masă care, începând de la mijlocul lui ianuarie, s-a amplificat până la panică. Odată cu fuga pe drumul de țară, a început și moartea
Günter Grass - În mers de rac by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14959_a_16284]
-
de o intensă colaborare cu Consiliul Județean Caraș-Severin. Profesionalismul de care ați dat dovadă ne întărește convingerea că vom avea parte și în continuare de o colaborare fructuoasă. Vă asigurăm de cele mai sincere sentimente și vă dorim o viață gazetărească plină de evenimente. Cu respect, ing. dr. Sorin Frunzăverde, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin Cu cincisprezece ani în urmă, peisajul presei timișorene a devenit mai bogat cu încă o publicație. De la prima apariție, „Agenda“ a reușit să se impună prin acuitatea
Agenda2005-07-05-agenda 15 ani () [Corola-journal/Journalistic/283376_a_284705]
-
rîs homeric. Aici își petrecea serile, pînă tîrziu după miezul nopții, Cioran, adesea rîzînd exuberant, cînd se istoriseau anecdote despre țăranii ardeleni. Firește că în cartea d-lui Vlaicu Barna defilează, cu silueta lor inconfundabila, mari personalități scriitoricești, artistice și gazetărești. Într-un loc, pe la începutul cărții, întîlnim figură lui Tonitza, căruia îi plăcea vinul, stînd, cîteodată, (că în episodul evocat aici) în restaurante cîte 24 ore într-o zi, cu aceeași mască melancolica și dezabuzata, pentru că altădată să nu părăsească
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
de represiune, omul care îndrăznise să spună adevărul despre ceea ce se întîmpla în Rusia, tocmai el nu mai simțea acum nevoia să vorbească. Și Soljenițîn începe pur și simplu să tacă, refuzînd să dea interviuri și să răspundă frivolelor întrebări gazetărești, stîrnind stupoarea ziariștilor și bucuria nemărturisită a dușmanilor. Soljenițîn tace și iarăși tace, după ce o viață întreagă visase să poată vorbi liber. Și tace cu atît mai încăpățînat cu cît simte că cei care ar trebui să-i înțeleagă cuvîntul
Invulnerabilul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10646_a_11971]
-
va cotropi!”. Deși exhibate, asemenea simetrii fac parte din regula jocului, ca și analogiile multiple, ca și mistica cifrei patru, reluată din emblema Crailor de Curtea- Veche. În plus, tot ce ține de istoriile „realiste” ale eroilor, inclusiv reconstituirea mediilor gazetărești și ecleziastice, e pregnant și verosimil, relatat într-un stil tăios și condus cu mînă sigură spre un dezastru existențial comun, cu deschidere metafizică. O coborîre în abis a unor destine tragice care încearcă, din străfundurile propriei alienări, să-și
Un nou asfințit al Crailor by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3115_a_4440]
-
-se într-un mîl eseistic asezonat cu dilatări lirice și explicații facile ce însoțesc dispariția definitivă de-acasă a irecognoscibilului Horia. Defectele acestui tip de proză în care ezoterismul mistic și lirismul fantastico-simbolic se îmbină, intim, cu un sarcastic realism gazetăresc, nu au de-a face nici cu metafizica, nici cu ideologia ei subiacentă, tezistă sau ba. O manie curentă a scriitorilor români din anii ‘90 este cea a supraexplicitării simbolurilor în fața unor receptori considerați, probabil, inapți să le înțeleagă fără
Un nou asfințit al Crailor by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3115_a_4440]
-
începe cu industria farmaceutică și se încheie cu laboratoarele în care se fac testele menite a stabili eficiența medicamentelor. Jungla este uriașă, iar complicitățile care apar în interiorul ei îi reduc pe medici la tăcere. O carte scrisă alert, căreia nervul gazetăresc îi împrumută o tentă pe cît de sarcastică, pe atît de agresivă, de aici impresia de ton polemic care nu poate decît să repugne medicilor.
Impostura hipocratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4266_a_5591]
-
5 iulie l972 la București, în prezent redactor-șef adjunct la ziarul Ziua) aduce, prin ceea ce scrie, un curent de aer proaspăt în literatura tinerei generații de azi. Chiar și naivitățile sale stilistice, explicabile biografic printr-o prevalența a experienței gazetărești asupra celei literare, au farmec, ca frunzele uscate de pe hainele cuiva care a fost la vânătoare. Tânărul prozator ține cu tot dinadinsul, în fiecare moment, să fie el însuși. În mod paradoxal, tocmai această dorință de autenticitate duce la integrarea
AUTORI TINERI LA PRIMA CARTE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17859_a_19184]
-
care ar fi ea, atingînd ieftine "recorduri" metaforice, penibile - "Vocea căpitanului era moale că o vata" -, cu neprevăzute efecte comice - "Tu plîngeai în stil clasic că o madona bătută în cuie" - "Fluturii veniseră din legendele echinoxului". Un aer de reportaj gazetăresc impregnează "românul" cu tonalități consumiste de neevitat. Nu-mi face nici o plăcere s-o spun, dar traumă identitara pe care o intuiesc în această experiență a emigrării nu merită să fie exilata într-o asemenea "literatura". Nicholas Catanoy, Indian Summer
Literatura exilului si exilul literaturii by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17948_a_19273]
-
de grajd" (și care este practicată pe scară largă în presa noastră de după 1989). Păstrarea acestei atitudini este favorizată de împrejurarea că mulți dintre scriitorii și ziariștii care i-au luat poetei interviuri sunt ei înșiși adepți ai unui stil gazetăresc elegant. Este suficient să menționăm câteva nume - George Arion, Constantin Coroiu, Dan Rotaru, Sanda Faur, Mircea Iorgulescu, Nicolae Băciuț, Tia Șerbănescu, Cornel Nistorescu, Ovidiu Șimonca, Pavel Chihaia, Dumitru Chirilă, Mihai Creangă, Ion Simuț, Bogdan Burileanu, Nicolae Țone, Liliana Petruș, Gabriela
De la monolog la dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16126_a_17451]
-
cap la cap fapte diverse. Pînă în 1989, rubrica lui În București acum 50 de ani, avea reputația unei insule de normalitate, descoperite în trecut, al cărei fericit unic naufragiat era. Cealaltă, pe care o proteja atent de scamele lejerității gazetărești, i-a dat multă bătaie de cap pînă a izbutit s-o facă să scrie. Cînd a apărut prima oară la Cenaclul "Junimea" condus de Crohmălniceanu, ne-au scăpat cîteva bancuri proaste despre aerul lui de funcționar scundac, rotofei și
Singurătatea de după by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7836_a_9161]
-
p. Victor Durnea continuă în ritm susținut ediția C. Stere, oferindu-ne un al doilea volum de publicistică la fel de impunător ca și primul, cu toate că se oprește la anul 1909. Explicația acestei masivități este dublă: pe de-o parte, volumul operei gazetărești a lui Stere (din care editorul a recuperat deja câteva sute de pagini necunoscute, semnate cu alte pseudonime decât cele inventariate în dicționare), iar pe de alta, volumul impresionant al aparatului critic. Care aparat critic, spuneam în cronica dedicată primului
Un gânditor social: tânărul Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3904_a_5229]
-
impresionant al aparatului critic. Care aparat critic, spuneam în cronica dedicată primului volum, ne livrează o monografie pe fragmente a lui C. Stere, oferindu-ne nu numai detaliile, câteodată infinitezimale, ale genezei și traseului unui articol, ci și, adesea, tabloul gazetăresc al momentului în care scriitorul formulează o anumită opinie. Este o tehnică editologică de anvergură, care, dacă ar fi fost aplicată, de pildă, și în cazul publicisticii eminesciene, ne-ar fi furnizat o altă perspectivă asupra epocii junimiste și asupra
Un gânditor social: tânărul Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3904_a_5229]
-
adverb) - din care se reface oricînd sensul de "a supralicita, a încerca mai mult". Contextul cel mai probabil e jocul cel mai răspîndit, pocherul, de care se poate lega ușor și un alt cuvînt destul de folosit în stilul colocvial și gazetăresc, bluf: "așa-zisa escrocherie... este un bluff" ("Ziua", 322, 1995, 1); "comisia anticorupție este un bluf politic" ("România liberă", 2082, 1997, 3). Definițiile date de dicționarele noastre pocherului - expediat în anii '50 prin simpla formulă "numele unui joc de cărți
"A plusa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17056_a_18381]
-
care nici nu se hrănește din viața adevărată, ci din făcături, și cealaltă, care se închină la o icoană a dreptății care numai dreptate nu e, se întâlnesc în uzina de plăceri a mondenității. Unii produc, chipurile, artă, sau animație gazetărească, vânzându-și energia în schimbul gloriei, ceilalți consumă, sau se lasă consumați, ca subiecte de presă, de mecanismul acesta care ridică și desființează cariere. Deloc întâmplător (și venind tot dintr-un aer al timpului bucureștean, de la Caragiale, de la Camil) toți acești
Fantoșe bucureștene by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3325_a_4650]
-
scripturi (și după citatul din Eminescu...). În stilul tautofoniilor e rescris Ecou tîrziu: "Orice ziar e eveniment, e,/ 'n grafemuri grave, un van portret:/ suspectă umbră, - al zilei Z.../ Orice ziar e, -n aieve, niente." Absurdul și nimicul, un cuplu gazetăresc amintind de urît și sărăcie, fac cît de cît suportabilă, prin trecerea în catastif, o realitate amenințătoare prin devălmășia ei. Varietatea, așa cum defilează la revista presei, nu mai încîntă, ci sperie. Mai ales că o familiaritate a numelor mici, sau
Literatura sugativă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9412_a_10737]