2,190 matches
-
Un prefect îndatoritor," II, nr. 247, 18 august 1900. "Mamă de poet", semnat Caton, II, nr. 249, 20 august 1900. "Romanță" (după Hugo Salus), II, nr. 250, 21 august 1900. "Un viteaz," semnat Caton, II, nr. 251, 22 august 1900. "Gazetar cu bucata", semnat Caton, II, nr. 252, 23 august 1900. "Galantomul," semnat Caton, II, nr. 253, 24 august 1900. "Un interwiew disperat," semnat Caton, II, nr. 254, 25 august 1900. "Boierii cu tabiet", semnat Caton, II, nr. 255, 26 august
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
II, nr. 272, 12 septembrie 1900. "Ranița și ghiozdanul," semnat Caton, II, nr. 274, 14 septembrie 1900. "D. Fanfaron", semnat Caton, II, nr. 275, 15 septembrie 1900. "Luxul și corupția," semnat Caton, II, nr. 276, 16 septembrie 1900. "Succes de gazetar", semnat Caton, II, nr. 277, 17 septembrie 1900. "Duioase note", semnată Narcis, II, nr. 278, 18 septembrie 1900. "Adevărat prieten," semnat Caton, , II, nr. 278, 18 septembrie 1900. "Haimanalele nopții," semnat Caton, II, nr. 280, 20 septembrie 1900. "Elevii în
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
lucrurile până la începerea noului an școlar. Personalitate de anvergură politică și de reală exponențialitate a spiritului pandur, Dincă Schileru (1846-1919) a constituit, de-a lungul vremii, un subiect mereu interesant, asupra căruia s-au aplecat mai mult cărturari, literați și gazetari, fiecare cu aportul său documentar și vizionar. Iată-l acum pe acesta în atenția încercaților istorici gorjeni Gheorghe și Dorina Nichifor, cărora li se adaugă mai tânărul doctorand Andrei Popete-Pătrașcu, poet de talent și documentarist de vocație. Recenta lucrare, "”Dincă
Bâlteni, Gorj () [Corola-website/Science/324726_a_326055]
-
interesant începe cu întrebări interesante. Gândirea trebuie să circule alert în ambele sensuri: de la jurnalist la interlocutor și viceversa. Rolul "celui care dă din cap", "celui care este întotdeauna de acord", "celui care mereu mulțumește" este incompatibil cu profesiunea de gazetar. Ziaristul trebuie să incite, să producă argumente și contraargumente. Nu mai poate fi numit dialog o situație în care jurnalistul și interlocutorul, stând față în față, dau din cap politicos și se aplaudă politicos. Din punct de vedere al conținutului
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
Barbu Delavrancea, Léo Bachelin, Virgil Cioflec, Alexandru Bogdan-Pitești, Theodor Cornel, Nicolae Petrașcu și mulți alții. Pe de altă parte, cel mai adesea, cronicile plastice erau scrise de diletanți în materie și în cele mai fericite cazuri ele erau semnate de gazetari cultivați și talentați. De cele mai multe ori, comentariile critice nu erau bazate pe niște criterii ferme și ele erau produsul unor aranjamente care aveau ca scop reclama prin adoptarea unui discurs economiastic al cărui efect ducea previzibil spre o descriere tautologică
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
d. 1 mai 1967, Freising, Germania) a fost un ziarist, legionar și teolog ortodox în România și în exil (Germania). Din 1941 a fost internat în lagărul de la Buchenwald, până în 1944, datorită faptului că a fost legionar. a colaborat ca gazetar la revista Cuvîntul, editată de Nae Ionescu. În seara zilei de 15 martie 1943, George Racoveanu a ținut o conferință în fața grupului legionar Weimar-Buchenwald, în care a atacat atitudinea BOR: "Căci, iată, dacă un ins singuratic a ucis, fără voie
George Racoveanu () [Corola-website/Science/305053_a_306382]
-
din București condusă de Nicolae Soreanu, Finteșteanu a fost confundat de niște evrei cu actorul evreu Alexandru Finți, care fusese fluierat de niște huligani la București. Actorul a încercat să le explice că el e Finteșteanu și nu Finți, dar gazetarul evreu Luță Luțescu (tatăl compozitorului Aurel Giroveanu) a spus că Finți sau „Fințișteanu” este totuna. În primăvara anului 1939, auzind de la un comerciant de încălțăminte evreu că Finteșteanu ar fi „ovrei”, actrița Natașa Alexandra i-a cerut să-i aducă
Ion Finteșteanu () [Corola-website/Science/306112_a_307441]
-
cunoscut și sub numele Zamfir C. Arbore sau "Arbure" (n. 14 noiembrie 1848, Cernăuți - d. 2 aprilie 1933, București), a fost un scriitor și gazetar român. În timpul studiilor sale la Moscova, la 17 ani, este arestat și aderează la mișcarea socialistă și anarhistă. Datorită presiunilor urmăririi autorităților ruse Zamfir se mută, în 1870, la Zürich și apoi la Geneva, unde devine un colaborator activ al
Zamfir Ralli-Arbore () [Corola-website/Science/307703_a_309032]
-
Ambianța războiului va intra, de asemenea, în roman. În 1918 va fi eliberat din lagărul german, revenind la București. Încă din anul 1920 participă la ședințele cenaclului "Sburătorul" condus de Eugen Lovinescu, iar în revista omonimă publică primele poezii. Furtunosul gazetar de stânga, N. D. Cocea e modelul său spiritual. Acesta va fi prototipul viitorului său erou Gelu Ruscanu din drama "Jocul ielelor" și a eroului său, Ladima, din romanul "Patul lui Procust". Debutul editorial se petrece cu un volum de
Camil Petrescu () [Corola-website/Science/297554_a_298883]
-
Resboiul”): în coloanele numerelor sale din mai și iunie 1889, am descoperit, mai întâi, textele unui redactor, care, semnând de câteva ori C., se arătă a fi (fără dubiu, căci dă și o declarație în acest sens) Ion L. Catina. Gazetar și literat cu convingeri socialiste, colaborator la „Contemporanul” și, mai târziu, la „Munca”, el semnează peste câteva luni și în revista „Școala nouă”. Era astfel de așteptat că în paginile „Războiului” să fie găzduite în continuare colaborări ale unor tovarăși
Debutul lui G. Ibrăileanu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/4011_a_5336]
-
și expoziții noi se detașează calitativ, ce evenimente culturale se pregătesc, cine sînt artiștii aflați pe val și ce vor ei, relatări de la festivaluri și colocvii, probleme legate de administrarea culturii, opinii și recomandări ale unor specialiști - toate redactate de gazetari familiarizați cu domeniul, interesați de el, meseriași. Partea neplăcută e că unele ziare nu au asemenea meseriași pasionați și școliți anume, dînd liber să se pronunțe unor persoane ce își vădesc ignoranța și stîngăcia pînă și într-o biată știre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]
-
o uiți pe loc. Se publică preponderent informații preluate ca atare de la agenții sau prezentări descriptive, fără nici un cîrlig. Deocamdată lipsită de personalitate și diletantă, pagina în care își fac temele școlari conștiincioși și cuminți e anodină. în schimb, foștii gazetari culturali de la Adevărul sînt de urmărit în GÂNDUL, fiecare pe felia lui: Magda Mihăilescu la film, Diana Popescu la muzici, Gheorghiță Aurelian Ion și C. Stănescu la literatură, Cristina Modreanu la toate, fiind și șefa departamentului. Poți să fii sau
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]
-
Ioan Lăcustă Între cele multe care încă sunt de recuperat pentru ca sufletul Basarabiei să se simtă, astăzi, acasă în România, se află și gazetăria și gazetarii de odinioară, îndeosebi din anii interbelici. Nicăieri în altă parte ca în efemera pagină a ziarului nu se păstrează spiritul vremilor duse, freamătul oamenilor de atunci, cu zbuciumul, prăbușirile sau înălțările lor. Uneori pilduitoare și pentru ziua de față. Iată
Din Lacrima Basarabiei.. by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/11362_a_12687]
-
1940, de afirmare a neștirbitei credințe, speranță în veci rănită, că va veni și momentul așteptat al reîntoarcerii Basarabiei la }ara Românească. În acele tragice zile din urmă cu 65 de ani, părintele }epordei, ca de altfel și mulți alți gazetari ai Basarabiei veniți din lumea altarelor, inclusiv părintele nonagenar acum Sergiu. C. Roșca, s-au rugat și au întărit sufletește populația pornită în bejenie, fiindu-le alături nu numai ca păstori și duhovnici, ci și ca mărturisitori ai grozăviei momentelor
Din Lacrima Basarabiei.. by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/11362_a_12687]
-
asta face două sute de săptămîni, adică patru ani, în realitate, scăzînd vacanțele, cinci), este cel mai bun talk-show man pe care-l avem. Îi dorim să continue. Durata este un lucru esențial în mass-media, în presa scrisă. Cei mai celebri gazetari de t.v., radio sau din presă și-au legat numele de o emisiune sau de o rubrică vreme de ani sau chiar de decenii. La noi, au rezistat puțini, mai ales la t.v. Ni se par extraordinare astăzi
Tucăshow - 1000 by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14583_a_15908]
-
New Writing, Now” sau „Partisan Review”. Indiferent de tema sau de natura textelor, toate sunt scrise în aceeași manieră și, absolut remarcabil, toate conțin judecăți și verdicte care sunt cât se poate de valabile și astăzi. Stilul în care scrie gazetarul George Orwell este incisiv și direct. Frazele lui, deși impecabil alcătuite, dau senzația de material nefiltrat. Autorul ignoră artificialul, preferând în locul exprimărilor căutate și arabescurilor stilistice un condei sec, neutru și rece de la care singurele abateri sunt pasajele intens (auto
Verdictele lui Orwell by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/5048_a_6373]
-
responsabilitatea Ambasadei Statelor Unite la București să vă furnizeze replica. Eu vă pot spune numai atât, nu interpretați în cheie politică, pentru că nu are deloc legătură. Carol Sebastian: Bun. Tot ca să nu uit, ați făcut niște numiri, recent, de intelectuali și gazetari cu alură intelectuală în Ministerul de Externe. Mihai-Răzvan Ungureanu: Îi înțepați, îi înțepați, nu credeți în substanța intelectuală a colegilor noștri. Carol Sebastian: Unii cred, alții nu cred. Bun, ce o să facă Marius Oprea la... înțeleg că nu este chiar
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
în mod hotărât și inevitabil. Scriitori cari în privirea ideilor lor politice sunt foarte înaintați au renunțat totuși de-a mai crede că statul și societatea sunt lucruri convenționale, răsărite din libera învoială reciprocă dintre cetățeni: nimeni afară de potaia de gazetari ignoranți nu mai poate susține că libertatea votului, întrunirile și parlamentele sunt temelia unui stat. De sunt acestea sau de nu sunt, statul trebuie să existe și e supus unor legi ale naturii, fixe, îndărătnice, neabătute în cruda lor consecință
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Y, a vorbit cutare lucru, deci trebuie să fie neapărat adevărat și să se potrivească, pentru că au ieșit dintr-o minunată morișcă de creier. Să fie d. X sănătos, împreună cu toată casa, dar de se potrivește, e altă căciulă! La gazetarii români, mai ales la cei liberali, lucrul e și mai simplu. își pune mai întîi degetul în gură și vede câte "cuvinte" ii vin in minte. La chemarea aceasta se deschide dicționarul nepaginat al capului, compus din prea puține file
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
bătea turcii, si iar descăleca târguri și iar se-nsura, până ce și-au închis ochii în cetate la Suceava și l-au îngropat cu cinste la mănăstirea Putnei. Ce-și bătea el capul cu idei cum le au d-alde gazetari de-ai noștri, ce știa el de subțietura de minte din vremea de astăzi? Până la fanarioți n-am avut cod, un semn că nici trebuia'. Ce-i drept și ce-i strâmb știa fiecare din obiceiul pământului și judecată multă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mijlocul lor poți scrie coale întregi fără să spui nimic. Să nu ne înșelăm. Beția de cuvinte din gazetele românești e numai întrecerea beției de cuvinte din cele străine. Mai puțin culți, deci având mai puține de împărtășit decât străinii, gazetarii noștri au și mai multă nevoie de gură decât de cap, dar și în străinătate lucrează în mare parte gura, fără ca crierii să știe mult despre aceasta. Ci în străinătate în genere nu prea iau oamenii gazetele în serios întrucît
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dat și nu prea dăm mult pe părerea străinilor, părere care e sau unilaterală și formată cu acel prisos de suficiență individuală pe care în țara noastră - și în cea turcească - se crede în drept de a o avea orice gazetar străin, pe de alta cu acea superfluență de lingușire care dovedește ceva și mai rău și aduce aminte de casele de binefacere. Pîn-acum ni s-a întîmplat foarte adeseori să nu ne supărăm câtuși de puțin de opinia cea rea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în. adâncul inimei pe oricare german. Preocupați parcă de [o] mulțime de treburi, se vâră ca nenorocirea mereu înainte și nu se sfiesc de a vorbi și judeca cu ton de magistru chiar asupra afacerilor interioare ale bisericilor creștine. Virtuozitatea gazetarilor evrei în injurii și batjocuri contra creștinismului e de-a dreptul revoltătoare, iar asemenea batjocuri i se vând poporului german ca cele mai nouă producte ale civilizației germane! Abia se emancipaseră și numaidecât au cerut "zapis"; au cerut paritatea ad
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
atâta putere în centrul statului nostru și al culturei noastre cuprinde în sine pe lângă o seamă de oameni onorabili și buni patrioți și o ceată de orientali pur sang, precum am descris pe unul mai deunăzi, apoi un roi de gazetari internaționali fără de patrie, apoi câțiva potentați bănoși cosmopoliți - căci casa Rotchschild cu toate câte se țin de ea nu va susține nimenea că e germană - și în fine unele elemente de-a dreptul stricăcioase societății, elemente despre semnificațiunea cărora ne
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
hotărăște în privirea aceasta după propria lui socotință. Dar în locul unei asemenea gratitudini vedem într-o parte a jidovimei noastre răsărind ca buruiana rea un spirit de prezumpțiune care nu se manifestă numai în mizerabila persiflare a religiei din partea unor gazetari, ci caută uneori de-a dreptul de-a micșora libertatea religioasă a maiorității creștine. Din multe exemple acreditate voi cita numai unul, relatat de gazete. În Linz lângă Rin e o școală primară catolică vizitată de câțiva copii de evreu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]