576 matches
-
între aptitudini pentru ceva și atitudinile față de același obiect în cadrul unei înalte conștiințe axiologice și în baza unei viguroase tendințe de autodepășire” (1978). Autor al modelului bifactoral al creativității, P.P. Neveanu considera creativitatea interacțiunea optimă între vectorii creativi și operațiile generative. Segmentul aptitudinal se referă la mijloacele cognitiv-instrumentale ale creativității: fluiditate și flexibilitate, ingeniozitate, originalitate, elaborare, sensibilitate la probleme, profunzimea intelectului. În ceea ce privește segmentul atitudinal, potrivit autorului, aceasta se exprimă prin dimensiunile de personalitate: motivație cognitivă, curiozitate epistemică și structuri atitudinale: independență
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
În ce fel și prin ce mijloace sunt aduse împreună diferitele impresii senzoriale sau impresiile multiple ale simțurilor particulare?... În ce fel rămân unificate impresiile după ce unificarea a dispărut?”. Formularea lui Straus restituie, în accepția lui Beyaert, o dublă tensiune generativă. Una care duce spre sinestezie/synesthésie , alta care provoacă, dimpotrivă, o dehiscență/ dehiscence sinestezică, o separare a modalităților sensibile. Soluția problemei relațiilor intersenzoriale în imaginea picturală ar putea veni, într-o oarecare măsură, dinspre Analyse des sensations. Le rapport du
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
un idiom muzical și deschide un spațiu artistic în care muzicianul își modelează identitatea muzicală. În Putting Words on the Back of Rhythm: Woolf, Street Music and The Voyage OutEmma Sutton dezvoltă ideile Virginiei Wolf despre ritmul înțeles ca forță generativă și epistemologică, despre ritmul animat, autonom, intenționat, care vânează și determină selecția cuvintelor. În Finding Rhythm in Julio Cortazar’s Los Premios Peter Dayan și Carolina Orloff arată că fenomenele cosmice nu sunt ordonate de ritmuri universale, ci se desfășoară
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
de plantat în camere încălzite la o temperatură constantă de 37oC, timp de 2-3 săptamâni se obțin pomi liberi de viroze și micoplasmoză. înmulțirea plantelor mamă sănătoase. De la pomii din plantația nucleu de plante mamă, se obține sămânța pentru portaltoii generativi, vegetativi și altoaie, necesari înființării plantațiilor de plante mamă în unități specializate. Acestea trebuie să asigure, tot materialul necesar de samânță, portaltoi vegetativi și muguri pentru altoire, pentru toate pepinierele din țară. Pomii astfel obținuți, sunt marcați cu etichete "liber
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
vegetație și faza nepatogenă saprofită care are loc în timpul iernii când populația bacteriană perenează și va constitui inoculul primar pentru declanșarea bolilor bacteriene din anul următor. Transmiterea bacteriilor patogene se face pe mai multe căi și anume: prin semințe (transmitere generativă), la care bacteriile pot fi aderente la suprafață sau în interiorul semințelor; prin material vegetativ de înmulțire (altoi, bulbi, rizomi, tuberculi); prin sol, în cazul în care aici rămân resturi ale plantelor parazitate; prin plantele perene infectate; prin insecte, animale, păsări
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de plantat în camere încălzite la o temperatură constantă de 37oC, timp de 2-3 săptamâni se obțin pomi liberi de viroze și micoplasmoză. înmulțirea plantelor mamă sănătoase. De la pomii din plantația nucleu de plante mamă, se obține sămânța pentru portaltoii generativi, vegetativi și altoaie, necesari înființării plantațiilor de plante mamă în unități specializate. Acestea trebuie să asigure, tot materialul necesar de samânță, portaltoi vegetativi și muguri pentru altoire, pentru toate pepinierele din țară. Pomii astfel obținuți, sunt marcați cu etichete "liber
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
mai importantă cale de identificare și descrierea soiurilor. Pentru stabilirea acestora, se vor face observații asupra organelor vegetative, în diferite fenofaze de vegetație, care vor fi apreciate cu cifre (niveluri de expresie). Descriptorii morfologici se referă la următoarele organe vegetative, generative și lemnoase ale soiurilor de vi ă de vie, care au un rol determinant în descrierea și recunoașterea soiurilor de vi ă de vie. 1. Lăstarul tânăr. Observațiile se efectuează înaintea fenofazei de înflorit, la un număr de 10 lăstari
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Este suficient să precizez ca atât în planul structurii fonematice sau gramaticale a textelor (planul sintagmatic sau lexematic), cât și în cel al semnificațiilor (planul paradigmatic) există imprecizii. Ele țin de însuși modul cum sunt alcătuite limbile (dicționare, alfabete, gramatici generative etc.), cât și de natura imprecisă a funcției semantice, care aplică cuvintele sau sintagmele pe elementele și mulțimile pe care le desemnează și care definesc Universul (perceput sau imaginat cu obiectele, relațiile și manifestările lui). Este suficient să amintesc de
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
egală cu protonii. Postulatele teoriei genetice: 1) Genele există în perechi pentru o însușire, de obicei în zigoți (zigotul fiind celula diploidă rezultată din unirea a doi gameți haploizi rezultând un ou fecundat), în celulele de bază și în celulele generative gonade (gonada fiind organele care produc gameți spermatozoizi și ovule). 2) Numai câte una din perechea de gene există în gameți. 3) Două gene există pentru o însușire în zigot după fertilizare. 4) O genă poate fi dominantă asupra altei
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
punct revine întrebarea: cum este posibil și ce anume face ca imaginarul să se fi configurat și să fi fost eficient în condiții de disparitate socială și de slabă comunicare? Ne pot oferi un prețios instrumentar de analiză a unităților generative (arhetipurile) care sprijină procesul de memorare colectivă atât antropologia, cât și teoria simbolului și studiul ceremonialului. Imaginarul are o "gramatică" proprie, care devine vizibilă pentru că, spre exemplu, "sintaxa" imaginarului este asigurată, datorită dimensiunii lor temporale, de modelele și de narațiunile
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
reflectă sunt simptomatice în raport cu gândirea colectivă. Ce anume au în comun cele două rețele (folosesc alternativ în funcție de contexte și noțiunile de schemă, sau model, sau matrice) și ce diferă, în afară de faptul că doar una are o referință temporală specifică? Forme generative (arhetipuri), unități narative și simbolice, structuri funcționale (precum ritualurile) se întâlnesc în amândouă, atât în grila generală, cât și pe "harta" imaginarului medieval. Ceea ce în primul sistem constituie forma, în modelul imaginarului medieval românesc este reprezentat prin rezultatul și conținutul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Verbele de percepție evidențială............................... 41 4. Concluzii................................................................................................................ 44 CAPITOLUL 3 POLISEMIA - TRĂSĂTURĂ SEMANTICĂ A VERBELOR DE PERCEPȚIE................................................................................................................... 45 1. Introducere.......................................................................................................... 45 2. Modele de abordare a polisemiei. Interpretări și limite.................................. 2.1. Teoria prototipului. Modelul cognitiv................................................... 46 2.2. Lexiconul generativ................................................................................. 48 2.3. Relevanța celor două modele teoretice pentru analiza verbelor de percepție.................................................................................................... 51 3. Polisemia verbelor............................................................................................... 51 3.1. Sensurile verbelor de percepție. Definiția lexicografică....................... 53 3.1.1. Flexibilitatea sensurilor............................................................ 53 3.1.2. Polisemia verbului a vedea
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Polisemia - trăsătură semantică a verbelor de percepție, discutăm, în contextul mai larg al polisemiei, trăsăturile polisemiei verbale și pe cele ale polisemiei verbelor de percepție. Pentru explicarea mecanismelor polisemiei, ne oprim la două modele teoretice - modelul cognitiv și modelul Lexiconului Generativ - pe care le considerăm utile în justificarea transferurilor semantice la care sunt supuse verbele de percepție. Semnalăm, prin referirea la mai multe analize asupra acestei clase de verbe din alte limbi, inconsecvențele și problemele care apar în abordarea sensurilor verbelor
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
vezi infra, 3.2). Deși oferă explicații viabile cu privire la legăturile dintre sensuri, modul de abordare al lui Sweetser (1990) prezintă un dezavantaj prin faptul că analizează independent semantica unităților lexicale, ignorând structurile sintactice la care participă acestea. 2.2. Lexiconul generativ Cea de-a doua teorie la care ne vom raporta, implicit sau explicit, în anumite puncte ale lucrării de față a fost propusă de Pustejovsky (1995) - Lexiconul Generativ (engl. The Generative Lexicon). În analiza sa, autorul abordează contextele de ambiguitate
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
unităților lexicale, ignorând structurile sintactice la care participă acestea. 2.2. Lexiconul generativ Cea de-a doua teorie la care ne vom raporta, implicit sau explicit, în anumite puncte ale lucrării de față a fost propusă de Pustejovsky (1995) - Lexiconul Generativ (engl. The Generative Lexicon). În analiza sa, autorul abordează contextele de ambiguitate lexicală și situațiile de multitudine a sensurilor unui cuvânt oferind explicații cu privire la modalitatea de generare a sensurilor noi pe baza unor "mijloace" finite. Autorul consideră că sensurile extinse
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
structurile sintactice la care participă acestea. 2.2. Lexiconul generativ Cea de-a doua teorie la care ne vom raporta, implicit sau explicit, în anumite puncte ale lucrării de față a fost propusă de Pustejovsky (1995) - Lexiconul Generativ (engl. The Generative Lexicon). În analiza sa, autorul abordează contextele de ambiguitate lexicală și situațiile de multitudine a sensurilor unui cuvânt oferind explicații cu privire la modalitatea de generare a sensurilor noi pe baza unor "mijloace" finite. Autorul consideră că sensurile extinse sunt derivate pe
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sa, autorul abordează contextele de ambiguitate lexicală și situațiile de multitudine a sensurilor unui cuvânt oferind explicații cu privire la modalitatea de generare a sensurilor noi pe baza unor "mijloace" finite. Autorul consideră că sensurile extinse sunt derivate pe baza unor procedee generative (Pustejovsky 1995: 3). Pustejovsky susține că există un nucleu semantic al cuvintelor pe baza căruia se pot genera sensuri noi atunci când unitățile lexicale sunt combinate în diferite moduri în enunț 54. Autorul (1995: 39) formulează trei principii esențiale de generare
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
florile.' În primul exemplu, structura subordonată, propoziția finită, primește o interpretare factivă, în timp ce în al doilea exemplu propoziția non-finită infinitivală are lectură non-factivă. Deși semantica construcțiilor la care participă verbul diferă, sensul rămâne același, "a pierde din memorie". În lexiconul generativ, sensul unui lexem nu poate fi determinat independent, ci printr-o corelație între structura sa argumentală (numărul și natura argumentelor predicatelor) și structura evenimențială. Relevant în acest sens este exemplul verbului build 'a construi' (Pustejovsky 1995), a cărui analiză semantico-sintactică
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
analiza verbelor de percepție În ansamblul lucrării, vom valorifica cele două modele prezentate astfel: (a) analiza lui Sweetser ne va servi la explicarea transferurilor semantice care se produc în interiorul sau între câmpurile lexico-semantice ale verbelor de percepție; (b) modelul lexiconului generativ ne va servi, în sens larg, la descrierea structurii sintactico-semantice a verbelor (vezi infra, Capitolul 4). Prin urmare, considerăm că cele două tipuri de analize prezentate sunt complementare în analiza clasei verbelor de percepție. 3. Polisemia verbelor Verbul se află
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
verbele de percepție atât în interiorul domeniului semantic al percepției (intracategorial), cât și dinspre domeniul percepției către alte zone conceptuale (intercategorial), alegem două modele complementare de explicare a mecanismelor polisemiei, a lărgirilor de sens/extinderilor semantice - modelul cognitiv și modelul Lexiconului Generativ. Modelul cognitiv se bazează pe o definire mai laxă a conceptului categorie, arătând că unele categorii sunt mai difuze, nu sunt definite pe baza unui set bine stabilit de atribute necesare și suficiente și permit interferențe și suprapuneri ale membrilor
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
membrilor care le constituie. În acest sens, categoria percepțiilor poate fi concepută ca permițând acelorași termeni să fie folosiți pentru a desemna procese fiziologice, circumscrise domeniului perceptual, și procese exterioare domeniului percepțiilor, aparținând domeniului cognitiv/afectiv/predictiv etc. Modelul Lexiconului Generativ arată că unitățile limbii nu pot fi descrise și caracterizate printr-o listă de sensuri independente, ci trebuie interpretate în contextul mai larg al dependenței dintre context și sens. Pustejovsky, autorul acestui model, arată că semantica cuvintelor se caracterizează prin
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Grammar and meaning, Cambridge, Cambridge University Press, p. 175-220. Dixon, Aikhenvald 2006 = R. M. W. Dixon, Alexandra Y. Aikhenvald, Complementation, Oxford, Oxford University Press. Dowty 1979 = David Dowty, Word meaning and Montague grammar: the semantics of verbs and time in generative semantics and in Montague's PTQ, Dordrecht, Reidel. Dupas 1997 = Chantal Dupas, Perception et langage. Étude linguistique du fonctionnement des verbesde perception auditive et visuelle en anglais et en français, Louvain/Paris, Peeters. Edelstein 1972 = Frieda Edelstein, Sintaxa gerunziului românesc
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
București, Editura Academiei Române. Picoche 1986 = Jacqueline Picoche, Structures sémantiques du lexique français, Paris, Nathan. Popușoi 2002 = Carolina Popușoi, Structuri sintactice ale limbii române cu element predicativ suplimentar, București, Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă. Pustejovsky 1995 = James Pustejovsky, The Generative Lexicon, Cambridge, Massachussets, MIT Press. Rizzi 2003 = Luigi Rizzi, Comparative Syntax and Language Acquisition, London, Routledge. Rosch 1973 = Eleanor Rosch, "Natural categories", în Cognitive Psychology, 4, p. 328-350. Rogers 1974 = Andrew Daylon Rogers Jr., Physical Perception Verbs in English: A
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
creativ are ca efect asupra personalității participanților creșterea la nivel dominant a motivației pentru realizarea de sine (Mariana Caluschi, 2001„Grupul creativ de formare. Experiențe. Programe. Proiecte”). În timp ce aptitudinile intelectuale, aptitudinile speciale, calitățile și strategiile gândirii reprezintă instrumentul creativității, operații generative, factorii motivaționali și atitudinile constitue factori dinamizatori (vectori creativi). La baza activității creative stă un joc complicat al forțelor motivațiobnale care poate genera creativitatea, prin implicarea personală în muncă - iubirea - este hotărâtoare pentru a ajunge la niveluri înalte de creativitate
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
fotografiei implică "principiul infinit al câmpului vizualizării"9 unde, imaginea este abstractizarea perceptuală a unei structuri vizuale ce are la bază o formă materială. 4. Arhitectonica ontologică a operei cinematografice Studiile filosofice ale filmului se centrează, în general, pe ontologia generativă a formelor ecranizate. Întrebarea privitoare la arta cinematografică este o întrebare care caută să înțeleagă modului în care "cinematografia" aduce la un loc, în termenii artei, expresii și elemente, tehnologii și evenimente diferite, pentru concretizarea filmului. Ontologic, cinematografia este un
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]