675 matches
-
să scape de tirania dorințelor și înclinațiilor simțurilor. Iubirea de sine, vanitatea, egoismul, lăcomia, înclinația spre plăceri sunt simptome obișnuite ale bolii gândirii și sufletului. Înfrângerea deplină a forțelor negative și victoria principiului ordinii îi reușesc numai geniului și sfântului. Genialitatea reprezenta pentru Weininger realizarea supremă a moralității. „Genialitatea este cea mai înaltă moralitate și, de aceea, o datorie pentru fiecare“, scria Weininger. Din perspectiva acestui idealism exacerbat, pentru o personalitate puternică nu va mai fi posibilă decât genialitatea/sfințenia sau
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Iubirea de sine, vanitatea, egoismul, lăcomia, înclinația spre plăceri sunt simptome obișnuite ale bolii gândirii și sufletului. Înfrângerea deplină a forțelor negative și victoria principiului ordinii îi reușesc numai geniului și sfântului. Genialitatea reprezenta pentru Weininger realizarea supremă a moralității. „Genialitatea este cea mai înaltă moralitate și, de aceea, o datorie pentru fiecare“, scria Weininger. Din perspectiva acestui idealism exacerbat, pentru o personalitate puternică nu va mai fi posibilă decât genialitatea/sfințenia sau căderea. Încercarea de a realiza un compromis între
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
și sfântului. Genialitatea reprezenta pentru Weininger realizarea supremă a moralității. „Genialitatea este cea mai înaltă moralitate și, de aceea, o datorie pentru fiecare“, scria Weininger. Din perspectiva acestui idealism exacerbat, pentru o personalitate puternică nu va mai fi posibilă decât genialitatea/sfințenia sau căderea. Încercarea de a realiza un compromis între cei doi poli îi apărea drept sigiliul mediocrității. Concluzia inevitabilă, o concluzie pe care Weininger și-a asumat-o prin ultimul act al vieții sale, era: Fii geniu sau dispari
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
și dorința sexuală nu sunt doar fundamental diferite, ci se exclud reciproc. În despărțirea strictă a iubirii de dorința sexuală, în atitudinea fără compromis că valoroasă este numai opera geniului, în convingerea că sexualitatea este incompatibilă cu onestitatea, care pretinde genialitate, multe idei ale lui Weininger se acordă cu opiniile pe care le-a exprimat tot timpul Wittgenstein. Gradul de concordanță lasă chiar să se presupună că scrierea lui Weininger, dintre toate cele pe care le-a citit în tinerețea sa
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
a morții lui Dumnezeu. În postmodernism se consideră că textul conține în sine o serie de presupoziții care depășesc intenția inițială a autorului, la fel cum, de exemplu, o gamă întreagă de efecte stilistice pe care de obicei le atribuim genialității scriitorului pot fi doar consecințe ale înseși limbii folosite. Textul "se face pe sine" și, prin intermediul autoreflexivității limbajului, își creează sensurile la intersecția cu celelalte texte. În lipsa unui centru, discursurile capătă sens doar prin dialogul dintre ele, însuși subiectul 297
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
fi genial, adică altfel decât omul de rând, de a fi barbar, asocial, automutilant (ca Van Gogh) sau nevrotic și suicidar: de a strânge mănunchi, din mai multe direcții, toate firele divergente ale anormalului și terifiantului european, devenite măsură a genialității în romantism, orgoliu și sfidare mai târziu etc. Artistul ca administrator al spaimei? Poate nicăieri nu se vede mai bine această (i)responsabilitate creatoare decât în lugubrul pariu intelectual sublim, dealtminteri... pe care l-a reprezentat romanul gotic englez, care
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Tanda, o povestire mai plină de umor ca Budulea Taichii și o nuvelă aproape roman, mai tragică decât Moara cu noroc toate ale lui Slavici de curând dispărut"7. Numai în aceste trei nuvele, criticul descoperă însușirile care mărturisesc existența genialității și susțin aprecierea lor ca fiind "singurele capodopere de origine ardeleană ale literaturii românești"8. Discipol al profesorului Dragomirescu, George Marinescu se va dovedi fidel teoriilor acestuia până la reproducerea câtorva însemnări ce aparțin profesorului său9; în plus tânărul cercetător va
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
susținute de cei doi, dar nu asemenea lor, comentatorul simte nevoia unor precizări importante. Noutatea și evidența acestora nu poate fi contestată: ,,Slavici scrie Anton Cosma este sigurul dintre marii clasici căruia nu i se poate acorda fără rezerve atributul genialității" în măsura în care există deosebiri fundamentale între el și ceilalți trei: arta lui Slavici e istorică, a celorlalți anistorică (cel puțin în intenția creatorilor ei); Slavici nu năzuiește să scrie capodopere creându-și în același timp și cititorul, ci opere folositoare pe
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
un interes crescut pentru configurația onomastică a lumii pe care au creat-o. Despre aceasta s-a scris mult. Acest aspect ce merită categoric să fie analizat a fost, însă, adeseori supraestimat. S-a justificat chiar în mod absolut jenant genialitatea fiecăruia dintre ei prin inventarul onomastic și s-au ticluit argumente privind modalitatea în care au fost inventate numele eroilor. Cercetătorii nu s-au oprit deloc asupra numelor personajelor din opera lui Creangă sau din cea a lui Slavici atâta timp cât
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
și concepte simplificatoare din ce în ce mai ingenios. Din cauza originilor și a naturii sale, matematica nu este irezonabil de eficientă în științele fizice: ea este pur și simplu (deși surprinzător) eficientă. Cu o oarecare ingenuitate și înțelegere (care l-ar apropia probabil de genialitate), cineva ar face-o chiar efectivă în mod rezonabil în științele biologice. Matematica începe să fie din ce în ce mai aplicată, și asta într-un fel care îi împlinește caracterul fundamental. Fiecare contribuție serioasă la gândirea matematică este fundamental aplicabilă atât timp cât reprezintă, dacă
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
referiri la Nietzsche ajunge numai exemplul Clarissei cu entuziasmul său declarat pentru operele filozofului scriitor și nici să elaboreze, cu modalitățile proprii romanului, motive nietzscheene precum analiza decadenței și a manifestărilor sale, critica moralei și a valorilor tradiționale, perspectivismul, estetismul, genialitatea și patologiile creativității artistice, în sfârșit depășirea nihilismului prin intermediul existenței experimentale a artistului. Încă și mai grăitor, în istoria posterității lui Nietzsche, este exemplul lui Hermann Broch. Opera sa literară, nutrită, după cum se știe, de o articulată reflecție filozofică asupra
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
épaisse longue barbe, le bonnet blanc de Brancusi, se soutane blanche, les objets que je percevais tout autour comme un fouillis et cette odeur toujours imprécise dans le silence, oș étais-je?...” Poezia lui Tudor Gh. Calotescu pare conectată la fibra genialității marelui sculptor român, în încremenita oază stelară... „Sub alintul palmelor sale / plăPăditoare de lut / în căutarea perfecțiunii / apusul surâde...” (O lacrimă șlefuită) Ca un zbor icaric peste-un timp al unei irealități învăluitoare ni se revelă marile capodopere brâncușiene: „Poarta
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
a celor doi mari gânditori, Ferdinand de Saussure (1857-1913) și Charles Peirce (1839-1914) începând cu zorii secolului trecut. Întâmplător sau nu, cu siguranta benefic pentru domeniul semioticii, cei doi au fost contemporani, perioadă în care au trăit fiind marcată de genialitatea gândirii lor. Dacă pentru Saussure semiologia sau semiotica este parte a psihologiei sociale, o știință care studiază viața semnelor în cadrul vieții sociale, pentru Pierce semiotica este știința care studiază procesele de semioza (semnificare). Limbajul reprezintă un tip de semioza care
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
doar cel al gloriei. Acropole, Capitoliu și Golgota - trei mari coline ale spiritualității umane. Celebritatea este tot o bârfă, dar... post-mortem. Gloria este o povară. Trebuie să zâmbești scremut tuturor. Se pare că numai chinul este teascul care poate scoate genialitatea din om. Geniile știu să rămână copii eterni într-o lume a țărânii. Popoarele puternice și-au convertit tragediile în eroism. Dacă trăiești opera, vor supraviețui și viciile croșetate în biografia autorului. Gafele condimentează biografiile oamenilor celebri. Gloria presupune o
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Există, firește, scriitori mari (și Nichita Stănescu este unul dintre ei), există și genii, dar atunci când golim complet de conținut opera lor concretă, plină de o substanță prin forța lucrurilor diversă, contradictorie și imperfectă, ca să păstrăm numai masca mortuară a genialității, nu facem decât să aducem grotescul și penibilul asupra ei, ca în orice cult al personalității. Această situație, clasicizarea nemiloasă a valorilor, refuzul de a le vedea greșelile și scăderile, privește și mai vechile cazuri Călinescu, Sadoveanu sau Arghezi. Adevărul
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
să o poată folosi și verbaliza este condiția necesară pentru a pune punctul final în ceea ce privește orientarea corpului. 7.1. Schema corporală și afirmarea de sine În această perioada de latență care precede intensa fierbere pulsională provocată de pubertate și apariția genialității, centrul de gravitație al organizării de sine și corpul motor sunt angajate în activități cooperante fără eficacitatea trecerii și utilizarea capacității sale cognitive. Valoarea psihică și calitatea motricității operaționale sunt determinante de varianțele majore ale statutului copilului în grupul de
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
inertă cît timp ne mplinire lăuntrică poartă. Dar fără de-o rană făptura e moartă.” Raportul dintre opera de artă, recunoscută ca imperfectă, și cel care o receptează, o gustă, o savurează se schimbă Într-o mentalitate lipsită de prejudecata genialității incontestabile. Creatorul nu mai este cel care știe și face totul, opera nu mai e Închisă și perfectă. Creația devine, În limbajul actual, o chestiune interactivă. Opera se deschide către cititor În sensul că are nevoie de cooperarea lui competentă
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
cu mesaj" (în sensul cel mai fizic al termenilor). Teocrație, androcrație, tehnocrație: fiecare eră este o organizare ierarhică a Cetății. Și a prestigiului de care se bucură fabricantul de imagini. Căci nu aceeași carismă vine de sus (pietate), din interior (genialitate) sau din afară (publicitate). Idolul este solemn, arta serioasă, vizualul ironic. Nu se cultivă aceeași așteptare față de o mijlocire (era 1), o iluzie (era 2) și o experimentare (era 3). Se produce un fel de destindere treptată a spectatorului. O
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
dea viață geniului ei prezent și să îmbrățișeze geniul lumii"*. Vai, lumea nu are geniu, e mult prea mare pentru asta. Nu există decât "genii ale locului", iar lumea nu este un loc. Nici măcar un mediu. Cel mult un orizont. Genialitatea, ca și omul viu, este locală. Minusculă. Macroeconomie, dar microcultură. Numai moartea este imensă. Și masa inertă. Și Calea Lactee, cu tăcerile ei infinite. Colț, cot, interstițiu, vale, estuar, răscruce: doar locul strâns, retras ține cald, produce căldură, diferență. Energie. Viață
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
astrologic. Analizele sale vor să epuizeze fenomenul fixat în atenție. Dacă arta are un scop hedonistic, satisfacerea plăcerii, medicina se încunună de satisfacția reușitei, a restabilirii echilibrului funcțional al organismului uman. Medicul și pictorul au limbaje universale. Ei recreează arhitecturi. Genialitatea îi încoronează pe amândoi. Simetria lui Cardanus corespunde armoniei lui Paracelsus, reflectate în legile care guvernează ordinea din univers. Prezentarea propriei sale persoane, ca un tot psihosomatic în De propria vita este o ilustrare a concepției sale arhitecturale. El trece
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
din München. Razele catodice erau cunoscute din 1879. Lenard, un elev a lui Hertz, semnalase, cu un an mai înaintea descoperirii lui Röntgen, niște fenomene deosebite pe hârtia cu un strat de platinocianură de barium la trecerea unui curent electric. Genialitatea lui Röntgen s-a concretizat în prima radiofotografie medicală. La 28 decembrie aduce la cunoștința Președintelui Societății Medico-fizice din Würtzburg Comunicarea preliminară asupra unei noi varietăți de raze, titlu preluat imediat de presa internațională. La scurt timp de la această comunicare
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și, câteodată, imprevizibile. Lam apreciat pentru delicatețea detașată și înțeleaptă pe care a afișat-o în fața spectacolului derutant al vanităților literare. Este axiomatic adevărul că umoriștii, aidoma fraților mai mari întru glorie -scriitoriiau toate calitățile și metehnele omenești, inclusiv obsesia genialității. Este foarte greu, dacă nu imposibil, să împaci atâtea structuri complexe și dilematice, să armonizezi atâtea energii centrifuge, chiar dacă se știe demultsub soarele literaturii încape toată lumea. ,,Calul cu potcoave roz” -cartea pe care Val Andreescu o oferă cititorilor săi cuprinde
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
și mă distrează. Și-n cartea aceea a lui am citit cele ce urmează: „Serios, îmi pare foarte rău că atât de puțini oameni se străduiesc să fie genii.“ Mi-a plăcut foarte mult. Orice om trebuie să aspire la genialitate. Păi cum, tu... - am îndrăznit eu să insinuez. — Așa crezi tu, închipuindu-ți că m-ai creat ca pe o ființă fictivă. Dar așa cum ai susținut deseori că Don Quijote i s-a impus lui Cervantes și acesta n-a izbutit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
întrerupt eu. Domnule, nu! Nu sunt însă prost atât de pur, încât să pretind că mă cunosc. Și cu toate că tu ești de altă părere, și eu, în acea precară existență fictivă pe care mi-ai dăruit-o, am aspirat la genialitate și m-am străduit, în felul meu, să devin geniu. De-aici mi-a venit și moartea. Ai fost silit să mă ucizi pentru că nu găseai alt mijloc de a-mi da genialitate. Ai creat în locul unui om un homuncul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
mi-ai dăruit-o, am aspirat la genialitate și m-am străduit, în felul meu, să devin geniu. De-aici mi-a venit și moartea. Ai fost silit să mă ucizi pentru că nu găseai alt mijloc de a-mi da genialitate. Ai creat în locul unui om un homuncul, și aspirația mea la omenie, la umanitate a fost să mor. M-am afirmat murind. Și așa ar trebui să se afirme și proștii aceia. În loc de-a căuta să oprime personalitatea aproapelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]