562 matches
-
-i drag să te-uiți la ele! Greu li-i de mindir de paie și apoi din biata-mi piele Nici că au ce să mai sugă. - într-un roi mai de un stânjen Au ieșit la promenadă - ce petrecere gentilă! Ploșnița ceea-i bătrână, cuvios în mers pășește; Cela-i cavaler... e iute... oare știe franțuzește? Cea ce-ncunjură mulțimea i-o romantică copilă. Bruh! mi-i frig - Iată pe mână cum codește-un negru purec Să-mi moi degetul în
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și 153r moale... naivitatea ta... el ar vrea să desfășuri acele foi ale inocenței spre a se uita în bobocul de roză, în înțelesul acestor nerozii dulci de care ești în stare să spui o mie pe zi... și fiecare gentilă, fiecare interesantă... Câte enigme i-ai dat tu asară de ghicit, de-și sfarmă capul cu ele... Tu nu știi puterea ta, tu guriță de roză ce ești! sau ești șirată, te faci că nu știi! Elli râse cu glăsciorul
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ca focul de multă vorbă și râs. Ea era în rochie de mătasă neagră, cu o talie admirabilă. Ea se apropie de Iorgu și-l lovi peste umăr cu evantaliul de lemn de roză. - Urâtule, zise ea c-un surâs gentil, ce șezi singur? - O, doamnă... zise el roșindu-se și lăsând să cadă peste ochi acea perdea care-i făcea și mai periculoși de cum erau. {EminescuOpVII 296} Ea-și puse mâna albă pe umărul lui. - Nu sunt cu prejudiții, zise
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
curioasă de a vedea cu ochii ei pe fiara aceea de Tommaso Campanella despre care vorbea tot orașul? Chipurile micuței Baronese și al Emiliei îi reapărură în minte cu toată claritatea. Glasul acela atât de plăcut și blând, puținele cuvinte gentile i-au reamintit de momentele unor întâlniri trăite în plină beatitudine. Da, așa ar fi trebuit să fie de cât timp nu mai auzise sunetul unei voci gingașe! Păcat că doamna aceea se prezentase cu vălul pe față și rămăsese
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
primi vizita lui Gonzalv Ionescu fără nici o bănuială. Văzîndu-l cu geanta cea mare, crezu că e vreun plasator de cupoane și, amatoare impenitentă de cumpărături, așteptă. Recomandarea necunoscutului ca "profesor Gonzalv Ionescu" o dezamăgi: - Luați loc! Îl pofti ea gentilă.Gonzalv, după un moment de reculegere, intră în materie. - Probabil, zise el, sunteți îngrijorată de lipsa soțuluidumneavoastră. - Îngrijorată? se miră madam Ioanide. De ce? Gonzalv nu se aștepta la o astfel de indiferență și-și pierdu oarecum cumpătul. - Am crezut că
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
femeie să tânjească după cea pe care o părăsise. Prin urmare judeca pe Ioana cu prevențiune. Aceasta, spera el, după ce ar fi terminat masa, i-ar fi adus și lui ceva de mâncare, sau cel puțin s-ar fi apropiat gentilă de el și, luîndu-l de braț, l-ar fi îmbiat să meargă în sufragerie, sau, în fine, cu o sărutare, i-ar fi spus: "Azi ai fost indispus sau ocupat. N-ai mâncat. Dă-mi voie să-ți aduc ceva
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
a sa Titanic-Vals. Dar melodia, repetată obsesiv de un flașnetar, este doar un pretext și un potrivit laitmotiv de fundal. Unchiul bogat se îneacă într-o catastrofă maritimă pe care valsul compus în memoria Titanicului o anunță: Pe o mare gentilă, pe un turbat ocean, se vede la o milă, un pachebot Titan! După accident, familia refuză să mai asculte valsul care nu le mai poate fi de bun augur. Un titlu muzical are și binecunoscutul roman al doamnei Bengescu, care
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
voitoarea. 404 Biete trude de o clipă, Deși cresc, deși există N-or să aibă prea curând, Foaia albă de revistă. Cu aceeași nerăbdare Le va proslăvi-n arcuș, Maestrul de-o biată clipă Ion Alex. Angheluș. Doamnele-or citi gentile, Domnișoarele la felși încet spre cimitire Ne vom apleca nițel! S-a aplecat mai mult. „În iulie 1986 mă aflam în cortegiul funerar...” scria la 20 aprilie 2006, după 20 de ani, Teodor Pracsiu, în revista de cultură „Prutul” nr.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a atrage atenția Congresului. Încă de la vizita în Coreea de Nord, începuse să-și construiască o poziție omnipotentă în România. Cultul personalității sale era vizibil în 1974 și a continuat să ia amploare, fără a întîmpina vreo piedică. Asemeni teoreticianului fascist Giovanni Gentile, care spunea că omul nu poate exista decît în cadrul statului, președintele român nu concepea viața decît ca o identificare cu Ceaușescu. Cultul său îi forța să devină disidenți pe cei care nu-l acceptau și el nu tolera disidența. Astfel
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
266; 275; 279; 285; 290; 291; 327; 338; 481; 570 Garst, Roswell, 180; 185 Gaston-Marin, Gh., 199, 233 Gavrilescu, Nicolae, 493; 511; 529; 566 Gelfand, L., 11 Gellman, H., 354 Gemmill, H., 277 Geneben, Istvan, 441 Genscher, Hans Dietrich, 474 Gentile, Giovanni, 557 Georgescu, R., 174 Georgescu, Teohari, 88; 156 Georgescu, Vlad, 394; 395; 411; 445; 468; 482; 483; 510; 570; 578 Georgescu, V.C., 175 Gephardt, Richard, 524 Gereben, Istvan, 413; 463; 477; 487; 529 Gerö, Ernest, 186 Gheorghiu-Dej, Gheorghe, 41
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
decît o formă timpurie a celei atribuite lui Luca, discipolul lui Pavel. Însă Epistola către Galateni mai rezervă și alte Încurcături unui cititor ingenuu. Pavel face afirmația că i s-a recunoscut de către capii de la Ierusalim calitatea de apostol al gentililor, În paralel cu Petru, care era apostolul evreilor 37. La Ierusalim niște „frați mincinoși” au vrut să-l circumcidă pe tovarășul său Tit, gentil („elin”) de origine; dar, cu acordul bătrînilor, Tit n-a mai fost „dus În robia” circumciziei
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
acordul bătrînilor, Tit n-a mai fost „dus În robia” circumciziei, de care Îl eliberase Isus Cristos 38. În alte ocazii, atitudinea fraților din comunitatea Ierusalimului fusese cel puțin ambiguă. Vizitîndu-l pe Pavel În Antiohia, Chefa mînca la Început alături de gentili, Însă i-a părăsit de Îndată ce au sosit mesagerii lui Iacob, care ar fi putut avea obiecții. Nu mai puțin echivoc a fost comportamentul lui Barnaba 39. Reacția lui Pavel nu s-a lăsat așteptată: el i-a explicat lui Chefa
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
3); domnitor (3); eu (3); galant (3); în vîrstă (3); înstărit (3); nobil (3); odihnă (3); politețe (3); sclav (3); stilat (3); avocat (2); baron (2); bătrîn (2); celebru (2); decan (2); demn (2); domniță (2); emerit (2); englez (2); gentil (2); important (2); ins (2); intelectual (2); întîmplare (2); învățat (2); lord (2); cel mare (2); onest (2); onoare (2); onorabil (2); părinte (2); prestanță (2); președinte (2); prieten (2); rang (2); sărac (2); senior (2); serios (2); seriozitate (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
unicul construct de femeie acceptat online este supus criticii și reconstrucției prin promovarea altor modele de feminitate și umanitate. Esențializarea unei viziuni a femeii occidentale, caracterizate printr-un anumit stil al discursului și al conduitei online (unul „prietenos”, grijuliu și gentilă este respinsă ca un fenomen care construiește anumite așteptări, pozitivități și comportamente, în dauna altora, tipizate drept violente sau nepoliticoase. Astfel, definiția universală a feminității (femeia albă, heterosexuală, înstărită și educatăă întâlnește o contrapoziție a redefinirilor multiple, active și subversive
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
unor lucrări precum Programul statului etnocratic (anexă la volumul "Ordoxie și etnocrație", 1937), "Puncte cardinale în haos" (1936) și "Nostalgia paradisului" (1940) de Nichifor Crainic (deținut, ce-i drept timp de 15 ani la Văcărești și Aiud, în timp ce filosoful Giovanni Gentile a fost ucis pentru simpatiile sale mussoliniene de către partizanii italieni și abandonat pe un câmp). Cunoscând în amănunțime bibliografia literară, ficțională a lui Mircea Eliade, Gabriel Stănescu face dovada lecturii cărților maestrului său, îngăduindu-și interpretări care deși nu sunt
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
precare, dar și spiritului autocenzurii în care a fost scrisă. Ea are acum doar valoare documentară, depășită fiind prin apariția celor două volume de publicistică ionesciană, dar mai ales prin cartea Martei Petreu, "Ionesco în țara tatălui" (2002), pe care gentilul critic nu uită s-o prețuiască. Adevăratul debut în 1976, cu cartea "Romanul lecturii", deși a avut cronici elogioase și a luat premiul de critică, este scrisă "inegal și cu stângăcii". Ironia autocritică a autorului se îmblânzește când vine vorba
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Il Mulino, Bologna, 1993, introducere M. Cugno), urmat de "Pregate per il fratello Alessandro" ("Rugați-vă pentru fratele Alexandru)" (ibidem, 1994). Ca și cum o postumă faimă internațională i-ar urmări pe cei doi foști camarazi de detenție în patria lui Giovanni Gentile, iată că e rândul lui N. Steinhardt de a fi citit în italiană prin indrăgostita și imensa stradanie a Gabriella Bertini Carageani. Întâmplarea face să nu fi citit, până acum, originalul, astfel încât sentimentul lecturii în traducere a fost cu totul
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
la cele aranjate de Supervizori pentru a atrage în capcană vreun brotăcel naiv venit de aiurea ca lector de Froggy-Sprache, Rosbif-Yazâk sau Hertman-Langue). Iar toate astea se referă numai la bietul animal. Descoperim astfel că în marină (marota primului registru) gentilul crapaud este multifuncțional intră în compoziția barei de la cârmă (gouvernail) dar servește și la fixarea balizelor, că nici căile ferate nu s-au putut lipsi de el, că te poți așeza pe el fără să-ți fie greață (dacă e
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
ființa omenească și animale, să zicem. Dar să revenim la protagonistă și la o scenă tipică, pentru ea deja rutinieră. Devizajat și studiat în prealabil, autostopistul convenabil era acceptat la bordul mașinii; urmau, firește, momente de confruntare între șoferița aparent gentilă și chiar disponibilă și masculul norocos, gata să-i facă avansuri sau să-și povestească viața. Confruntarea cu o veritabilă galerie de personaje instantanee (crescătorul de câini, turistul german, maniacul sexual, killerul ș.a.m.d.) se desfășoară sub cele mai
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
ceapa otrăvită/ Ca inima unui baron", "dovlecii plini de mațe sau candizi/ Și-nlăcrimați în pături de omizi" etc. Din versurile selectate mai sus, este cât se poate de evident faptul că Brumaru scrie mai mult decât o simplă "lirică gentil liliputană" (Gh. Grigurcu). Poetica miniaturalului dacă se poate numi astfel traduce, într-o primă fază, o nevoie irepresibilă de revenire la elementar, la natural și nepervertit. Eul liric se lasă în voia reveriilor stimulate de cei mai neobișnuiți catalizatori ai
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
vont leș employés et leș ouvrières; j'adore leș parties dans leș guinguettes! Oh! și nous avions pu aller à la campagne!" Ea dorește chiar să se travestească într-un costum de muncitoare: "Mme de Marelle murmura: "C'est très gentil. Nous serons très bien; une autre fois, je m'habillerai en ouvrière"" [Maupassant, Bel-Ami, p.83]. Similitudinea o b i e c ț e l o r atinge chiar și bijuteriile, distincția supremă a Parizienelor, care nu mai sunt un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
intorno / alle mura del Castello, i barconi / di sabbia filano sul Naviglio Grande. Ho fiori e di notte invito i pioppi: Le monache irlandesi / non parlano mai di morte, sembrano / mosse dal vento, non și meravigliano / di essere giovani e gentili: un voto / che și libera nelle preghiere aspre. 5. amore și morte în Canturile lui Giacomo Leopardi All'Italia: (...) e sul colle d'Antela, ove morendo / și sottrasse da morte îl sânto stuolo, / Simonide salia, / guardando l'etra e la
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Dicevi: morte, silenzio, solitudine; / come amore, vită. Parole / delle nostre provvisorie immagini. Lettera alla madre: Șo che non stai bene, che vivi, / come tutte le madri dei poeți, povera / e giusta nella misura d'amore / per i figli lontani. Ah, gentile morte, / non toccare l'orologio în cucina che batte sopra îl muro / tutta la mia infanzia è passata sullo smalto / del suo quadrante, (...). Ai fratelli Cervi, alla loro Italia: Anche qui dividono în sogni la natură, / vestono la morte e
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
1919, pp. 13-15. Bo, Carlo, "Letteratura come vită", în Îl Frontespizio, 9, septembrie 1938. Floră, Francesco, "Scrittori italiani contemporanei: Salvatore Quasimodo", Letterature moderne, 2, martie-aprilie 1951. Fornaro, Pietro, "Quasimodo traduttore: îl frammento come evento", Levia Gravia, 3, 2001, pp. 353-364. Gentili, Bruno, "Prospettive critiche nell'interpretazione della cultură greca dell'età dei lirici", în Îl Verri, 38, februarie 1972. Gigante, Marcello, "Quasimodo traduttore di poeți greci", în Nuova Antologia, rivista di lettere, scienze ed arti, 3, 1974, pp. 345-356. Hays, Gregory
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
non mi strinse îl petto (Îl pensiero dominante); sempre onorată invoco, / bella Morte, pietosa (...) non tardar più (Amore e morte). 377 Serenità di morte estrema gioia (Sillabe a Erato); o neppure la morte oră consolă / più i vivi (Lettera); Ah, gentile morte, / non toccare l'orologio în cucina che batte sopra îl muro, / tutta la mia infanzia è passata sullo smalto / del suo quadrante, șu quei fiori dipinti: / non toccare le mani, îl cuore dei vecchi (Lettera alla madre). 378 Șu
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]