KorAP: Find »[drukola/base=geomorfologic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...14 15 16 ...34 >

835 matches

Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219

de natură geomorfologică prin utilizarea nerațională a terenurilor, construcții pe terenuri neadecvate, construcții hidrotehnice, despăduriri, agrotehnica aplicată incorect, aratul în lungul pantei, construirea unor lacuri de acumulare pe râuri care modifică nivelul de bază etc. În concluzie, riscurile de ordin geomorfologic reprezintă probabilitatea ca anumite fenomene de instabilitate geomorfologică să se manifeste pe un teritoriu, într-un interval de timp determinat. În general, riscule geomorfologice vizează „ansamblul de amenințări care vin din instabilitatea caracteristicilor de suprafață ale Pământului” (Gares și colab

Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
construcții pe terenuri neadecvate, construcții hidrotehnice, despăduriri, agrotehnica aplicată incorect, aratul în lungul pantei, construirea unor lacuri de acumulare pe râuri care modifică nivelul de bază etc. În concluzie, riscurile de ordin geomorfologic reprezintă probabilitatea ca anumite fenomene de instabilitate geomorfologică să se manifeste pe un teritoriu, într-un interval de timp determinat. În general, riscule geomorfologice vizează „ansamblul de amenințări care vin din instabilitatea caracteristicilor de suprafață ale Pământului” (Gares și colab., citați de N. Josan, 2004); mai precis, acestea

Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
lacuri de acumulare pe râuri care modifică nivelul de bază etc. În concluzie, riscurile de ordin geomorfologic reprezintă probabilitatea ca anumite fenomene de instabilitate geomorfologică să se manifeste pe un teritoriu, într-un interval de timp determinat. În general, riscule geomorfologice vizează „ansamblul de amenințări care vin din instabilitatea caracteristicilor de suprafață ale Pământului” (Gares și colab., citați de N. Josan, 2004); mai precis, acestea sunt induse de modificările formelor de relief. Caracteristicile esențiale ale riscurilor de ordin geomorfologic sunt timpul

Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
general, riscule geomorfologice vizează „ansamblul de amenințări care vin din instabilitatea caracteristicilor de suprafață ale Pământului” (Gares și colab., citați de N. Josan, 2004); mai precis, acestea sunt induse de modificările formelor de relief. Caracteristicile esențiale ale riscurilor de ordin geomorfologic sunt timpul variat de manifestare și dispersia în spațiu (Grecu, 1997). Astfel, unele procese geomorfologice au o durată de manifestare scurtă în timp, uneori chiar instantanee, cum ar fi alunecările de teren, prăbușirile; altele sunt mai discrete și au o

Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
Pământului” (Gares și colab., citați de N. Josan, 2004); mai precis, acestea sunt induse de modificările formelor de relief. Caracteristicile esențiale ale riscurilor de ordin geomorfologic sunt timpul variat de manifestare și dispersia în spațiu (Grecu, 1997). Astfel, unele procese geomorfologice au o durată de manifestare scurtă în timp, uneori chiar instantanee, cum ar fi alunecările de teren, prăbușirile; altele sunt mai discrete și au o manifestare lentă (eroziunea solului) cu efecte negative mai puțin perceptibile într-o perioadă de timp

Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
uneori chiar instantanee, cum ar fi alunecările de teren, prăbușirile; altele sunt mai discrete și au o manifestare lentă (eroziunea solului) cu efecte negative mai puțin perceptibile într-o perioadă de timp scurtă, dar care, acumulate, produc pagube însemnate. Procesele geomorfologice care reprezintă riscuri pentru natură și societate sunt: alunecările de teren, prăbușirile, eroziunea în suprafață, eroziunea în adâncime. Pentru terenurile cu utilizare agricolă intensă din bazinul hidragrafic Bahluieț, procesele geomorfologice devin factori de risc prin reducerea capacității productive a terenurilor

Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
de timp scurtă, dar care, acumulate, produc pagube însemnate. Procesele geomorfologice care reprezintă riscuri pentru natură și societate sunt: alunecările de teren, prăbușirile, eroziunea în suprafață, eroziunea în adâncime. Pentru terenurile cu utilizare agricolă intensă din bazinul hidragrafic Bahluieț, procesele geomorfologice devin factori de risc prin reducerea capacității productive a terenurilor. În bazinul râului Bahluieț, riscul producerii proceselor geomorfologice este influențat de potențialul morfodinamic relativ ridicat al reliefului (panta, densitatea și energia), alcătuirea geologică, condițiile climatice, tipul și gradul de acoperire

Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
sunt: alunecările de teren, prăbușirile, eroziunea în suprafață, eroziunea în adâncime. Pentru terenurile cu utilizare agricolă intensă din bazinul hidragrafic Bahluieț, procesele geomorfologice devin factori de risc prin reducerea capacității productive a terenurilor. În bazinul râului Bahluieț, riscul producerii proceselor geomorfologice este influențat de potențialul morfodinamic relativ ridicat al reliefului (panta, densitatea și energia), alcătuirea geologică, condițiile climatice, tipul și gradul de acoperire cu vegetație, utilizarea terenurilor și alte moduri de intervenție antropică. Pentru studierea riscurilor geomorfologice este necesară o foarte

Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
Bahluieț, riscul producerii proceselor geomorfologice este influențat de potențialul morfodinamic relativ ridicat al reliefului (panta, densitatea și energia), alcătuirea geologică, condițiile climatice, tipul și gradul de acoperire cu vegetație, utilizarea terenurilor și alte moduri de intervenție antropică. Pentru studierea riscurilor geomorfologice este necesară o foarte bună documentare din literatura de specialitate, precum și utilizarea tuturor metodelor de cercetare geografică pentru fiecare component de mediu (Velcea, 1995, citată de Octavia Bogdan). Studiul riscurilor de mediu pretinde și presupune elaborarea unei metodologii care permite

Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
în vedere următoarele aspecte: · existența unei baze de date statistice pe o lungă perioadă de timp; · stabilirea caracteristicilor medii ale parametrilor analizați; · extragerea valorii extreme care reprezintă limitele posibile de variație ale fenomenelor sau pragurile de risc; · calcularea deviației parametrului geomorfologic față de medie; · precizarea pragului de la care un fenomen geomorfologic poate deveni un risc; · precizarea și analiza factorilor genetici pentru fiecare risc; · analiza modalității de manifestare în timp și spațiu a fenomenului geomorfologic de risc respectiv; · stabilirea intervalului de risc; · cuantificarea

Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
statistice pe o lungă perioadă de timp; · stabilirea caracteristicilor medii ale parametrilor analizați; · extragerea valorii extreme care reprezintă limitele posibile de variație ale fenomenelor sau pragurile de risc; · calcularea deviației parametrului geomorfologic față de medie; · precizarea pragului de la care un fenomen geomorfologic poate deveni un risc; · precizarea și analiza factorilor genetici pentru fiecare risc; · analiza modalității de manifestare în timp și spațiu a fenomenului geomorfologic de risc respectiv; · stabilirea intervalului de risc; · cuantificarea gradului de vulnerabilitate (de pierderi materiale și victime) în urma

Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
fenomenelor sau pragurile de risc; · calcularea deviației parametrului geomorfologic față de medie; · precizarea pragului de la care un fenomen geomorfologic poate deveni un risc; · precizarea și analiza factorilor genetici pentru fiecare risc; · analiza modalității de manifestare în timp și spațiu a fenomenului geomorfologic de risc respectiv; · stabilirea intervalului de risc; · cuantificarea gradului de vulnerabilitate (de pierderi materiale și victime) în urma producerii unui risc de mediu; · consecințele de ordin moral și psihologic asupra populației; · evaluarea costurilor materiale pentru diminuarea consecințelor și reconstrucția bunurilor distruse

Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
de risc; · cuantificarea gradului de vulnerabilitate (de pierderi materiale și victime) în urma producerii unui risc de mediu; · consecințele de ordin moral și psihologic asupra populației; · evaluarea costurilor materiale pentru diminuarea consecințelor și reconstrucția bunurilor distruse și mediul înconjurător. Reprezentarea riscului geomorfologic pe hărți nu reprezintă o preocupare recentă, chiar dacă cele mai importante realizări aparțin ultimelor două decenii. Cartografierea riscurilor geomorfologice a fost legată la început de fenomenele extreme, cu efecte catastrofale ce produceau modificări radicale în peisaj: pierderi de vieți omenești

Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
ordin moral și psihologic asupra populației; · evaluarea costurilor materiale pentru diminuarea consecințelor și reconstrucția bunurilor distruse și mediul înconjurător. Reprezentarea riscului geomorfologic pe hărți nu reprezintă o preocupare recentă, chiar dacă cele mai importante realizări aparțin ultimelor două decenii. Cartografierea riscurilor geomorfologice a fost legată la început de fenomenele extreme, cu efecte catastrofale ce produceau modificări radicale în peisaj: pierderi de vieți omenești și pagube economice - erupții vulcanice, cutremure, alunecări de mare amploare, taifunuri, inundații catastrofale și altele. În România, contribuții semnificative

Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
habitat mare (Subcarpații Buzăului, Podișul Transilvaniei, Podișul și Subcarpații Getici, Podișul Moldovei), precum și unele unități montane. Grecu (2004) crede că , datorită complexității fenomenelor pe care le sprijină în elaborare și pe care le redă prin intensitate, harta expunerii la risc geomorfologic este una dintre cele mai pragmatice hărți, dar și mai importante pentru dinamica fenomenelor. Aparent o hartă simplă prin gradațiile calitative ale fenomenului, ea se relevă ca o hartă ce poate fi comparată cu cele geologice sau pedologice, de exemplu

Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
ea se relevă ca o hartă ce poate fi comparată cu cele geologice sau pedologice, de exemplu, atunci când sunt redate în culori. Harta generală a expunerii terenurilor la risc se bazează pe parcugerea câtorva etape: analiza potențialului morfodinamic, analiza proceselor geomorfologice și reprezentarea cartografică a acestora, regionarea morfodinamicii și factorilor de control ai acesteia și realizarea hărții expunerii la risc prin stabilirea în etapele anterioare a legendei. Regionarea factorilor de risc, a proceselor geomorfologice actuale și factorilor morfodinamici se realizează în

Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
câtorva etape: analiza potențialului morfodinamic, analiza proceselor geomorfologice și reprezentarea cartografică a acestora, regionarea morfodinamicii și factorilor de control ai acesteia și realizarea hărții expunerii la risc prin stabilirea în etapele anterioare a legendei. Regionarea factorilor de risc, a proceselor geomorfologice actuale și factorilor morfodinamici se realizează în etapa preliminară. Harta are la bază metodele arealelor și a hașurilor, presupunând includerea unui volum bogat de informație structurată în hărți analitice cum ar fi procesele actuale, pantele, densitatea fragmentării, solul, vegetația și

Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
a bazinului Bahluiețului, dar și pe unele terenuri afectate de alunecări. În ceea ce privește intravilanul, văile ce urmăresc cursurile râurilor existente în bazinul Bahluiețului dețin cele mai mari suprafețe de teren acoperite cu vetre de așezări și căi de comunicație. În ceea ce privește procesele geomorfologice, acestea sunt o reflecție a ruperii echilibrului morfodinamic în cadrul bazinului Bahluiețului, datorită intervenției antropice. Riscurile geomorfologice induse de activitățile umane sunt reprezentate cel mai frecvent de deplasările în masă și de procesele erozionale. Deplasările de masă care au loc pe

Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
cursurile râurilor existente în bazinul Bahluiețului dețin cele mai mari suprafețe de teren acoperite cu vetre de așezări și căi de comunicație. În ceea ce privește procesele geomorfologice, acestea sunt o reflecție a ruperii echilibrului morfodinamic în cadrul bazinului Bahluiețului, datorită intervenției antropice. Riscurile geomorfologice induse de activitățile umane sunt reprezentate cel mai frecvent de deplasările în masă și de procesele erozionale. Deplasările de masă care au loc pe suprafața bazinului hidrografic Bahluieț sunt reprezentate de surpări și alunecări de teren. Riscul reprezentat de procesul

Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
a bazinului Bahluiețului, dar și pe unele terenuri afectate de alunecări. În ceea ce privește intravilanul, văile ce urmăresc cursurile râurilor existente în bazinul Bahluiețului dețin cele mai mari suprafețe de teren acoperite cu vetre de așezări și căi de comunicație. În ceea ce privește procesele geomorfologice, acestea sunt o reflecție a ruperii echilibrului morfodinamic în cadrul bazinului Bahluiețului, datorită intervenției antropice. Riscurile geomorfologice induse de activitățile umane sunt reprezentate cel mai frecvent de deplasările în masă și de procesele erozionale. Deplasările de masă care au loc pe

Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
cursurile râurilor existente în bazinul Bahluiețului dețin cele mai mari suprafețe de teren acoperite cu vetre de așezări și căi de comunicație. În ceea ce privește procesele geomorfologice, acestea sunt o reflecție a ruperii echilibrului morfodinamic în cadrul bazinului Bahluiețului, datorită intervenției antropice. Riscurile geomorfologice induse de activitățile umane sunt reprezentate cel mai frecvent de deplasările în masă și de procesele erozionale. Deplasările de masă care au loc pe suprafața bazinului hidragrafic Bahluieț sunt reprezentate de surpări și alunecări de teren. Riscul reprezentat de procesul

Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
Corola-website/Law/157994_a_159323

aleilor/bulevardelor, a infrastructurii turistice, a lucrărilor de protecție costiera și a altor construcții existente în zonă. Articolul 4 Limită cea mai înaintată a mării se stabilește pe baza studiilor de specialitate privind regimul valurilor, vanturilor, nivelul mării și modificările geomorfologice costiere efectuate în condiții spațio-temporale semnificative. Articolul 5 De la linia cea mai înaintată a mării, reprezentând distanță maximă de înaintare pe țărm a valurilor de furtună, se stabilește fâșia de teren de 50-150 m. Evaluarea condițiilor ambientale și a valorii

HOTĂRÂRE nr. 749 din 14 mai 2004 privind stabilirea responsabilitatilor, criteriilor şi modului de delimitare a fasiei de teren aflate în imediata apropiere a zonei costiere, în scopul conservarii condiţiilor ambientale şi valorii patrimoniale şi peisagistice din zonele situate în aproprierea tarmului. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/157994_a_159323]
mării, reprezentând distanță maximă de înaintare pe țărm a valurilor de furtună, se stabilește fâșia de teren de 50-150 m. Evaluarea condițiilor ambientale și a valorii patrimoniale și peisagistice a fâșiei de teren de 50-150 m se stabilește în funcție de elementele geomorfologice și ecologice. Articolul 6 Elementele geomorfologice din fâșia de teren de 50-150 m, necesare caracterizării condițiilor ambientale și valorii patrimoniale și peisagistice din zonele situate în apropierea țărmului, vor fi stabilite de Comitetul național al zonei costiere. Articolul 7 Delimitarea

HOTĂRÂRE nr. 749 din 14 mai 2004 privind stabilirea responsabilitatilor, criteriilor şi modului de delimitare a fasiei de teren aflate în imediata apropiere a zonei costiere, în scopul conservarii condiţiilor ambientale şi valorii patrimoniale şi peisagistice din zonele situate în aproprierea tarmului. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/157994_a_159323]
pe țărm a valurilor de furtună, se stabilește fâșia de teren de 50-150 m. Evaluarea condițiilor ambientale și a valorii patrimoniale și peisagistice a fâșiei de teren de 50-150 m se stabilește în funcție de elementele geomorfologice și ecologice. Articolul 6 Elementele geomorfologice din fâșia de teren de 50-150 m, necesare caracterizării condițiilor ambientale și valorii patrimoniale și peisagistice din zonele situate în apropierea țărmului, vor fi stabilite de Comitetul național al zonei costiere. Articolul 7 Delimitarea fâșiei de teren din intervalul 50-150

HOTĂRÂRE nr. 749 din 14 mai 2004 privind stabilirea responsabilitatilor, criteriilor şi modului de delimitare a fasiei de teren aflate în imediata apropiere a zonei costiere, în scopul conservarii condiţiilor ambientale şi valorii patrimoniale şi peisagistice din zonele situate în aproprierea tarmului. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/157994_a_159323]
Corola-website/Law/149551_a_150880

stocarea și prelucrarea informațiilor și datelor necesare referitoare la: ... a) baza topografica și cartografica (hărți existente digitizate, fotograme, imagini satelitare etc.); ... b) alunecările de teren existente și lucrările de remediere executate; ... c) caracterizarea mediului natural din punct de vedere geologic, geomorfologic, hidrogeologic, hidrologic, meteorologic, pedologic, al vegetației etc.; ... d) intervențiile asupra versanților de natură să schimbe echilibrul natural al acestora (defrișări, lucrări de terasamente, amplasarea construcțiilor pe versanți sau la partea superioară a acestora etc.); ... e) utilizarea prezenta și de perspectivă

NORME METODOLOGICE din 10 aprilie 2003 privind modul de elaborare şi conţinutul hartilor de risc natural la alunecări de teren. In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/149551_a_150880]