673 matches
-
este interpretat într-o comunitate etnică ca fiind vital pentru prezervarea identității, este perceput ca un pericol de către comunitatea națională. Un proces în spirală de acțiune-reacțiune poate deveni astfel manifest. 4.1.5 Factori geopolitici ai insecurității umane Există în geopolitică un gen de examinare de tip clasic care pune în relație creșterea demografică și resursele existente la un moment dat. Inevitabil, o asemenea analiză conduce la întrebarea câți oameni poate hrăni un anumit spațiu geografic? Faptul că lumea este divizată
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
în timp ce altele nu, toate aceste lucruri, accentuate de problemele de mediu care se manifestă din ce în ce mai pregnant, face ca în anumite țări amenințările și riscurile la adresa securității umane să fie de natură geopolitică. Acesta este unul dintre motivele pentru care întemeietorii geopoliticii au insistat nu numai asupra relației dintre factorii geografici și stat, dintre pământ și stat, ci și asupra aceleia dintre stat și elementele non-geografice, cum este și populația.629 Spre exemplu, Karl Haushofer a problematizat această situație, a relației dintre
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Politics, Cambridge University Press, Cambridge, 2001. Crocker, Chester, Fen Osler Hampson, and Pamela Aall (eds.), Leashing the Dogs of War. Conflict Management in a Divided World, United States Institute of Peace Press, Washington D.C., 2007. Dobrescu, Paul și Alina Bârgăoanu, Geopolitica, Editura SNSPA, București, 2001. Dunne, Tim, Michael Cox, Ken Booth, The Eighty Years Crisis. International Relations 1919 1999, Cambridge University Press, Cambridge, 2002. Dunne, Tim, Milija Kurki, and Steve Smith, International Relations Theories. Discipline and Diversity, Oxford University Press, Oxford
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Roach, and M. Scott Solomon, Fifty Key Thinkers in International Relations, Routledge, London and New York, 2009. Hampson, Fen Osler (et All.) Madness in the Multitude, Toronto, Oxford University Press, 2002. Heywood, Andrew, Global Politics, Palgrave MacMillan, New York, 2011. Hlihor, Constantin, Geopolitica și geostrategia în analiza relațiilor internaționale contemporane: considerații teoretice și metodologice, Editura Universității Naționale de Apărare "Carol I", București, 2005. Hobson, John, The State and International Relations, Cambridge University Press, 2000. Howorth, Jolyon, Security and Defence Policy in the European
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Values, and the Constitution of International Society, Oxford University Press, New York, 2007, p. 121. 603 Ibidem, p. 122. 604 Mayall, James, Politica mondială. Evoluția și limitele ei, Editura Antet XX Press, Filipeștii de Târg, 2000, p. 31. 605 Hlihor, Constantin, Geopolitica și geostrategia în analiza relațiilor internaționale contemporane: considerații teoretice și metodologice, Editura Universității Naționale de Apărare "Carol I", București, 2005, pp. 136-137; 606 Breuilly, John, "Nationalism" în Baylis, John, Steve Smith and Patricia Owens (eds.), The Globalization of World Politics
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
p. 247; 627 Roe, Paul, Ethic Violence and the Societal Security Dilemma, Routledge, London and New York, 2005. 628 Roe, Paul, "Societal Security" în Collins, Alan, Contemporary Security Studies, Oxford University Press, 2007, pp. 174-178. 629 Dobrescu, Paul și Alina Bârgăoanu, Geopolitica, Editura SNSPA, București, 2001, p. 85. 630 Hlihor, Constantin, Op. cit., p. 52. 631 Haushofer, Karl, Les bases geographiques de la politique etrangere, Apud. Dobrescu, Paul și Alina Bârgăoanu, p. 40. 632 Mackinder, Halford, citat în E.A. Pozdneakov, Geopolitica, pp. 24-25, Apud
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
și Alina Bârgăoanu, Geopolitica, Editura SNSPA, București, 2001, p. 85. 630 Hlihor, Constantin, Op. cit., p. 52. 631 Haushofer, Karl, Les bases geographiques de la politique etrangere, Apud. Dobrescu, Paul și Alina Bârgăoanu, p. 40. 632 Mackinder, Halford, citat în E.A. Pozdneakov, Geopolitica, pp. 24-25, Apud. Dobrescu, Paul și Alina Bârgăoanu, Op. cit., p. 48. 633 Welsh, Jennifer, 'Taking Consequences Seriously: Objections to Humanitarian Intervention' in Welsh, Jennifer (ed.), Humanitarian Intervention and International Relations, Oxford University Press, New York, 2004. 634 Ibidem, p. 53. 635
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
dintre România și Federația Rusă din ultimii zece ani, alegerile din luna noiembrie a anului 2014 au fost importante nu numai deoarece este ales cel mai important reprezentant al puterii executive, dar și pentru că poziționarea viitorului președinte era importantă în geopolitică regională. De aceea, realizarea unui număr tematic, publicat la aproape un an de la încheierea alegerilor prezidențiale este necesar, pentru a permite specialiștilor în domeniu să iși expună punctele de vedere. La nivel informațional, societatea românească este bine informată de evenimentele
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
Cultură și societate. Institutul European, 2001. Arendt, Hannah, La Crise de la culture, Gallimard, Paris, 1972 (ed. I germană, 1963). Bădescu, Ilie (coord.), Enciclopedia valorilor reprimate. Războiul împotriva culturii române (1944-1999), vol. I-II, București, 2000. Bădescu, Ilie ș.a., Sociologia și geopolitica frontierei, Editura Floarea Albastră, București, 1995. Bădescu, Ilie, Noologia. Cunoașterea ordinii spirituale a lumii. Sistem de sociologie noologică, Editura Valahia, București, 2002. Bădescu, Ilie, Sincronism european și cultură critică românească, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003. Bell, Daniel, The Cultural Contradictions of
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
ar fi aruncat din Palatul Topkapî direct în Marmara. Planurile întocmite iarna, la Ermitaj, sau vara, la Tsarskoe Selo, ar fi putut transforma în realitate visul Rusiei de a ajunge la apele calde ale oceanului planetar. c. Complicațiile induse de geopolitică Cursul normal al suprapunerii perfecte a identității peste originea unui popor a fost abătut de complicațiile induse de geopolitică. Devierea este rezultatul faptului că afirmarea etnică se subsumează nu doar realităților genetice, ci și identității teritoriale, existând frecvent situații când
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ar fi putut transforma în realitate visul Rusiei de a ajunge la apele calde ale oceanului planetar. c. Complicațiile induse de geopolitică Cursul normal al suprapunerii perfecte a identității peste originea unui popor a fost abătut de complicațiile induse de geopolitică. Devierea este rezultatul faptului că afirmarea etnică se subsumează nu doar realităților genetice, ci și identității teritoriale, existând frecvent situații când a prevalat cea din urmă. Așa devine explicabil cum unele triburi, inițial, extrem de reduse, au reușit să ajungă popoare
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
care Moscova și Sankt Petersburgul au vizat să asigure organizarea și administrarea imperiului pe baza unor elemente definitorii pentru națiunea rusă. Întreg efortul de omogenizare etnică s-a canalizat pe dezvoltarea și aplicarea a două pan idei ca bază a geopoliticii ruse, respectiv pan slavismul și pan ortodoxismul. Totuși, asimilarea nu s-a limitat la impunerea factorului etnic rus și a celui religios ortodox. A presupus, adesea, un proces complex, mai ales în raport cu popoarele non slave. Rușii, în special pe vremea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
zisă națiune moldovenească diferită de cea română. Moscova a impus-o cu forța în Basarabia, odată cu reanexarea provinciei după cel de-al Doilea Război Mondial. Pentru URSS, a reprezentat, chipurile, o bază științifică pe care s-a încercat legitimarea pretențiilor geopoliticii rusești de a acapara întreaga Moldovă. În realitate, a fost privită ca fază intermediară de slavizare a romanității orientale din interfluviul pruto nistrean. d. Identitatea prezentului Identitatea etnică pe care ne-am asumat-o, aidoma multor altor popoare din întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
și insecuritatea mediului internațional, acesta naște tensiuni multiple care afectează într-un mod pozitiv sau uneori negativ întreg sistemul. Mondializarea nu este, așadar, o cheie pentru rezolvarea conflictelor sau a dezacordurilor din planul internațional. „Consolidarea globalizării nu va aduce sfârșitul geopoliticii. Școli de renume în domeniu anticipează la unison că acest fenomen plurivalent, azi controversat și contestat, va aduce pe lângă progrese spectaculoase din toate domeniile vieții socio-economice și posibilitatea de răspândire și resimțire a efectelor vulnerabilităților concentrate în diferite părți ale
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
W. Bush pentru a realiza cu orice preț ceea ce numește dominație a întregului spectru de acțiune, de la unilateralism în decizii precum Irak-ul la militarizarea spațiului cosmic (vezi STAR WARS). Ignorând necesitatea aplicării de către SUA a unor principii pragmatice în geopolitica Războiului Rece ("oponentul oponentului meu este prietenul meu"), Chomsky, la fel ca mulți intelectuali liberali americani (vezi și Dodds în bibliografie), au condamnat sprijinirea de către administrațiile americane a unor organizații și state care, mai târziu, și-au întors armele împotriva
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
24, 29, 31-35, 49, 51, 53, 62, 351, 378, 384, 408 Epistemologie constructivistă, 2, 3, 5, 7, 18, 21, 23, 24, 53, 62, 351, 378, 384, 408 Europenizare, 126 Federalism, 25, 84, 116, 217, 409, 436 Funcționalism, 25, 217, 409 Geopolitică, 17, 68, 150, 334, 367, 381 Grupul politico-militar, 15, 26, 265, 271, 393, 410 Guvernul României, 350, 352, 364, 374, 388, 389, 425 Holism, 436 Instituționalism, 25, 217, 409 Integrare, 54, 88, 107, 111, 112, 116, 124, 132, 149, 150
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
1998. 2. Prin India. Impresii indiene, Cartea Rusă, 1957. 3. Oxford History of India, Ediția a treia, 1915. 4. Dr. M. M. Junaid, Renașterea Pakistanului, 1975. 5. Ana Eva Budura, Diplomația chineză, premise istorice și spirituale, Editura Top Form, Colecția Geopolitica, București, 2008. 6. Ana Eva Budura, Biografia lui Confucius în Țara simbolurilor. De la Confucius la Mao Tze Dung, București. 7. Buletinul Societății Geografice Române, trim. III-IV,1899, pp. 110-163, Biblioteca Academiei R.S.R. 8 Lucian D. Petrescu, "Republica Populară Chineză", în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Editura Top Form, București, 2008, pp. 15-16, 39-40. 6 Idem, p. 40. 7 Ana Eva Budura, Biografia lui Confucius în Țara simbolurilor. De la Confucius la Mao Tze Dung, pp.28-36. 8 Ana Eva Budura, Diplomația chineză, Editura Top Form, Colecția Geopolitica, București ,2008, p. 80. 9 Idem, p. 83. 10 Ana Eva Budura, Diplomația chineză. Premise istorice și spirituale, Editura Top Form, Colecția Geopolitica, București ,2008, p. 99. 11 Ana Eva Budura, op. cit., p. 104. 12 Idem, p. 108. 13 Ana
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Confucius la Mao Tze Dung, pp.28-36. 8 Ana Eva Budura, Diplomația chineză, Editura Top Form, Colecția Geopolitica, București ,2008, p. 80. 9 Idem, p. 83. 10 Ana Eva Budura, Diplomația chineză. Premise istorice și spirituale, Editura Top Form, Colecția Geopolitica, București ,2008, p. 99. 11 Ana Eva Budura, op. cit., p. 104. 12 Idem, p. 108. 13 Ana Eva Budura, op. cit., p. 119. 14 Ana Eva Budura, op. cit., p. 123. 15 Ibidem. 16 Ana Eva Budura, op. cit., p. 135. 17 Ana
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
curând într-un volum omagial editat la Constanța 12 și dedicat aniversării a 130 de ani de la reintegrarea Dobrogei în cadrul statului național român. Cu același prilej a fost editat un volum reunind studii și articole de istorie, geografie, cultură și geopolitică privind Dobrogea, la inițiativa Consiliului Județean Constanța și a Universității "Ovidius" din Constanța, volum realizat sub coordonarea prof. univ. dr. Valentin Ciorbea 13. Un volum ce reunește articole din presa vremii, precum și alte documente deosebit de interesante relative la situația din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Emil Diaconescu, op. cit., pp. 68-69; Nichita Adăniloaie, Independența națională a României, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1986, pp. 100-101. 184 Nicolae Ciachir, op. cit., p. 264. 185 Ibidem, p. 291. 186 Ibidem; Dumitru-Valentin Pătrașcu, Adina Gabriela Cotorogea, "Muntenegru istorie și geopolitică", în Litua. Studii și Cercetări, Tg-Jiu, 2011, p. 189. 187 Nicolae Ciachir, op. cit., p. 265. 188 Ibidem, p. 266. 189 Ibidem. 190 Ibidem, p. 267; Vasile Maciu, "România și Conferința de la Constantinopol", în Analele Universității București, seria Istorie, nr. 9
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
investesc cu precădere și pot provoca, prin investiții, acumulări și evoluții pozitive. În context, subliniem aportul de capital străin din România imediat ce țara noastră a devenit membră a NATO, după anul 2004. România a valorificat în mod limitat poziția sa geopolitică favorabilă și de apartenență la NATO, deoarece statul român joacă un rol nefast, influențând, datorită corupției în mod negativ, economia. Factorul politic intern, dar și internațional, rămâne esențial în valorificarea superioară a capitalului pe care-l pune la dispoziție o
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
Germaniei În jurul Prusiei, proiectul expansiunii germane spre est (tradiționalul Drang nach Osten) a fost reluat cu deosebită energie; În preajma Primului Război Mondial, Imperiul Otoman Însuși a intrat În sfera de influență germană. Sentimental, Franța dispunea de poziții mai bune În România, dar geopolitica și economia Îi favorizau pe germani. În plus, germanii erau beneficiarii celui de-al doilea model invocat de români după cel francez. Românii din Austro-Ungaria (Transilvania, Banat, Bucovina) aveau o formație culturală de tip german (austriac) și, din acest punct
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
lingvisticii generale, câtă vreme întregul demers al lui Stati pornește de la o falsificare flagrantă a realității, inventând o limbă "moldovenească" distinctă de limba română (!) și mult apropiată de... idiomurile slave. Stati nici măcar nu-i original: încă de pe la mijlocul secolului XIX, geopolitica țaristă declara (A. Arțimovici, 1863) româna vorbită dincolo de Prut "un dialect apropiat limbii slave". S-au fabricat și atunci "dicționare" în care "sângeros" se traducea prin "sânjvărsatnic", "necesitate" prin "trebeîmplinire" ș.a.m.d. Tot pe atunci însă, cei cu reală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
în 1997 stăpânirii britanice) și va insista pentru reunirea cu Taiwanul (chiar dacă se va păstra actualul regim politic). China mai revendică insulele Paracel și Spratly din Marea Chinei de Sud. IV. 1.3.2. Populația. Politica economică. Potențialul militar În geopolitica Asiei, China este o forță demografică de un miliard și 200 de milioane de locuitori, care ocupă un teritoriu impresionant de 9.651.000 km , având o densitate a populației de 110,5 locuitori pe km . În schimb, Japonia deține
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]