663 matches
-
Cele patru spații comune / 71 2.4 Dimensiunea Nordică / 74 Partea a doua. PREZENT RESURSELE ENERGETICE ÎN RUSIA ÎNTRE RĂZBOI ȘI PACE / 81 Capitolul 3. Situația politică a Rusiei / 85 3.1 Rusia între Asia și Europa / 88 3.2 Geopolitică rusească modernă și politica externă al lui Vladimir Puțin / 94 3.3 Conceptul rusesc de politică externă prin prisma "armei energetice": CSI vs UE / 98 Capitolul 4. Provocări energetice ale Rusiei / 103 4.1 Resurse energetice: amplasare, mize, particularități rusești
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
Ashagate Publishing, Aldershot, 2008, p. 5 Perspectiva Premise Actori (Cine) Mijloace (Ce?) Interese (De ce?) Diplomație energetică State; instituții/blocuri regionale; lideri politici/economici Summit-uri; negocieri; acorduri; tratate Modele ale dependenței și interdependentei; conectarea câștigurilor economice absolute de stabilitatea politică Geopolitică și securitate energetică State; instituții/ blocuri regionale; lideri politici, companii de stat Politici energetice și de securitate; politici ale conductelor energetice, tăieri de energie, crize Exploatarea și protejarea împotriva dependenței și vulnerabilităților; câștiguri economice relative și acumularea de putere Economia
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
Raționalitate; câștiguri economice absolute și maximizarea beneficiilor Energie și mediu State; instituții/ blocuri regionale; companii; lideri politici/ economici; ONG-uri Negocieri, acorduri; tratate; întâlniri și rapoarte ale experților; mobilizare socială Sustenabilitate ecologică; critică raționalității economice pe termen scurt și a geopoliticii tradiționale Sociologia politică a energiei State; instituții/ blocuri regionale; companii; lideri politici/economici; ONG-uri Factori politici și sociali facilitând și constrângând extracția, transportul, comercializare și exploatarea energiei Interconectarea intereselor și identităților dar și a structurilor sociale și materiale; politici
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
mediul înconjurător prin programele UE de obținere a energiilor curate, birocrația energetică prin analiza companiilor rusești Gazprom și Transneft, sociologia politică a energiei prin legăturile dintre clasa politică rusească și domeniul resurselor naturale. Totuși perspectivele dominante vor fi oferite de geopolitică și securitatea energetică și diplomația energetică. Acest lucru se datorează faptului că pe primul loc în agenda europeană în momentul de față se află securizarea resurselor energetice, în timp ce în agendă rusească se găsesc considerente privind geopolitică resurselor naturale de care
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
vor fi oferite de geopolitică și securitatea energetică și diplomația energetică. Acest lucru se datorează faptului că pe primul loc în agenda europeană în momentul de față se află securizarea resurselor energetice, în timp ce în agendă rusească se găsesc considerente privind geopolitică resurselor naturale de care depinde monopolul rusesc asupra pieței europene dacă resurse din alte zone geografice ajung în Europa în cantități substanțiale Moscova va pierde o piață pe care o domină cu ușurință în momentul de față. Aceste două agende
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
care o vom cerceta în continuare. Identitatea națională rusă precum și viziunea geopolitică creează premisele pe care se construiește politică externă rusă, care la rândul sau influențează în mod invariabil relațiile energetice între Rusia și oricare dintre partenerii săi. 3.2 Geopolitică rusească modernă și politica externă al lui Vladimir Puțin Pentru oamenii politici din Federația Rusă teritoriul nu a avut niciodată o importanță mai mare decât atunci când după secole de expansiune constantă, Moscova se vedea nevoită să renunțe la influență asupra
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
cele două mari puteri ale lumii în sfere de influență, dar lupta pentru păstrarea puterii asupra spațiului exterior frontierelor continuă să influențeze modul de gândire al politicii externe. Sursele acestui mod de gândire geostrategic se regăsesc în primele scrieri dedicate geopoliticii de către inițiatorul acestei discipline Șir Halford John Mackinder. Halford Mackinder: importantă ideilor sale în politica externă rusă Deși lumea nu mai este aceeași că la începutul secolului XX, cănd Mackinder scria faimoasa lucrare The Geographical Pivot of History (Axa geografică
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
supusă lor din toate direcțiile cu exceptia nordului."24 Lupta pentru această zonă s-a dus de-a lungul celui de-al doilea război mondial mai ales din tabăra germană adeptă a ideilor enunțate de Mackinder, preluate de școală germană de geopolitică. În opinia lui Mackinder, acest spațiu este mai important decât rimland-ul25 deoarece rapiditatea comunicațiilor și transporturilor terestre o depășise pe cea a căilor navale specifice unor puteri precum Marea Britanie. Astfel, continuitatea teritorială de care beneficia continentul era un avantaj pe
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
din Eurasia o suveranitate totală... Teritoriile periferice (Rimlands) sunt indispensabile Rusiei dacă aceasta dorește să devină o forță geopolitică continentală suverană."28 Această viziune este susținută de geopoliticianul rus Alexandr Dughin, principal exponent al curentului eurasianist. În lucrarea să "Principiile geopoliticii: Viitorul geopolitic al Rusiei", el își bazează analiza pe două constatări generale: 1. heartland-ul este un spațiu disputat de puteri continentaliste, care se înfățișează că tot atâtea "mari spații geopolitice virtuale" (Marea Rusie, China, Europa de Mijloc și blocul islamic
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
Vladimir Puțin însuși declară că "Rusia se bucură de vaste resurse energetice care servesc ca bază a dezvoltării economice; ca instrument pentru implementarea politicii interne și externe. Rolul țării pe piețele energetice internaționale determina în multe moduri și influența să geopolitică."123 Vladimir Puțin și-a pus amprenta nu doar asupra definirii generale a domeniului ci și asupra multor detalii mai ales în ceea ce privește persoanele ce se vor ocupa de acest sector strategic. Astfel, fostul vice prim-ministru Victor Kristenko devine ministrul
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
Hélène, Blestemul rușilor, Editura Polirom, Iași, 2000. CEPII, L'economie mondiale 2005, Ed. La Decouverte, Paris, 2004. Chadwick Margaret, David Long, Machiko Nissanke, Soviet oil exports : trade adjustments, refining constraints and market behaviour, Oxford University Press, Oxford, 1987. Claval Paul, Geopolitică și geostrategie. Gândirea politică, spațiul și teritoriul în secolul al XX-lea, ed. Corint, București, 2001. Colton Timothy J., "Puțin and the Attenuation of Russian Democracy", în Alex Pravda (ed.) Leading Russia: Puțin în Perspective: Essays în Honour of Archie
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
Popescu • Realism și relații internaționale, Stefano Guzzini • Relații româno-americane. 1940-1990, Joseph F. Harrington și Bruce J. Courtney • Relațiile Austriei cu România între 1945 și 1955, Paul Ullmann • Originile alianțelor, Stephen M. Walt • Teorii ale relațiilor internaționale, Stephen M. Walt • Dunărea. Geopolitică și negociere. Studiu de caz, Ciprian-Beniamin Benea • Puterea blândă. Calea către succes în politica mondială, Joseph S. Nye, Jr. În curs de apariție: Neorealism și neoliberalism. Dezbaterea contemporană, David A. Baldwin LIBRARII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul European
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
West, I.B. Tauris Publishers, Londra, New York, 1997, pp. 1-2 și Dominic Lieven, Empire: The Rusian Empire and its rivals, John Murray Publishers, Londra, 2000, p. 389. 21 Vladimir Baranovski, op. cît., p. 430. 22 N. Savitski, citat în Paul Claval, Geopolitică și geostrategie. Gândirea politică, spațiul și teritoriul în secolul al XX-lea, ed. Corint, București, 2001, p. 208. 23 Paul Claval, op.cit., p. 47. 24 Halford Mackinder, "Geographical Pivot of History" în Geographical Journal, 1904, apud. Ilie Bădescu, "Geopolitică teorii
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
Claval, Geopolitică și geostrategie. Gândirea politică, spațiul și teritoriul în secolul al XX-lea, ed. Corint, București, 2001, p. 208. 23 Paul Claval, op.cit., p. 47. 24 Halford Mackinder, "Geographical Pivot of History" în Geographical Journal, 1904, apud. Ilie Bădescu, "Geopolitică teorii, concepte, specific", în Ilie Bădescu (coord.), Geopolitică integrării europene, Editura Universității din București, București, 2002, p. 6. 25 Aceste termen nu îi aparține lui Mackinder, ci lui Nicholas Spykman, strateg american, si care desemnează marginile Insulei-Lume, adică puterile maritime
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
de politică militară în cadrul Ministerului Apărării Naționale, profesor de logică și filosofie și, ulterior, lector la Universitatea "Hyperion" din București. Preocupările sale științifice de până acum, materializate prin articole publicate în reviste de profil, sau manifestat mai ales în domeniile geopoliticii și relațiilor internaționale. A tradus volumul Armata, mai mult decât o ocupație de Charles Moskos (2005). Este autorul unui volum de versuri intitulat Anaïs (2000). Emil E. Suciu, Societatea izomodernă (c) 2010, Editura Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
autorul izbutește să pună în lumină o serie de dimensiuni de mare forță analitică ale raționalității: raționalismul modern contractualist ca sursă și temei ale cunoașterii, raționalismul ca "stil intelectual", raționalismul și "cunoașterea împărtășită" de grup, precum și replica postmodernă în domeniile geopoliticii, evoluției limbajelor noilor media, sau a reflecției asupra riscurilor în societatea actuală care "a învățat să învețe" din propriile greșeli. Ansamblul lucrării furnizează o cunoaștere cuprinzătoare, bine documentată, a teoriilor clasice și moderne, universale și românești asupra schimbării sociale conectate
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
fi însă o abordare prin care "construcția organică a societății" să fie analizată din perspectiva constatărilor asupra fenomenelor incontrolabile care ne perturbă traseele clasice ale existenței sociale, prin varianțe cum ar fi cele din domeniul comunicațional sau din cel al geopoliticii, percepute în contextul fenomenului de globalizare. Este îndeobște acceptată ideea că epoca modernă constă (sau a constat) în principal din industrializare, globalizare și urbanizare. Procesul de industrializare sau, dimpotrivă, de dezindustrializare/postindustrializare și de informatizare continuă să fie asimetric și
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
care se conturează tinde să recupereze, inclusiv pe palier geopolitic, elemente ale axiologiei modernității timpurii și să lase în plan secund valorile modernității clasice, generate de axiologia valorilor relative, fluctuante. Voi începe prin prezentarea sumară a teoriilor clasice din știința geopoliticii, pentru a reliefa, în principal, diferența de abordare metodologică dintre acestea și o viziune morfogenetică asupra lumii izomoderne. 4.1. Teorii geopolitice consacrate Nu este în intenția mea să elaborez o "dare de seamă" exhaustivă asupra teoriilor geopolitice consacrate. Aceste
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Friedrich Ratzel (1879; 1882), este necesară suprapunerea spațiului vital ("Lebensraum") al unui popor cu cel geografic (prin dimensiunea etnică a populației care stăpânește acel spațiu). Conform aceleiași teorii, orice stat apare și se menține în jurul unui "centru statal" ("Mittelpunkt"). c) Geopolitica panideilor Teoria panideilor a fost dezvoltată de Karl Haushofer (1931; 1934). Conform acestei abordări, granițele sunt mai degrabă spații de confruntare și conflict decât delimitări politico-statale reglementate prin norme de jurisdicție internațională. Aceste spații sunt (cel puțin în epoca lui
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
plasează spațiile de interferență: "Heartland", "Rimland" și "stat-tampon" (sau "țară de articulație"). Conceptul de "Heartland" (în traducere fidelă, "tărâm central", adică "zonă-pilot" de importanță geopolitică decisivă pentru controlul global asupra lumii) a fost avansat de Halford J. Mackinder, reprezentant al geopoliticii britanice de început de secol XX. În opinia lui Mackinder, există un echilibru instabil între puterile interioare, continentale, și cele exterioare, maritime. În studiul "Democratic Ideals and Reality" (1919/1996), ne este prezentată o viziune simplificată a concepțiilor existente, în
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
sau infirma presupunerea potrivit căreia, și la nivel internațional, global, interstatal etc. suntem atât părtași, cât și martori la apariția caracteristicilor societății izomoderne. 4.2. Procese geopolitice contemporane 4.2.1. Spații geopolitice de interferență Aproape orice lucrare contemporană de geopolitică pornește de la prezumția că frontierele sunt entități care delimitează spații caracterizate prin unitate juridică internațională, statală, etnică, religioasă, culturală sau chiar economică. Astfel, conceptul de frontieră este definit într-un înțeles extrem de larg, fiind rareori asimilat celui de simplă graniță
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de frontieră este definit într-un înțeles extrem de larg, fiind rareori asimilat celui de simplă graniță reglementată prin jurisdicția internațională și prin tratate bilaterale sau multilaterale. În era globalizării, este evidentă multistratificarea relațiilor internaționale și, implicit, a celor geopolitice. Chiar dacă geopolitica clasică pornește de la interese geostrategice fundamentate pe controlul asupra resurselor naturale, artificiale și umane (petrol, gaze, apă, infrastructură de comunicații, "colonii" cu influx imigraționist etc.), cred că însăși știința geopoliticii are astăzi un rol mai important: acela de a desluși
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
evidentă multistratificarea relațiilor internaționale și, implicit, a celor geopolitice. Chiar dacă geopolitica clasică pornește de la interese geostrategice fundamentate pe controlul asupra resurselor naturale, artificiale și umane (petrol, gaze, apă, infrastructură de comunicații, "colonii" cu influx imigraționist etc.), cred că însăși știința geopoliticii are astăzi un rol mai important: acela de a desluși în ce fel dezvoltările tehnologice și umane ale ultimelor decenii influențează și vor influența esența omului geopolitic izomodern. De aceea, consider că, prin noile spații geopolitice globale și locale, frontierele
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
contemporană, un concept mai relevant decât cel de societate simplu-globalizantă sau cel de politică globală ar fi cel de cetățenie geopolitică globală, prin care individul este "absorbit" de conflictualitatea marginală a "frontierei" luate în sensul clasic, al marilor teoreticieni ai geopoliticii (cum ar fi Ratzel sau Mackinder). Mă refer aici la faptul că individul oarecare tinde să aibă percepția apartenenței concomitente, paradoxal, la o societate depersonalizantă și, totodată, mult mai individualizantă. Odată cu diluarea naționalismelor moderne ale fostei Europe conflictuale, cetățenia devine
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de Înalte Studii Militare. Academia de Înalte Studii Militare (autor colectiv) (2002). România-NATO. 1990-2002. București: Editura Academiei de Înalte Studii Militare. Academia de Înalte Studii Militare (coord.: col. prof. univ. dr. Ion Giurcă și lt. col. lect. univ. Mircea-Dănuț Chiriac) (2003). Geopolitică și istorie militară în perioada post-Război Rece. București: Editura Academiei de Înalte Studii Militare. Academia de Științe Sociale și Politice a Republicii Socialiste România (autor colectiv) (1984). Istoria filozofiei moderne și contemporane, vol. I. București: Editura Academiei Republicii Socialiste România
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]