723 matches
-
ori iscusința arestatului putea ascune un bilet ori un cuțit rudimentar construit pentru a-și tăia venele dela mâini În fața judecătorului, implorând dreptate...!! Și acest ritual fiind terminat, arestații fură mânați precum turmele de oi, Într-o altă cameră la fel de geroasă și chiar mai mică decât precedenta, la intrare un Liber le distribuia haine de pușcărie specifice noi - nouțe, aproape scoase dela naftalină, pentru a arăta opiniei publice eleganta costumație a deținuților și care presupunea aplicarea arestaților un tratament de invidiat
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
timpul relevanță, cum ai asculta povești spuse în jurul unui ospăț cu harbuji tăiați pe iarbă în plin soarele verii. Și așa aveau să se succeadă generații, în bătaia fierbinte sau molcomă a soarelui - aici și aiurea - ori în deschiderea iernilor geroase, până aveau să se nască alte generații din sânul cărora unii vor pune la îndoială până și stivele de împușcați ori gazați și gropile comune ale războiului abia terminat, ochii speriați ai copiilor târâți la moarte pentru că erau evrei. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
cu linii perfecte, că fără să vreau îmi ridicai ochii către ea, întrebând-o: „Cine ești?”, dar fără să audă, vorbeam în mine, ușor tulburat. „De ce ai venit să mă feliciți, schimbându-ți programul de școală și încă pe timpul acesta geros, de ce cu atâta grabă, și de unde bucuria acestei întâmpinări Poate că...” M-am oprit speriat ca dintr-o amețeală, mintea începea să nu mai priceapă, cărările se împleticeau, și în mijlocul acestei nedumeriri absurde, vocea îi sări vioaie către domnul Pavel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
împlinească ritualul; bărbatul își scoase la rându-i masca de corb. — Errius! Cei doi bărbați își strânseră mâinile. — Nu puteam avea un martor mai bun pentru botezul tribunului nostru. 15 Când soarele ajunsese la jumătatea drumului său în ziua aceea geroasă și senină, Velunda s-a arătat în pădure, printre frasini, în apropierea unui izvor. Așa îi povestiră lui Vitellius cei doi mesageri trimiși dincolo de Rhenus ca s-o aducă pe vrăjitoare. Spuseră că refuzase să-i urmeze. Adăugară cu hotărâre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
ucis-o pe Velunda, strigă cineva din mulțime. Credeți că împăratul nostru minte? strigă altul. Nimeni nu răspunse. Când ajunseră în fața eșafodului, soldații se îndepărtară și Valerius rămase singur, privind în pământ. Semăna cu prietenul său, Titus, în ziua aceea geroasă de iarnă când se sprijinise de îngrăditura de lângă lac, privind în pământ înainte de a începe o viață nouă. În cele din urmă, Valerius se întoarse spre soldatul aflat cel mai aproape. — Unde-i sacul meu? Sacul meu... Oamenii se agitară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
dus spre secție. Taraful cânta pe o estradă în mijlocul curții. Era o școală. Încă nu deschiseseră secția. Câțiva bătrânei, care țineau cu tot dinadinsul să fie primii la vot, formaseră obișnuita coadă. Mi-era frig. Era o dimineață de toamnă geroasă. Frigul venea, mai ales, dinspre partea dreaptă, îmi biciuia piciorul până sus, spre șold. Un ins, cu o față de om pus pe fapte mari, se preumbla prin dreptul cozii. Din când în când îi șoptea câte ceva unui bătrânel. Chiar îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
în casele lor, cum adeseori o făceam. Acolo, în piață, pe buza unor clipe goale, când vie era doar așteptarea, țăranii parcă ieșiseră din timp și se treceau umbrelor, în pale stinse de lumini și vălătuci de noapte. În nopțile geroase, strânși în jurul unui foc mocnit, cu flăcăruile jucând, cufundați parcă în ei, doar cu privirile rămase priponite, împiroiate țintă de butucul spuzit, înecați în tăcerea lor, păreau atât de înmicșorați încât, ciudat sentiment al neputinței de a-i înțelege, eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
mă întrece în frumusețe în bogăție! Nu credeți că peste tot, pe unde trec, pamântul îmi dăruiește rodul? Am din belșug struguri, mere, zarzavaturi și legume. Hambarele sunt pline cu porumb!” POVESTITOR II A plecat toamna! Iată, a sosit iarna geroasă, împodobită cu o coroană de țurțuri de gheață. Ea a colindat toată lumea-n lung și-n lat și a acoperit pământul cu o pătură groasă de zăpadă, ca să nu înghețe firele de iarbă, rădăcinile florilor și ale grânelor. Acum priviți
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
cu o pătură groasă de zăpadă, ca să nu înghețe firele de iarbă, rădăcinile florilor și ale grânelor. Acum priviți cum fuge, fuge, ca să n-o ajungă din urmă primăvara. Cine vine cu steluțe Albe-n frunte de la munte? Iarna cea geroasă a sosit acum Bulgări de zăpadă îți fac loc pe drum Veselia-i mare pentru noi cei mici C-alergăm pe strada ca niște voinici Iarnă mult frumoasă, la noi sa mai vii Caci întotdeauna ne-aduci bucurii! Vine-o
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
bine? Ia gîndește-te mai bine! Radu: Dacă stau și mă gândesc În țări calde nimeresc Așa-i oare? Prezentator: Așa-i. Acolo au plecat păsările călătoare. Radu: Dacă trece iarna grea Sigur le vom revedea. Prezentator. Au trecut trei luni geroase, vin și zile mai frumoase și, la poarta timpului bate încet-încetinel, delicatul clopoțel. Radu: Cine e? Prezentator: E gingașul ghiocel care anunță negreșit: Primăvara a sosit!” Alina: Oare vine singurel? Prezentator: Nicidecum, el aduce după sine, flori și gâze și
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
Ca să-și spun drept, dragă furnică, Prea ești mică, subțirică. Furnica: -Ce folos că ești mai mare Și-mi ceri iarna de mâncare? Dacă nu muncești un pic, Vei rămâne de nimic. Nu-i mereu vreme frumoasă, Va veni iarna geroasă. Greierele: -Cri, cri, cri, ciudat vorbești Dar poate mă dovedești. Voi începe chiar acuș Las deoparte pe arcuș, Strâng îndată și-eu ceva Să nu mai cer la dumneata. Furnica: De cuvânt de te vei ține Voi lucra și eu
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
frumos. Recunoștea străzile, casele, reîntoarsă în ciclul viu al Cetăței. II Când se coborî din trăsură la poarta casei Rim, Mini lunecă ușor Era un polei grozav. Mișcarea chemă de undeva din legământul amin-tirei pe alta la fel: o zi geroasă întocmai, ziua când sosise în cea dintâi iarnă după război în Cetate . . . 34 Oprită lângă trăsură, Mini umbla distrată în poșetă, cu mâini deodată calde în mănușile subțiri, căutând, fără s-o găsească, hârtia de douăzeci, care era totuși la
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
se uită repede la ceasul de mână și se liniști. - Abia patru! Nici chiar deplin!. Pentru tine ne-am grăbit, se scuză. O umbră învăluia fundul odăiei, dând farmec focului din sobă. pe când geamurile albăstreau lumina încă deslușită a înserărei geroase. Odaia asta era o dezmoștenită, avea o sobă de zid și lampă cu petrol. Amintiri provinciale pâlpâiau astfel în jur. Toată istoria gospodărească a Moldovei licărea subt poclitul abajurului de porțelan sau în tăciunele răzleț. Lampa Linei ardea orânduit în
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
stau târziu. Abia avură timp să deschidă umbrelele. O răpăială le inundă. - La Capsa! strigă Nory travcrsmcl. Mini avu o scurtă ezitare. Nu-i plăcea să intre în localuri publice, dar trebuia să se adăpostească. Când sosise atunci, pe iarna geroasă, în Cetate, dimpotrivă, era lacomă de zgomot, de mulțime. Abia pripășită, căuta locurile gălăgioase și aglomerate, pentru a-și ascunde și apăra în ele timiditatea. Cunoștea orașul de mult, îl mai locuise adesea, dar totdeauna mai nainte îl străbătuse cu
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
lor puternic plutește în dormitorul meu atunci când An-te-hai deschide fereastra dimineața. Ele mă „invită la plimbare“ în grădină și nu mă pot abține să nu le admir frumusețea, cât rămân încă în pijamale. Ca să mă ferească de răceală în zilele geroase, An-te-hai taie o creangă de prun înainte de a mă trezi sau pune doar o floare într-o vază, lângă gustarea mea de dimineață. Preferințele mele în materie de flori sunt vaste. Îmi plac cele elegante la fel de mult ca și cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
din apă, izvora parcă o vrajă. Cu încîntare, nimfa născocea copilului porecle: Ni-cu Voi-ni cu, ru-pe bu-ri-cu!... Am țipat ca un nerod; rușinată, fata se acoperi și-și luă lucrurile în grabă, fugind. N-am uitat nici o zi geroasă cu ninsoare măruntă din soare. La fereastră, bunica îmi zicea că ninge așa doar cînd e ger. Eu mă cățărasem uimit, lipind, bănuț rotund de aramă, nasul pe geam, cu ochi rotunzi și obrazul și palmele rotunde spre ce era
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
cu arma din dotare; meteorologul satului prognozează - pe baza gușilor zbârlite ale vrăbioilor, a desimii perișorilor galbeni de pe perechea de picioare dinspre spate a cărăbușilor ori din zborul neobișnuit de razant al libelulelor - că ne așteaptă o iarnă grea, viforoasă, geroasă, cu zăpezi fioroase până peste streșini, ca În copilăria fiecăruia dintre noi; În burta unui somn uriaș pescuit de către persoane anonime În plin sezon interzis a fost găsit un ibric turtit de aramă, pe care Încă se puteau desluși, gravate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
astăzi debutant în literatură și de la care așteptăm și alte lucrări literare, oferite nouă, pe măsura experienței sale de viață. Ion N. Oprea, revista „Elanul”, Nr.60, febr. 2007 *** Mihai, prietenul și fratele meu din război Într-un trist și geros februarie 1942, aflat temporar la școala din Râfov, de lângă Ploiești, primesc vizita unui inspector școlar care-mi aduce ordinul de remobilizare. În ziua următoare eram în drum spre Focșani, la unitatea de care aparțineam. Cum detașamentul nostru era deja constituit
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
unui inspector școlar care-mi aduce ordinul de remobilizare. În ziua următoare eram în drum spre Focșani, la unitatea de care aparțineam. Cum detașamentul nostru era deja constituit, iau în primire un pluton și la 22 februarie, pe o promoroacă geroasă, treceam Nistrul staționând provizoriu la Tiraspol. Am rămas cantonați într-o cazarmă sovietică, sperând să facem Paștele în această localitate, însă un ordin scurt ne pune în mișcare spre Răsărit, în necunoscut. Ne-am deplasat prin Dalnik și Vacarjani, localități
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
călătorește în spațiu ca și celelalte planete și galaxii, de miliarde de ani. În același timp și noi călătorim prin spațiu chiar și în cea mai perfectă stare de nemișcare în care ne aflăm. 27 noiembrie 2006. O dimineață rece, geroasă. Au căzut toate frunzele pomilor, e o toamnă târzie. Iarna bate la ușă. De n-am avea necazuri cu gazul metan. Guvernanții din P.S.D. ne-au vândut avuțiile țării. Mai rău ca niciodată. Vorbim mereu de corupți, apar dezvăluiri șocante
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
muțește, iar ceilalți oameni își vor vedea liniștiți de treburi? Speriată, lăcrimam pe la colțuri, în voie, ascunsă în grijile mele . După ani și ani, mă întorceam la liceu, după o vacanță de iarnă. Mergeam spre autobuz cu mama, întro zi geroasă, luminată de un soare sticlos. Autobuzul întârzia și mama a zis să mergem la o casă să ne mai încălzim. -Mergem la o mătușă pe care o cunosc din copilărie, mi-a spus ea. Am intrat pe o poartă mică
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
faptele lui, amenințări adresate părinților și câțiva bani să-și țină gura, trăgeau linie peste tot. Femeia cu chip de lunatecă îi fusese soție, însă nu a rezistat prea mult alături de el. Domnul Bobu a părăsit-o într-o iarnă geroasă pe când trebuia ea să nască un copil.Atunci, Dura și-a pierdut mințile, a născut singură și nu a lăsat pe nimeni să se apropie de casa ei. Copilul i-a murit la piept, de frig și de foame. Câțiva
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
am iubit, care au murit pentru revoluție. În fiecare zi, lumea mea începe cu lumina pe care ei o fac să strălucească asupra mea. Lumină, Fairlynn! Lumina care menține în sufletul meu o vară plină de promisiuni în timpul celei mai geroase ierni. Nu, n-o să mă alătur concubinelor din Orașul Interzis. Jiang Ching strânge din dinți, închizând revista. Nu am ce căuta alături de ele. Sufletele abandonate. Numele pe care le cinstesc medaliile strălucitoare, plăcuțele și porțile din piatră. Puțin îmi pasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
e plină cu lucruri uimitoare. Educat în Franța, Deng a gustat din capitalism și i-a plăcut la nebunie. Vorbește puțin, dar face multe. El e de partea vicepremierului Liu în sprijinirea programelor capitaliste. Pe 5 februarie, într-o zi geroasă, el și Liu hotărăsc să țină o ședință a Biroului Politic, pentru a discuta despre documentul urgent al primarului Beijingului, Peng Zhen, intitulat „Raportul”. Intenția documentului este să clarifice confuzia pe care a provocat-o Doamna Mao cu articolul „Despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
pramatiile - care tot anul trăseseră la măsea și bătuseră cluburile de hip-hop - cu absențele motivate și cu nu mai mult de trei puncte scăzute la purtare. O singură dată a fost serios fisurat paradisul de la „Traian Vuia”. Într-o zi geroasă de februarie i-am văzut pe Gogoașă și pe Muianu alergând ca disperații peste câmpul care ducea spre liceu. Ce-i cu voi, mă? Profu’, e jale Ce-i, mă, ce naiba ați mai făcut? A trebuit să-i las să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]