717 matches
-
ninsoarea unanimă, fulgi albi peste tot, albul atotcuprinzător, alb până În zări, sau doar, focalizînd pe un cuprins mai apropiat și mai intim, doar livada ninsă. Reveria albului unanim pare una mai curînd domestică gata să cedeze comodității În fața unei perspective geroase: afară mult prea rece / pernele mai moi. Sau să mai stea o vreme la geam pentru a savura nostalgic, fără vreo dorință de a lua parte la hîrjoana de azi, acea pată de culoare copleșită de albul nemăriginit. Copilăria este
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
zilei / lumină, o, pământului regina (Dragoste și moarte, vv. 96-103).504 În poezia leopardiană dragostea este una dintre iluziile tinereții: odată spulberata, lasă să se întrezărească silueta morții: Bucuria / e cea dintâi, e prima care zboară. / Rămâne boală, suferință, umbră / geroasei morți (Ultimul cânt al lui Safo, vv. 65-68).505 Și pentru Quasimodo dragostea este izvorul iluziilor adolescentine: În mine rătăcita orice formă, / frumusețe, iubire, din câri copilul își scoate / iluzia și apoi tristețea (În mine rătăcita orice formă, trad. PS
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
mănânce cu editorii din farfurii poeți". E aici o atitudine ironică, o referire la o ipostază, o poză poetică. Incertitudinea se asociază constant cu senzația de lichefiere a lumii, cu pierderea în acvatic și cu aplatizarea. Motivul lupilor din noaptea geroasă (consacrat de Macedonski în Noaptea de decemvrie) revine și aici numai că se integrează într-un discurs ironic pe tema raportului dintre editori și poeți. A doua parte a textului reia în contrapunct versul inițial, aplicându-i apoi tenta ironică
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
aceasta rămîne În continuare o problemă deschisă, ce impune o rezolvare pentru diminuarea aglomerării actuale de la liniile de telescaun existente. 7) Stațiunea Predeal este mult solicitată de tineri care pot schia iarna, sau efectua drumeții vara, dar pentru zilele ploioase, geroase sau după masă, au mai puține posibilități de petrecere a timpului În afara condițiilor oferite de restaurante, baruri și discoteci etc. De aceea propunem amenajarea unui club al tineretului care să-i poată pună În situația de a afirma „am unde
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de afaceri și specialiști români în Spania, plătindu-le toate cheltuielile legate de ședere. Entuziasmul acestuia față de o posibilă cooperare cu România și-a găsit expresia de o manieră cât se poate de semnificativă atunci când, vizitând țara noastră într-un geros ianuarie 1991, a luat cu el în Spania o punguță cu pământ românesc de un negru "cum nu vom avea niciodată în Spania". Din păcate, schimbarea primului-ministru, tensiunile și modificarea politicii agrare la noi au împiedicat materializarea acestor bune intenții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
imaginar comun înzestrat cu o emoție copleșitoare. Un drum înzăpezit șerpuiește în fața unei case de țară, construită în linia arhitecturii tradiționale, iar în preajmă, un arbore solitar încremenit sub un cer oțelit, în amurg; un amurg care anunță o noapte geroasă. Culorile sunt folosite cu discreție, în economia lucrării, voind să sugereze atmosfera aspră, hibernală. Cerul, pământul și vegetația sunt fundalurile tablourilor lui Ionel Spânu. Peisajul fascinează într-o succesiune de planuri în care cosmosul se dispersează în lucrurile mărunte. Ne
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
aspru. De câteva zile peste sat ningea într-una, ulițele erau înecate de zăpadă. Iarna începuse de timpuriu...Vremea rece a venit deodată, aducând gerul. Vântul se mai potolise, dar gerul îți crăpa obrajii. Se intra într-o iarnă deosebit de geroasă și aspră, „cum n-au mai fost multe”, cum spuneau sătenii. Au sosit și sărbătorile de iarnă... Cu colindele Crăciunului, corul seminariștilor, câți mai rămaseseră, după ce o parte au plecat să și caute familiile , i-au emoționat până la lacrimi.. pe
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
fi deschis o ușă de trecere dintr-o încăpere în alta... Și, zilele, săptămânile... și lunile s-au scurs mai departe, trecând ca tăvălugul, nepăsător, peste viața întregii lumi. Afară copacii trosneau sub suflarea aspră a vântului. După un ianuarie geros, casele și ulițele, satul tot era îngropat în omăt. Urmară ultimele zile ale lui Făurar... După calendar, pe vechi, era sfârșit de iarnă, dar în fapt iarna părea fără sfârșit. Când credeai că se termină, o lua de la capăt. Frământările
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
un nou an școlar... Și, sistemul organizatoric, complicat, al școlii, a început să funcționeze normal. S-a trecut dintr-un an în altul simplu, firesc,..ca și cum ai păși dintr-o încăpere în alta. După un început de an cu iarnă geroasă, cu ninsori viscolite, s-a intrat într-un martie care a început cu frig și vreme aspră... un început de martie rece... care nu prevestea nimic bun. 6 martie...ziarele vuiau: „Căderea guvernului liberal... noul guvern comunist..!” „La 6 martie
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ambuscade. Coborau pe la Coada Lacului, Izvoru Muntelui, spre sud, pe cursul prăpăstios al Pângărâciorului, își îndeplineau misiunea, și, treceau Bistrița pe la Bicaz, pierzându-se în inima Ceahlăului. Trupele de securitate nu le-au dat de urmă niciodată. .. Iarna aspră și geroasă, care a urmat, au înfruntat-o în ascunzătoarea de sub Toaca, înfofoliți în cojoace mițoase într-o fumărie groasă, s-o tai cu cuțitul, mistuiți de gânduri și speranța absurdă... în așteptarea americanilor. Seară de seară, cu urechile lipite de stația
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
osândiți.. toți !”. Peste puțin se suna deșteptarea. Era prima duminică de după Bobotează.. a anului 1948... PARTEA A TREIA „Nimic nu se întâmplă fară voia domnului..” Capitolul IX „POCĂIȚI-VĂ, PENTRU CĂ S-A APROPIAT ÎMPĂRĂȚIA CERURILOR” Ianuarie... 1948... Iarna era deosebit de geroasă și aspră. În zilele care au urmat Bobotezei, vântul, parcă, se mai domolise, dar gerul, încă năpraznic, îți crăpa obrazul. Zăpada trecuse de cinci palme mari, domnești... înecând, străzile... Ninsoarea încetase... Soarele, palid, se ivi într o spărtură de nori
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
care se putea solda cu o tragedie, alta la atitudinea tatii față de școală. Era iarna anului 1938-1939. Tata a venit cu sania cu boi, aranjată după tipic, să ne ia în vacanță. Am plecat din Bârlad pe întuneric. O noapte geroasă, senină, cu zăpada luminată de o lună plină. Tolăniți pe pături și perne, acoperiți cu plăpumi de lână și a sigurați de centurarea funiilor, curând am adormit cu toții buștean. Pe la miezul nopții și aproximativ pe la jumătatea distanței de casă, m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
au desfășurat conform programului și la înalte cote valorice. Petru Todicescu și Victor Apostoleanu directorii Școlii Normale în perioada 1937-1945 Între evenimente rămase în memorie, mă voi referi doar la două care au marcat, prin tragismul lor, întreaga școală: iernile geroase și, îndeosebi, cutremurul din finalul toamnei anului 1940. Nu știu dacă iernile erau meteorologic printre cele mai geroase, dar știu că pentru a drămui sărăcăcioasa cotă de lemne, obținută și aceea prin strădaniile deosebite ale conducerii școlii, a trebuit nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
perioada 1937-1945 Între evenimente rămase în memorie, mă voi referi doar la două care au marcat, prin tragismul lor, întreaga școală: iernile geroase și, îndeosebi, cutremurul din finalul toamnei anului 1940. Nu știu dacă iernile erau meteorologic printre cele mai geroase, dar știu că pentru a drămui sărăcăcioasa cotă de lemne, obținută și aceea prin strădaniile deosebite ale conducerii școlii, a trebuit nu de puține ori să se renunțe la sălile de zi ... și lecțiile să fie ținute numai în dormitoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
toți muntenii. Se vede treaba că pisicile de București au alte gusturi decât acelea de la Iași, de vreme ce, chiar și așa, Grinuț nu dă pe acasă câte trei zile la rând. Ca și mine de altfel. Acasă? Păi, Într’o zi geroasă de decembrie, Grinuț și-a Însușit apartamentul prietenului lui Cristi, intrând prin oberlihtul uitat deschis... Și, gând la gând cu bucurie, i-a Îndulcit aceluia singurătatea de pusnic Într’o bibliotecă, căci asta Îi era apartamentul, una pe care ar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
alb Fortes fortuna adiuvat (Terențiu) În dimineața de ajun a Anului Nou, țăranul se trezi devreme, stăpânit de o presimțire rea, nelămurită. Îmbrăcă la repezeală hainele îngrămădite pe lavița de la intrare și ieși grăbit afară, în aerul rece al iernii geroase. Cu felinarul aprins în mână merse către adăpostul animalelor, luă un braț de fân uscat și-l împrăștie la botul calului alb ce stătea nemișcat, cu capul aplecat, parcă dormitând. De fapt, nu era un cal propriu-zis, ci mai mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
să-i lege bine picioarele din față cu o sfoară groasă. Mârțoaga era nărăvașă fiindcă, odată, la arat într-un pământ ca piatra a fost bătută tare cu o bâtă: urmele se vedeau și acum. Aproape jumătate din iarna aceea geroasă, calul a stat numai în grajd, slăbise mult, de fân nu se mai atingea. În zori, țăranul hotărî să-l alerge prin curte, altfel animalul putea să moară în câteva zile sau mai repede. La început nu-l mâna tare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
colegelor educatoare să fie pentru o zi” voluntare”, achiziționând contracost lucrări executate de copii, suma obținută fiind folosită în scop umanitar pentru copiii din Centrul Romanița.” (pe fond muzical “Să fim copii” de Mihaela Runceanu.) PRIMĂVARĂ 1. A trecut iarnă geroasă, Câmpul iar a înverzit, Rândunica cea voioasa La noi iarăși a sosit. R. Cântă cucu-n dumbrăvioara Pe copacul înflorit, Salutare, primăvara, Timp frumos, bine-ai venit! 2. Turturelele se-ngana, Mii de fluturi vezi zburând Și pe harnica albina
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
de retorică - practicat de Octavian Goga și de alți scriitori naționaliști ardeleni până la Marea Unire din 1918 - Îl vom găsi, desuet, la Începutul anilor ’80, la Adrian Păunescu, În poemul Noi, baciul și rabinul : Evrei fără patrie, Pe-o lume geroasă, Români fără patrie, La dânșii acasă <endnote id="(337, p. 257)"/>. Și prim-ministrul Ion I.C. Brătianu asemăna cu empatie suferințele românilor cu cele ale evreilor, cu ocazia votării Constituției din 1923, care consfințea emanciparea și Încetățenirea evreilor din România
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aurite ale templelor, bizarele statui de broaște țestoase și uriașul falus de piatră care străjuia cîndva ceea ce fusese domeniul sfînt al mănăstirilor budiste din imperiul lui Ogodai, în care cele lumești nu-și aveau locul. Ne pornisem pe o vreme geroasă, uscată și însorită, iar Sandan se angajase în lunga cale spre Ulan Bator. Nu avea nici o importanță cînd aveam să ajungem: erau atîtea sute de kilometri de parcurs, încît timpul își pierdea sensul. Lasă, că nu murim de sete! zice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
doar de el, spre locul acela din mijlocul deșertului, unde stelele aveau să pară că se află lîngă noi, adeverind zicala mongolă care zice că "cerul este mai apropiat Mongolului decît iurta sa". Acolo aveam să poposim noaptea întreagă, noapte geroasă și încărcată de farmecul focului lîngă care zadarnic vom încerca să ne încălzim. În schimb, aveam să călătorim pe o Cale Lactee care-și pierduse aspectul lăptos pentru a se transforma într-o cale pavată de milioane de stele strălucitoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
aceleași vorbe, că apoi ești iute anul acela. Primăvara să iei furnicile cu pumnul și să dai peste cap, ca să fii iute și să trăiești ani mulți. Cînd furnicile își fac mușunoaie sus, pe paiele de iarbă, iarna va fi geroasă. Furt Cine fură ghizdele ori altceva de la fîntînă pe lumea cealaltă mănîncă catran și foc. Dacă vei fura în noaptea Paștilor, îți va merge bine peste an, cînd nu te-o prinde nimeni cînd vei fura. Cine fură pepeni din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vede pe el nimenea acolo, așa să nu vadă cioarele, țărcile și ulii puii. Puiul cu cinci degete nu se taie, că acela e norocul paserilor. Cînd se adună paserile și vrăbiile toamna pe la arie, iarna va fi mare și geroasă. în ziua de Crăciun, să mănînci întîi carne de pasere, ca să fii ușor ca paserea pe vară. în pă rțile noastre [Teleorman], fiecare își pregătește cîteva păserici. Dacă vrei să scapi orăteniile de boală, să iei zgură de la mașină, să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
oamenii se opresc de mai multe ori, împart bani și întind valuri de pînză, care sînt vămile pe unde trece sufletul. (Gh.F.C.) După ce pleacă din om, sufletul se face muscă, pasere sau fluture. (Gh.F.C.) Sufletele sînt friguroase, trăiesc în împărăția geroasă și cețoasă a morții. Joia Mare se fac focuri în curți. Lîngă focuri se pun scaune și oale cu apă împodobite cu flori pentru sufletele ce vor veni. (Gh.F.C.) între Joia Mare și Rusitori [șapte zile după Rusalii], cerul, raiul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va fi roditor. Dacă în ziua de Sf. Trifon, căruia îi zic și „Trif cel nebun“, nu este omăt, apoi se crede că se va pune; dacă însă atunci este omăt, apoi se va sparge. Dacă vremea la Bobotează este geroasă, după ieșirea cu Iordanul [sfințirea apei] se va muta; dacă vremea a fost moloșagă, se va înăspri. Cum va fi în ziua de Sfinți așa va fi toată primăvara. Se crede că cum e în ziua de Bunavestire, așa va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]