1,288 matches
-
albă, ea are una roz, din mătase naturală și dorește să se îmbrace cu ea. Prin urmare, așa a rămas, ca ea să se îmbrace în rochia pe care o pregătise pentru logodnă, logodnă despre care nu știa nimeni, nimic. Geta vorbi cu preotul când a venit să citească stâlpii despre acest lucru, dacă le dă o binecuvantare în situația de față. Preotul a spus că se poate, se mai fac excepții și că ar fi bine să aibă și verighetele
FRAGMENT DIN NUVELA RASCRUCEA DESTINULUI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360805_a_362134]
-
numele lor: Frusina și George. Se frământa cum să facă, să-i spună că ei erau pregătiți și cu verighete pentru logodna ce urma să aibă loc chiar în duminica aceea. Însă, preotul i-o luă înainte și-i spuse Getei că cei doi au verighete, că erau pregătiți cu toate, că voiau să se logodească. Ea nu a mai spus nimic, era tardiv să se revolte sau să schițeze vreun gest. Fiul ei era mort, durerea era prea mare. Frusina
FRAGMENT DIN NUVELA RASCRUCEA DESTINULUI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360805_a_362134]
-
că voiau să se logodească. Ea nu a mai spus nimic, era tardiv să se revolte sau să schițeze vreun gest. Fiul ei era mort, durerea era prea mare. Frusina a rămas la priveghi prima noapte iar la a doua, Geta o sfătui să se odihnească, să poată să-l conducă pe ultimul drum. A mers acasă, și-a pregătit toaleta și cutia cu verighete iar somnul a fost sporadic, întrerupt de lacrimile care izvorau și se transformau într-un plânset
FRAGMENT DIN NUVELA RASCRUCEA DESTINULUI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360805_a_362134]
-
supăr! Mă supăr rău de tot! Și mai termină... toată ziua-bună ziua, cu șefu-n sus și șefu-n jos! Chiar tu ți-ai găsit să-mi demonstrezi că suntem o nație de lingăi? Ia vezi, poate te spun lu' Geta! - Ha, ha, ha! - Ce-ai găsit, omule, de râs? Te-ai țicnit înainte de a ajunge, eu, președinte? Ha, ha! - Știți... ăă... mai ții minte petrecerea, aia, de la Colibele haiducilor, când am dansat desculți? Ce vin bun aveau ăia acolo! Ce
CEL MAI IUBIT PREŞEDINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366936_a_368265]
-
că nu. - Normal! S-au terminat femeile? Măcar între prieteni să nu sărim calul! (Ce puteam să-i spun? Nici dacă-mi plătea nu m-aș fi culcat cu ea! Ce să faci cu balabusta aia?!) - I-am spus lu' Geta că n-ai vrea să te culci cu ea. - Ești nebun, tu asta discuți cu nevastă-ta? Și ea ce-a zis? (Chiar eram curios). - Eu tocmai de asta râdeam, mi-am amintit: S-a sculat în patru labe, în
CEL MAI IUBIT PREŞEDINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366936_a_368265]
-
Dulamă, Maria și Ion Urdea, Lucia și Aurel Vasile, Maria (Doană)) și Crinu Popescu, Lucica și Stelică Cosma, Elena și Dumitru(Titi) Ștefănescu, Elena și Gheorghe Drăgan, Ioana și Ion Tică, Elena și Ion (Țică) Botorog, Ionel și Neta Istrate, Geta și Ion Stelea, Mariana și Tiberiu Lambescu, Maria (Rica) și Nicolae Rucsanda, Ion (Ninel) și Elena Bucur, Petrinia și Ion Mădulărea, etc. Cei mai mulți dintre ei rucăreni de baștină, alții împământeniți prin căsătorie sau îndrăgostiți de frumusțea peisajului, de acțiunea benefică
COOLEGII MEI, SOŢII RICA ŞI NICU RUCSANDA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367041_a_368370]
-
paroh Chesarie Bertea de la Biserica Ortodoxă „Sfinții Constantin și Elenă” din Lilburn, Georgia, domnul Valentin Șerban (pentru tradiționale și gustoasele mâncăruri românești), solistei de muzică populară Mariana Bălan, doamnei Daniela Silivaș-Harper, campioană olimpică la gimnastică, tinerei gimnaste Denișa Gligor-Silion, doamnei Geta Stănescu (pentru decorurile minunate), româncelor săritoare care au donat tăvi întregi de prăjituri românești „de casă”. Împreună, am demonstrat că nația română nu se dezminte și că românul „la nevoie se cunoaște”! Mara Circiu: Dragă Darina și Ana-Maria, vă mulțumim
ANUL ROMANIEI LA KENNESAW STATE UNIVERSITY de MARA CIRCIU în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349592_a_350921]
-
Galați 17. GRIGOR Mărită - Chiuzbaia, Maramureș 18. ILIE Ionel - București 19. JANIK Gabriela Ligia - Aldingen, Germania 20. LEONTE Mihai - Moldova Veche, Caras Severin 21. MARIN Ionel - Focșani, Vrancea 22. MERTICARU Mihai - Piatra-Neamț, Neamț 23. MIHALACHE Alexandra - Slobozia, Ialomița 24. MOCANU Geta - Galați 25. MUNTEAN Monica Andreea - Timișoara 26. PÂL FRANCISC - Toronto, Canada 27. PÂRVU Cristina Maria - Spania 28. PODEANU Silvia Lucia - Novaci, Gorj (ÎN MEMORIAM) 29. POPESCU Adrian Nicolae - Rădăuți, Suceava 30. POPESCU Constantă - Răzvad, Dâmbovița 31. POPESCU M. Daniela - Madrid
ACTORI PRINTRE ASTRE (POEZIE) ȘI ACTORI PRINTRE VISE (PROZĂ) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348619_a_349948]
-
Maramureș 5. BUICĂ Elenă - Toronto, Canada 6. BUZATU ELENĂ - California, SUA 7. CINCA SILVIA - București 8. CRISTEA Aurora - Galați 9. DIAMANT Dominic - București 10. GYURIS Adalbert - Augsburg, Germania 11. JANIK Gabriela Ligia - Aldingen, Germania 12. MARIN Nastase - Galați 13. MOCANU Geta - Galați 14. PÂL FRANCISC - Toronto, Canada 15. PĂUN HEINZEL Cornelia - București 16. PETRESCU Nicu Dan - Craiova 17. POPESCU Adrian Nicolae - Rădăuți, Suceava 18. PRESADĂ Theia - Dublin, Irlanda 19. SCOPOS Teona - Iași 20. STROIA A. Gheorghe - Adjud, VN 21. VIȘAN Georgeta
ACTORI PRINTRE ASTRE (POEZIE) ȘI ACTORI PRINTRE VISE (PROZĂ) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348619_a_349948]
-
contribuții literare, publicistice, politice și teologice”. În concluzie, ceea ce dă valoare inestimabilă acestui volum este unicitatea sa, fapt remarcat și de un Dumitru MICU, Stancu ILIN și Pavel ȚUGUI, referenții tezei de doctorat. Mai există o monografie CRAINIC a profesoarei Geta PÂRVĂNESCU din Oradea, care repovestește însă ceea ce CRAINIC a povestit deja în amintiri. Prof. univ. Asoc. Pompiliu COMȘA, Universitatea ”Apollonia” Iași Referință Bibliografică: Un volum de ținută despre viața și opera lui Nichifor Crainic / Pompiliu Comsa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
UN VOLUM DE ŢINUTĂ DESPRE VIAŢA ŞI OPERA LUI NICHIFOR CRAINIC de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349428_a_350757]
-
Mai întâi, m-am bucurat că l-am nimerit, amețită cum sunt când vine vorba de orientare turistică. Dar ce l-am nimerit! Mai ceva ca orbul, Brăila. În fața Centrului, mă aștepta nimeni alta decât cea care îl conduce - Domnișoara Geta Modiga. Mă pusese Dorina în legătură cu ea, pe e-mail. Din modul de colaborare, am înțeles că e o persoană extrem de riguroasă, genul “dacă am zis, e musai să fac și să fac bine”, bine organizată, ce mai, genul cu care îmi
SUB SEMNUL DOMNULUI EMINESCU de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348035_a_349364]
-
de ce, datorită seriozității de care a dat dovadă în organizarea acestui eveniment (până la cele mai mici detalii, unde mă voi caza, a mers să vadă personal, ce servesc la restaurant, etc.), mă așteptam să văd în ușa Centrului o “ditamai Geta”, adică, în orice caz, o persoană impunătoare și la trup, cum pare să îi fie spiritul și mintea. Când colo, ce să vezi? Mai să n-o zăresc pe cerdacul clădirii. Mai s-o întreb: „Dar mama ta unde e
SUB SEMNUL DOMNULUI EMINESCU de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348035_a_349364]
-
doamna profesor - artist plastic Viorica Ghenghe. Sala în care s-a petrecut întâlnirea mea cu cititorii bârlădeni mi-a plăcut foarte mult, având un aer intim și sobru totodată, propice unor astfel de manifestări culturale. În deschidere, a vorbit Domnișoara Geta Modiga. Poetul Petruș Andrei a prezentat cartea mea „Scrisori netrimise” și ne-a vorbit și despre legătura Domniei Sale cu Slobozia: o carte editată acolo (adică aici) - „Taina feciorului de împărat”, carte care a primit Marele Premiu al USR Iași. Petruș
SUB SEMNUL DOMNULUI EMINESCU de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348035_a_349364]
-
cu cea din „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”. Scriitoarea Dorina Stoica a ales să vorbească despre mine, despre felul cum ne-am cunoscut și despre ceea ce o surprinde uneori la scriitura mea. Cuvinte sincere, pornite din suflet. Geta Modiga a prezentat „A 11-a poruncă”, dar nu înainte de a remarca faptul că, probabil, toți avem scrisori netrimise, gânduri, dorințe, declarații, etc. pe care le păstrăm în suflet. M-a bucurat faptul că, din scrisul meu, a dedus că
SUB SEMNUL DOMNULUI EMINESCU de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348035_a_349364]
-
frumosul din noi, în tot ceea ce facem. A urmat un momet poetic, când s-au citit poezii semnate de mine. Eu am recitat Spovedanie și Domnișoara Nimeni, Dorina Stoica: Cântec pentru Iuda Iscarioteanul și Eu stau la ușă și bat, Geta Modiga: Riduri pe inimă și Păsările, iar Lăcrămioara Zota: Pașii altcuiva și Azi, nu. Fiecare și-a ales poeziile după cum i-au plăcut. Am remarcat un public atent și plăcut impresionat. De altfel, la sesiunea de autografe, mi s-a
SUB SEMNUL DOMNULUI EMINESCU de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348035_a_349364]
-
văd altfel decât ca pe o pictoriță căreia nu-i poate scăpa de înfrumusețare nici cel mai mic amănunt. Am avut norocul să o cunosc într-o seară plăcută, în vara anului 2013 în casa unor prieteni, Andreas, cipriot, și Geta, soția lui româncă. În seara aceea am povestit multe, mi-am amintit de perioada în care eu îmi făcusem studiile universitare, și mai apoi doctorale, la Politehnica din București (1966-1977). Atunci Doamna Georgeta Minodora Resteman a avut bunăvoința să-mi
DESPRE CARTEA „CIPRU, COROLĂ DE LUMINĂ VIE”, AUTOR GEORGETA RESTEMAN de LUCAS ARISTODEMOU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347659_a_348988]
-
am dus și eu să-mi fac un rost... Aș vrea să știi că nu mi-a fost ușor Să duc povara anilor cu mine. Am acceptat să urc și să cobor Să nu ne facem neamul de rușine...” ... Doamna Geta Modiga din Bârlad ne spune că: „Dragostea, în esență, este un dar de la Divin care ne dă puteri miraculoase și speranțe că vom reuși să sfidăm necunoscutul destin” și ne îndeamnă „Să ne deschidem sufletele să-l primim și, în
DRAGOSTEA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349974_a_351303]
-
Acasa > Cultural > Modele > GETA POSTOLACHE. PRIMITOARE, PĂSTRĂTOARE ȘI DĂRUITOARE A MOȘTENIRII FOLCLORULUI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1256 din 09 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Vor certa specialiștii pe cineva care îndrăznește să considere muzica folclorică moldovenească atât de vastă și
GETA POSTOLACHE. PRIMITOARE, PĂSTRĂTOARE ŞI DĂRUITOARE A MOŞTENIRII FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365457_a_366786]
-
înfierbântați încât nu ea ar fi parte integrată a folclorului românesc ci de la ea începe acest folclor...! Să spună cine, ce vrea, dar dacă se dă drumul la muzică, se găsesc dovezi! O lămurire pașnică și voioasă o dă interpreta Geta Postolache. Ea reprezintă o zonă etnofolclorică ce face îmbinarea motivică a Bacăului și Vrancei, la canatul ferestrei în care bate briza Milcovului. Pe o motivistică de răscruce, așadar, în cântecul artistei Geta Postolache răzbat proeminent, în favoarea afirmației de mai sus
GETA POSTOLACHE. PRIMITOARE, PĂSTRĂTOARE ŞI DĂRUITOARE A MOŞTENIRII FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365457_a_366786]
-
O lămurire pașnică și voioasă o dă interpreta Geta Postolache. Ea reprezintă o zonă etnofolclorică ce face îmbinarea motivică a Bacăului și Vrancei, la canatul ferestrei în care bate briza Milcovului. Pe o motivistică de răscruce, așadar, în cântecul artistei Geta Postolache răzbat proeminent, în favoarea afirmației de mai sus, particularitățile stilistice și genul moldovenesc al folclorului. De-ar fi doar melosul popular moldovean tot n-ar reprezenta puțin pentru a nu greși în priceperea locului în care se fixează expresia melodică
GETA POSTOLACHE. PRIMITOARE, PĂSTRĂTOARE ŞI DĂRUITOARE A MOŞTENIRII FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365457_a_366786]
-
mai sus, particularitățile stilistice și genul moldovenesc al folclorului. De-ar fi doar melosul popular moldovean tot n-ar reprezenta puțin pentru a nu greși în priceperea locului în care se fixează expresia melodică, tonul, modul, culoarea, ritmul cântecelor interpretei Geta Postolache. Dar mai există un indiciu care întregește creionarea unui portret afectiv al artistei. Fără tăgadă, Geta Postolache este o artistă moldoveancă neaoșă, moștenitoare, păstrătoare și purtătoare la urmași a moștenirii folclorului muzical revendicat pe două maluri de apă și
GETA POSTOLACHE. PRIMITOARE, PĂSTRĂTOARE ŞI DĂRUITOARE A MOŞTENIRII FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365457_a_366786]
-
n-ar reprezenta puțin pentru a nu greși în priceperea locului în care se fixează expresia melodică, tonul, modul, culoarea, ritmul cântecelor interpretei Geta Postolache. Dar mai există un indiciu care întregește creionarea unui portret afectiv al artistei. Fără tăgadă, Geta Postolache este o artistă moldoveancă neaoșă, moștenitoare, păstrătoare și purtătoare la urmași a moștenirii folclorului muzical revendicat pe două maluri de apă și de istorie, ale Milcovului cel frate între inime surori! Indiciul acesta este cel la prima vedere: curățenia
GETA POSTOLACHE. PRIMITOARE, PĂSTRĂTOARE ŞI DĂRUITOARE A MOŞTENIRII FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365457_a_366786]
-
Cântecele sale nu intră brusc în suflet, forțând intrarea prin tâmple ci bat la ușa inimii și pătrund lin ca o mierlă în frunziș, zburată de pe cumpăna unei fântânițe din câmp, săpată și lăsată însetaților de către strămoși. E minunată interpreta Geta Postolache, e văzduh de veselie în cântec și-n lumina albastră a ochilor de cicoare și cimbrișor, e violoncel alinător în glas, e prospețime de grai moldovean, clar și dulce în dicție... Cântă răscolitor, pur, într-o sonoritate armonizată și
GETA POSTOLACHE. PRIMITOARE, PĂSTRĂTOARE ŞI DĂRUITOARE A MOŞTENIRII FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365457_a_366786]
-
Dar e și o rugăciune la Dumnezeu și o omenească mulțumire celui care le-a sărit sinistraților în ajutor, Gigi Becali. E un cîntec trist, numai trist! Puține astfel de stări răzbătute din drame umane se regăsesc în cântecele interpretei Geta Postolache. Repertoriul ei e împresurat de joc, veselie, speranță, dragoste...! Întocmai aceasta exprimă și chipul celei ce a însuflețit unele dintre cele mai frumoase cântece ale folclorului moldovenesc, vesela și dăruita cu duh artistic uriaș, Geta Postolache! Aurel V. ZGHERAN
GETA POSTOLACHE. PRIMITOARE, PĂSTRĂTOARE ŞI DĂRUITOARE A MOŞTENIRII FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365457_a_366786]
-
regăsesc în cântecele interpretei Geta Postolache. Repertoriul ei e împresurat de joc, veselie, speranță, dragoste...! Întocmai aceasta exprimă și chipul celei ce a însuflețit unele dintre cele mai frumoase cântece ale folclorului moldovenesc, vesela și dăruita cu duh artistic uriaș, Geta Postolache! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Geta Postolache. Primitoare, păstrătoare și dăruitoare a moștenirii folclorului / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1256, Anul IV, 09 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aurel
GETA POSTOLACHE. PRIMITOARE, PĂSTRĂTOARE ŞI DĂRUITOARE A MOŞTENIRII FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365457_a_366786]