1,136 matches
-
cică răsar stelele altui anotimp Aveți grijă pe unde zburați Prăpastia asta-i doldora de stele căzătoare Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ EREZIA INCERTITUDINII ABSOLUTE Cică asta-i norma cotidiană a poetului firmamentul Ori după caz stratul cu sârmă ghimpată de la piept Mugur de fier lângă mugur de fier Steaua cea mai pitică lângă supernova cea mai sexy Muze ce pendulează brownian Între infinitul mare și infinitul de la degetul cel mic Libertate șerpuind iar și iar în închi soarea cea
EREZII DE-O CLIPĂ (2) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348409_a_349738]
-
viței și mie îmi plăcea să mă joc cu ei că mă ligeau cu limba aia a lor aspră până îmi schimbau direcția părului din cap. Furioasă Mamy a încercat să sară gardul, dar și -a prins blugii în sărma ghimpată cu care era înconjurat și acum bombănea ceva în legătură cu Tolic. Și- a rupt blugii în final și a scăpat de agățătoare. A sărit în curte, a deschis porțile și fericiți, am început să cărăm la bagaje până nu am mai
LEGILE NESCRISE DE LA IGEȘTI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376737_a_378066]
-
distructivi ai României au găsit iute și soluția prin care nu mai au nevoie de păduri pe care le pot defrișa liniștiți iar pentru animale, au înființat țarcurile în perimetrul cărora hrănesc de regulă mistreți și cerbi iar prin sârma ghimpată împrejmuitoare circulă curent electric continuu pentru a le împiedica să scape. Și astfel, periodic, VIP-urile din Europa și America, marii iubitori de animale și îndrăgostiții de natură, sufletele caritabile și atât de sensibile încât nu ar rupe nici măcar o
CINEGETICA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376888_a_378217]
-
lângă mine a doua zi îmi doream să fiu cer să mi se piardă urma *Actriței G.C. * Inima desprinsă inima mi-a fost desprinsă din cămașa unui zbor înalt de un crivăț și purtată la marginea orașului într-un gard ghimpat de sarmă ruginită ... Citește mai mult teama unei actrițepărinții mei erau credincioșiiar eu având frică de dracuseara, mă rugam să mă transformca să nu mă găsească,in fir de iarbăși înainte de culcareîmi atingeam mama cu mânasă știu că e cineva
RADU LIVIU DAN [Corola-blog/BlogPost/376268_a_377597]
-
vei recunoaște așa cum stai în lumina de sine scăldându-te într-o perfectă abluțiune. Pe fruntea mea s-a întunecat orizontul, aura-i neagră nici un sfârc de lumină nu se arată întuneric pe întuneric înghite. Drugi de fier și sârmă ghimpată împrejmuie gândurile prizoniere în spațiul târziu. Fluturi albi se rotesc pe deasupra și din zidul cunoașterii răsare o floare de păpădie. Dacă nu-i pui stavilă deziluzia continuă. Până când? Nu vă mirați! Bucuria mea e tristețea, așa cum spunea Cioran, amarnică bucurie
TRATAT DE SINGURĂTATE, I (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375143_a_376472]
-
încet le vin idei din care se naște măsura distanței. De aici ,până aici totul este al meu. Se naște astfel gardul, hotarul, vama, granița. La început trasate cu cinci pietre, apoi cu un șanț, câțiva pari de lemn, sârmă ghimpată, armate întregi puse să apere ce fiecare a reușit să cucerească . Se naște astfel ideea de propietate privată, ideea de curte :curtea unui puternic, curtea mai multor puternici, curtea celui mai puternic a unuia care îi bate pe toți., curtea
INVENȚII LINGVISTICE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375115_a_376444]
-
îmi cânt din inima ta, curajul descătușării. Te las să-mi vânezi înțelepciunea lacrimii Și mă amuză straiele camuflaj cu tot cu pușcă. Te crezi carnivorul norocos Sau, poate, ai înțeles că nu există cuvântul noroc? Vom ține post ca să iertăm sârma ghimpată Și pădurea ne va fi doar mamă prin inocentele animale. Am renunțat la numele de Zeiță a vânătoarei Și ochesc, smerită, veșnicia în mierea ochilor tăi. RAIUL - LA VREMEA LUI! Eu le aduc o veste Iubiților mei îngeri, De lecția-poveste
POESIS de DIANA CIUGUREANU ZLATAN în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375222_a_376551]
-
majoritatea lor au rămas inedite, unele... fiind distruse de însuși autorul. Puținele schițe pe care le-a publicat le-a adunat în volumul „Iedera” (1968). Era perioada „liberalizării” temporare, când un asemenea volum a putut trece prin gardul de sârmă ghimpată al cenzurii. Dar, întrucât începuse să se intereseze de poezia persană, a decis să învețe această limbă cu un profesor particular, un student iranian refugiat în România în timpul șahului. Ulterior, atunci când acest student a trebuit să părăsească România, Otto Starck
OTTO STARCK – UN POET ADEVĂRAT de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372556_a_373885]
-
lângă mine a doua zi îmi doream să fiu cer să mi se piardă urma *Actriței G.C. * Inima desprinsă inima mi-a fost desprinsă din cămașa unui zbor înalt de un crivăț și purtată la marginea orașului într-un gard ghimpat de sarmă ruginită nimeni azi nu va trece pe acolo * Poetul este o instituție, a sufletului. * oceanul ea se plimbase cu trenul câteva ore de-alungul oceanului iar eu cu ea, în metrou, spre piața romana * Iubirea crește, ca o curgere
TEAMA UNEI ACTRIŢE de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376261_a_377590]
-
acum versurilor o cantabilitate aparte, care și-a găsit deja sunetul personal. Dintre optzeciști, C. rămâne mai aproape de romanticul dezabuzat Traian T. Coșovei: „Ne vom întâlni într-o seară în haine de gală / și mândri ne vom scoate eleganta sârmă ghimpată din păr. / Ștergându-ți dâra de sânge rămasă în palmă / vei pune eterna-ntrebare ce-mparte realul / în câtă minciună și-n cât adevăr?” De la Supa de ceapă, poeziile încep să fie cutreierate de temele maturității: melancoliile vârstei, ale memoriei
CRACIUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286465_a_287794]
-
deasă, de nepătruns chiar: desișuri de muri sălbatici, crengi spinoase de alun, tranșee surpate, pline de urzici. De altfel, chiar dacă, în cursul jocurilor noastre, reușeam să răzbatem prin zăgazurile naturale, altele, făurite de om, astupau trecerea: șirurile încâlcite de sârmă ghimpată, hățișurile ruginite ale barajelor antitanc... Locul acela era botezat „Stalinka”, după numele liniei de apărare construite aici în timpul războiului. De teamă să nu vină nemții până acolo. Dar Volga și mai ales Stalingradul îi opriseră... Linia fusese desființată, rămășițele din
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
din ce în ce mai tare, parcă pentru a rosti din când în când vreo înjurătură urâtă din lagăr. El m-a făcut să beau primul meu pahar de votcă. Și, datorită lui, mi-am putut imagina Rusia nevăzută - continentul acesta încercuit cu sârmă ghimpată și cu miradoare. În țara aceasta interzisă, cuvintele cele mai simple căpătau o semnificație de temut, ardeau gâtul ca și „amăruia” pe care o beam dintr-un pahar gros cu fațete. Într-o zi, a vorbit despre un lac mic
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
pădurea aceea era, de fapt, taigaua nesfârșită și că fermecătoarea vară a fetelor bătrâne avea să piară într-o iarnă siberiană care dura nouă luni. Funigeii argintii și ușori din iluzia mea franceză nu erau decât niște șiruri de sârmă ghimpată nouă, care nu avusese timp să ruginească. Mă plimbam cu mama pe teritoriul „lagărului de femei”... Era prima mea amintire din copilărie. Două zile mai târziu, am părăsit apartamentul acela. Proprietarul venise în ajun și căzusem la învoială: îi lăsasem
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de explicat procesul: altceva decît simpla demontare a păpușilor rusești. Să spui că asta vine de aici înseamnă să spui că nu s-a produs decît o manifestare de esență. Textul marxist și-a revelat logica acoperind Siberia cu sîrmă ghimpată? Această logofanie, decalc al teofaniilor păgîne, se modelează după cauzalitatea magică ce elimină șirul de interfețe, astfel că hazardul, accidentalul și conexiunile ideilor se dovedesc a fi legături între fenomene. Nu-i greu să le alături; nu au existat niciodată
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
o țară de dimensiunile Indiei. De pildă, printre acestea se numără și rata mare a imigrării; numai din Bangladesh, anual, între 10 și 20 de milioane de imigranți trec frontiera, motiv pentru care guvernul indian construiește un gard din sârmă ghimpată în lungime de 2.800 km la granița cu Bangladesh. India este apreciată și ca țara cu cea mai largă democrație și poate avea, de pe această poziție, un rol important în Asia, contribuind la prosperitatea și securitatea regională, reducând prioritar
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
control începând cu 1 iulie 2011, împotriva reglementărilor privitoare la libera circulație în Europa.<footnote Marcu, N., op. cit. footnote> SUA, Canada, Australia au cote bine fixate de imigranți și condiții de acceptare a acestora. India construiește un gard de sârmă ghimpată pentru a evita exodul populației din Bangladesh etc. Selecția profesiilor și limitarea numărului celor nou-veniți sunt acțiuni necesare pentru a se asigura imigranților accesul la o viață normală, corespunzătoare nivelului de dezvoltare a țării-gazdă. Cu cât nivelul de pregătire profesională
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
mai multe sinucideri avînd loc, evident, În lagărele din Germania, Însă filosofia de autodistrugere și gîndurile „negre” n-au lipsit deloc În ghetourile din Transnistria, mai ales că aici n-au existat nici camerele de gazare și crematoriile, nici sîrma ghimpată Încărcată cu electricitate: „Ce proști sîntem! Ne e teamă de moarte! Dac-am muri. Numai o moarte ușoară mi-aș dori și așa am scăpa de chinuri, căci zău, așa e un chin”; „Se Împlinește azi un an de la rebeliune
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
propria mea țară” (Exil). Bacovianismul și romantismul funebru se convertesc în plângeri ale neputinței și agoniei morale; orașul plin de morți, crimele săvârșite pe stradă sau străzile goale pe care defilează doar umbre, oameni scormonind pământul, muntele închis cu sârmă ghimpată sunt imagini ale unei apocalipse absurde, care, treptat, va pierde „tot neamul”: „Liniște. Începutul sfârșitului,/ O groapă adâncă se sapă încet, încet,/ Și din când în când cade pământul pe cineva/ Care moare înăbușit.// Tot neamul scormonește cu unghiile/ După
MALANCIOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
pe care cenzura pusese ștampila interdicției. Erau aici versuri care, într-un moment în care se credea în victoria războiului din Răsărit, prevedeau dezastrul și afirmau că jertfele omenești erau zadarnice. Definitoriu pentru nota generală a volumului este poemul Sârmă ghimpată. Sunt versuri de protest, care condamnă omuciderea, privarea omului de libertate, sfidarea demnității acestuia. În volumul Reîntâlniri (1985), F. îi evocă pe albatrosiști, paginile cele mai numeroase și mai semnificative fiind cele despre Marin Preda. SCRIERI: Încrustări în gând, București
FILEROT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286991_a_288320]
-
rubricile mai importante sunt de menționat: „Geografia detenției”, „Istoria furată”, „Amintiri din locurile morții”, „Rezistența anticomunistă în România”. M. găzduiește îndeosebi mărturii despre închisorile comuniste, portrete și eseuri ale disidenților din țară sau de peste hotare. În cadrul rubricii „Literatura de după sârma ghimpată” sunt tipărite versuri de Nichifor Crainic, Radu Gyr, Ion Caraion, Constant Tonegaru. Pagini de proză confesivă, uneori însoțite de o scurtă prezentare a autorilor, aparțin lui Ion D. Sârbu (În loc de testament), Mircea Vulcănescu (Jurnalul de la Arsenal), Onisifor Ghibu, Adrian Marino
MEMORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288088_a_289417]
-
capătă o notă gravă, meditativă, elegiacă, stăpânită însă de un anumit echilibru lăuntric: „O fereastră cu licăr anemic / își reazemă fruntea de-un singur copac. Amurgul revine. Cuvintele tale / îngheață pe arbori. Disperarea lor mută / fulgeră aerul ca o sârmă ghimpată.// Cuvintele mele, mereu mai puține, / se opresc între azi, între mâine...// Ruine reci, orașul curge-n ceață, / pe când această piatră seamănă cu mine” (Ruine reci). Notația laconică, nepatetică, în jurul acelorași motive - ireversibilitatea timpului, presentimentul morții, iubirea, tăcerea, cuvântul, toamna, înserarea
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
îl prezintă ca pe un tânăr firav, famelic, cu fața întunecată, tăcut. Frecventează cercul de la Tiparul Universitar și pe cel de la ziarul „Timpul”. Este gata să publice, în 1942, în „Albatros”, poemul Întoarcerea fiului rătăcit, pregătit pentru „caietul” colectiv Sârmă ghimpată, a cărui apariție este oprită de cenzură. Un vers anunță: „nu mai scrie versuri prozatorule care faci patetic foame”. În primăvara aceluiași an intră corector la „Timpul”, ziar ce are o pagină literară („Popasuri”), coordonată de Miron Radu Paraschivescu. I
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Contactele dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului, după anexarea Basarabiei, la 1812, au fost extrem de benefice pentru mișcarea națională a românilor basarabeni. După raptul teritorial, instrumentat În cadrul tratativelor de pace ruso-turce de la București și instituirea sârmei ghimpate, de-a lungul râului Prut, și a supravegherii noii frontiere Între cele două părți ale unui singur Principat al Moldovei, de altă dată, de către cordoanele de cazaci, comunicarea tradițională, bineînțeles, nu mai era posibilă. Cu toate acestea, călătoriile, prin vamă
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
manifestarea ca ființă liberă. Această sacrificare se plătește cu diluarea creativității, a încrederii în ceilalți - oricât de apropiați -, cu trunchierea permanentă a gândului, cu nemărturisirea victoriei și a păcatului. În final, rămâne povara sufletului greu marcat de gratiile și sârma ghimpată ale călăului mereu amenințător în fața voinței de a scutura ceva din ceea ce simți apăsător. Să vezi negru și să-l declari alb, să știi binele și să spui contrariul, să vrei ceva și să declari lipsa dorinței - toate instaurează lehamitea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Profesiune sau vocație?, F, 1978, 4; Nicolae Manolescu, Unde fugim de-acasă, RL, 1980, 47; Ovid S. Crohmălniceanu, Între parabolă și descripție realistă, RL, 1992, 11; Tania Radu, Resemnarea calului troian, LAI, 1992, 12; Monica Lovinescu, Alice în țara sârmei ghimpate, „22”, 1991, 21; Dicț. scriit. rom., III, 545-547; Popa, Ist. lit., II, 886-887; Manolescu, Enciclopedia, 548-549. N.M.
ORLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288589_a_289918]