KorAP: Find »[drukola/base=gimnazial & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...14 15 16 ...378 >

9,430 matches

Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951

alin. (2 (4 Nivelul gimnazial se organizează, de regulă, de dimineață”. (2 Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în colaborare cu autoritățile administrației publice locale, prin inspectoratele școlare, poate organiza programe educaționale de tip "A doua șansă", în vederea promovării învățământului gimnazial pentru persoane care depășesc cu peste 4 ani vârsta corespunzătoare clasei și care, din diferite motive, nu au absolvit învățământul secundar, gimnazial. (Este necesară eliminarea acestui text, având în vedere faptul că, pentru această categorie de persoane, am propus organizarea

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
administrației publice locale, prin inspectoratele școlare, poate organiza programe educaționale de tip "A doua șansă", în vederea promovării învățământului gimnazial pentru persoane care depășesc cu peste 4 ani vârsta corespunzătoare clasei și care, din diferite motive, nu au absolvit învățământul secundar, gimnazial. (Este necesară eliminarea acestui text, având în vedere faptul că, pentru această categorie de persoane, am propus organizarea învățământului gimnazial și la forma de învățământ cu frecvență redusă - a se vedea nota de la alin. (1; necesitatea menținerii formei de învățământ

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
persoane care depășesc cu peste 4 ani vârsta corespunzătoare clasei și care, din diferite motive, nu au absolvit învățământul secundar, gimnazial. (Este necesară eliminarea acestui text, având în vedere faptul că, pentru această categorie de persoane, am propus organizarea învățământului gimnazial și la forma de învățământ cu frecvență redusă - a se vedea nota de la alin. (1; necesitatea menținerii formei de învățământ cu frecvență redusă la nivelul gimnazial, rezultă din vârsta maximă la care pot absolvi elevii acestui nivel. (3 Absolvenții învățământului

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
având în vedere faptul că, pentru această categorie de persoane, am propus organizarea învățământului gimnazial și la forma de învățământ cu frecvență redusă - a se vedea nota de la alin. (1; necesitatea menținerii formei de învățământ cu frecvență redusă la nivelul gimnazial, rezultă din vârsta maximă la care pot absolvi elevii acestui nivel. (3 Absolvenții învățământului gimnazial care nu continuă studiile în învățământul liceal pot să finalizeze, până la vârsta de 18 ani, cel puțin un program de pregătire profesională care permite dobândirea

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
și la forma de învățământ cu frecvență redusă - a se vedea nota de la alin. (1; necesitatea menținerii formei de învățământ cu frecvență redusă la nivelul gimnazial, rezultă din vârsta maximă la care pot absolvi elevii acestui nivel. (3 Absolvenții învățământului gimnazial care nu continuă studiile în învățământul liceal pot să finalizeze, până la vârsta de 18 ani, cel puțin un program de pregătire profesională care permite dobândirea unei calificări corespunzătoare Cadrului național al calificărilor. (Este necesară eliminarea acestui text, fiind în situația

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
a calificării profesionale, dobândesc certificat de calificare profesională și suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass. (2 Absolvenții învățământului profesional care promovează examenul de certificare a calificării profesionale pot urma cursurile nivelului liceal la forma cu frecvență redusă. (3 Absolvenții nivelului gimnazial care întrerup studiile pot finaliza, până la vârsta de 18 ani, cel puțin un program de pregătire profesională care permite dobândirea unei calificări corespunzătoare Cadrului național al calificărilor.” (4 Modul de organizare și de desfășurare a examenului de certificare a calificării

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
al României, Partea I, la începutul nivelului”. (5 Absolvenții învățământului profesional, care promovează examenul de certificare a calificării profesionale, pot urma cursurile învățământului liceal cu frecvență redusă. (Având în vedere propunerea anterioară, se impune eliminarea acestui text. (6 Absolvenții învățământului gimnazial care întrerup studiile pot finaliza, până la vârsta de 18 ani, cel puțin un program de pregătire profesională care permite dobândirea unei calificări corespunzătoare Cadrului național al calificărilor. (Având în vedere propunerea anterioară, se impune eliminarea acestui text. (7 Programele de

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
prin unitățile de învățământ de stat și sunt gratuite, în condițiile în care sunt finalizate până la vârsta de 18 ani. (Pe lângă renumerotarea textului, în vederea unei înțelegeri corecte, se impune și reformularea acestuia, astfel: „Programele de pregătire profesională, pentru absolvenții nivelului gimnazial care întrerup studiile, sunt organizate prin unitățile de învățământ de stat și sunt gratuite, în condițiile în care sunt finalizate până la vârsta de 18 ani”. (8 Durata și conținutul programelor de pregătire profesională sunt stabilite de unitatea de învățământ, pe

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
de artă și învățământul sportiv de stat se stabilesc de către autoritățile administrației publice locale cu avizul conform al inspectoratelor școlare, potrivit legii. (3 În învățământul de artă și în învățământul sportiv: a școlarizarea se realizează, de regulă, începând cu învățământul gimnazial; Considerăm că, se impune înlocuirea sintagmei „învățământul gimnazial” cu sintagma „nivelul primar”, având în vedere că identificarea și testarea aptitudinilor artistice și sportive se fac, de regulă, la o vârstă mult mai mică. b elevii pot fi înscriși numai pe

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
stabilesc de către autoritățile administrației publice locale cu avizul conform al inspectoratelor școlare, potrivit legii. (3 În învățământul de artă și în învățământul sportiv: a școlarizarea se realizează, de regulă, începând cu învățământul gimnazial; Considerăm că, se impune înlocuirea sintagmei „învățământul gimnazial” cu sintagma „nivelul primar”, având în vedere că identificarea și testarea aptitudinilor artistice și sportive se fac, de regulă, la o vârstă mult mai mică. b elevii pot fi înscriși numai pe baza testării aptitudinilor specifice; c planurile-cadru de învățământ

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
program integrat ori suplimentar.” (5 Învățământul de artă și învățământul sportiv integrat se organizează în școlile și liceele cu program de artă, respectiv sportiv, precum și în clase cu program de artă sau sportiv, organizate în celelalte unități de învățământ primar, gimnazial și liceal. (Având în vedere conținutul alineatului anterior, apreciem că se impune reformularea textului, astfel: „Învățământul de artă și învățământul sportiv integrat se organizează în clase cu specific de artă sau sportiv din cadrul unităților de învățământ cu cel puțin unul

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
în vedere conținutul alineatului anterior, apreciem că se impune reformularea textului, astfel: „Învățământul de artă și învățământul sportiv integrat se organizează în clase cu specific de artă sau sportiv din cadrul unităților de învățământ cu cel puțin unul din nivelurile primar, gimnazial și liceal”. (6 Organizarea învățământului de artă și a învățământului sportiv se face prin regulamente aprobate de ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului. Pentru logica textului, conținutul alin. (6 ar trebui introdus după alin. (9. În egală măsură, este necesară

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
unități de învățământ, cu acordul conducerilor acestor unități de învățământ. NOT: Considerăm că este necesară introducerea unui alineat nou, cu următorul conținut: „Învățământul de artă cu program suplimentar se organizează în unități de învățământ cu personalitate juridică, cu nivel primar, gimnazial sau liceal, denumite școli sau licee de artă.” (9Elevii au acces liber în cluburile sportive, în palatele și cluburile copiilor. (Pentru corectitudinea reglementării, se impune reformularea acestui text, astfel: „Activitatea sportivă și artistică de masă se desfășoară în palatele și

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
masă se desfășoară în palatele și cluburile copiilor și elevilor. Beneficiarii direcți au acces liber în palatele și cluburile copiilor și elevilor, organizate ca unități de învățământ cu personalitate juridică.” (10 Pentru buna desfășurare a activităților artistice, unitățile de învățământ gimnazial și liceal beneficiază de săli de repetiție și spectacol proprii sau de acces la sălile unităților de învățământ de același nivel, cu acordul conducerii acestora. (Se impune eliminarea acestui text, având în vedere că nu trebuie să facă obiectul reglementării

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
unei unități administrativ teritoriale, cu mai multe unități de învățământ cu predare în limbile minorităților naționale, funcționează cel puțin o unitate școlară cu personalitate juridică, pentru fiecare limbă maternă, indiferent de efectivul de elevi. (6 În cazul unităților de nivel gimnazial sau liceal cu predare în limbile minorităților naționale, singulare în municipiu, oraș sau comună, se acordă personalitate juridică, indiferent de efectivul de elevi. Se impune înlocuirea sintagmei „singulare în municipiu, oraș sau comună” cu sintagma „unice în localitate”, pentru identitate

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
Elevilor aparținând minorităților naționale din unitățile de învățământ...”; în egală măsură, considerăm că se impune completarea textului cu o nouă teză, respectiv: „În aceste situații corecția costului standard per beneficiar direct se aplică în mod corespunzător”. (8 În învățământul primar, gimnazial și liceal cu predare în limbile minorităților naționale, disciplinele Istoria și Geografia României se predau în aceste limbi, după programe școlare și manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obligația transcrierii și a însușirii toponimiei

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
românești și în limba română. În opinia noastră, pentru o corectă exprimare, se impune reformularea textului, astfel: „În învățământul obligatoriu conform art. 16 alin. (1, cu predare în limbile minorităților naționale, disciplinele Istoria României și Geografia României...”. (9 În învățământul gimnazial cu predare în limbile minorităților naționale se introduce, ca disciplină de studiu, Istoria și tradițiile minorităților naționale respective, cu predare în limba maternă. Programele școlare și manualele la această disciplină sunt aprobate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. (Pentru

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
disciplină de studiu, Istoria și tradițiile minorităților naționale respective, cu predare în limba maternă. Programele școlare și manualele la această disciplină sunt aprobate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. (Pentru o corectă exprimare, se impune înlocuirea sintagmei „în învățământul gimnazial” cu sintagma „la nivelul gimnazial din învățământul”, respectiv a sintagmei „Istoria și tradițiile minorităților naționale respective” cu sintagma „Istoria și tradițiile minorității”. (10 În programele și manualele de istorie se vor reflecta istoria și tradițiile minorităților naționale din România. (Propunem

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
tradițiile minorităților naționale respective, cu predare în limba maternă. Programele școlare și manualele la această disciplină sunt aprobate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. (Pentru o corectă exprimare, se impune înlocuirea sintagmei „în învățământul gimnazial” cu sintagma „la nivelul gimnazial din învățământul”, respectiv a sintagmei „Istoria și tradițiile minorităților naționale respective” cu sintagma „Istoria și tradițiile minorității”. (10 În programele și manualele de istorie se vor reflecta istoria și tradițiile minorităților naționale din România. (Propunem eliminarea acestui text, ca devenit

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
unități școlare cu predare în limba română cel puțin una dintre acestea are personalitate juridică, indiferent de efectivul de elevi. (Pentru corectitudinea punctuației, se impune introducerea unei virgule după termenul „română”. (2 Unitățile cu predare în limba română, de nivel gimnazial sau liceal, unice în municipiu, în oraș sau în comună au personalitate juridică indiferent de efectivul de elevi. Se impune mutarea acestei reglementări în cadrul art. 10; în acest sens, a se vedea nota de la art. 10. În plus, pentru corectitudinea

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
consiliului de administrație, pot să își extindă activitățile cu elevii după orele de curs, prin programe "Școala după școală". (Pentru o înțelegere corectă, considerăm că se impune reformularea textului, astfel: „Unitățile de învățământ cu cel puțin unul dintre nivelurile primar, gimnazial sau liceal, forma de învățământ cu frecvență - învățământ de zi, își pot extinde activitățile cu elevii după efectuarea orelor cuprinse în planurile-cadru, prin programe „Școală după școală”. Hotărârea privind înființarea programului „Școală după școală” este de competența consiliului de administrație

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
eliminarea acestui text, norma fiind deja reglementată în cadrul secțiunii destinate alternativelor educaționale; în acest sens, a se vedea și nota de la art. 59. (4 Persoanele juridice și fizice pot înființa, conform legii, unități de educație timpurie și de învățământ primar, gimnazial, liceal și postliceal. (Considerăm că se impune modificarea textului, după cum urmează: „... unități de învățământ, indiferent de tip, nivel, formă, filieră și profil”. (5 Rețeaua școlară a unităților de învățământ se dă publicității la începutul fiecărui an, pentru anul școlar următor

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
medie 15 preșcolari, dar nu mai puțin de 10 și nu mai mult de 20; c învățământul primar: clasa care cuprinde în medie 20 de elevi, dar nu mai puțin de 12 și nu mai mult de 25; d învățământul gimnazial: clasa care cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puțin de 12 și nu mai mult de 30; e învățământul liceal: clasa care cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puțin de 15 și nu mai

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
15 preșcolari, dar nu mai puțin de 10 și nu mai mult de 20; c la nivelul primar: clasa cuprinde în medie 20 de elevi, dar nu mai puțin de 12 și nu mai mult de 25; d la nivelul gimnazial: clasa cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puțin de 12 și nu mai mult de 30; e la nivelul liceal: clasa cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puțin de 15 și nu mai mult

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
motivul dublei reglementări - a se vedea art. 34 alin. (3. Art. 66 (1 Numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învățământ este de maximum 20 de ore pe săptămână la învățământul primar, 25 de ore pe săptămână la învățământul gimnazial și 30 de ore pe săptămână la învățământul liceal. Aceste ore sunt alocate atât pentru predare și evaluare, cât și pentru învățarea în clasă, asistată de cadrul didactic, a conținuturilor predate, conform prezentei legi. (În vederea unei exprimări corecte și pentru

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]