532 matches
-
Croșetele cu sprijin ocluzal nu ar trebui să fie plasate la o distanță mai mică de 1 mm de marginea gingivală Dacă croșetul se află la o distanță mai mică de 1 mm, atunci există probabilitatea de a leza țesutul gingival. Dacă croșetul nu este susținut de un pinten, distanța dintre vârful croșetului și marginea gingivală ar trebui să fie mai mare de 1 mm, astfel încât atunci când proteza se înfundă pe câmpul protetic, croșetul să nu traumatizeze gingia (fig. 4.74
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
de 1 mm de marginea gingivală Dacă croșetul se află la o distanță mai mică de 1 mm, atunci există probabilitatea de a leza țesutul gingival. Dacă croșetul nu este susținut de un pinten, distanța dintre vârful croșetului și marginea gingivală ar trebui să fie mai mare de 1 mm, astfel încât atunci când proteza se înfundă pe câmpul protetic, croșetul să nu traumatizeze gingia (fig. 4.74). 6. Croșetele cu sprijin ocluzal ar trebui să pornească din acea zonă a dintelui cu
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
croșetului. b) Poziționarea optimă a brațului croșetului pe dinte. Doar treimea terminală a croșetului poate trece de ecuatorul protetic, componenta mai rigidă rămânând deasupra acesteia. Astfel, dacă croșetul nu are traiectoria corectă, vârful croșetului poate fi plasat inutil aproape de marginea gingivală, iar porțiunea inițială a croșetului va fi plasată mult prea sus la nivelul dintelui încât poate crea interferențe ocluzale. Există excepții ale acestui principiu - de exemplu, dacă dintele are o coroană clinică prea lungă. În această situație, linia ecuatorială poate
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
aplicat pe un molar poate avea lungime mai mare de 15 mm, însă creșterea convexității apare în urma creșterii corespondente a rigidității astfel că o retentivitate de 0,25 mm rămâne valoarea maximă care poate fi utilizată. Un croșet cu sprijin gingival poate avea o lungime mai mare de 15 mm și în acest caz croșetul se poate angaja în zone cu retentivitate mai mare de 0,25 mm. Ar trebui subliniat că un croșet este utilizat mai mult pentru stabilitate decât
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
ceilalți. 10. Reciprocitatea ar trebui realizată pe dinte în zona situată diametral opus față de vârful retentiv al croșetului (fig. 4.79). 11. Dacă se utilizează un croșet de reciprocitate și nu o plăcuță, atunci acesta ar trebui plasat în zona gingivală a suprafeței de ghidaj a dintelui ce susține croșetul (fig. 4.80). 12. Când se utilizează un conector plăcuță, reciprocitatea se poate obține printr-o plăcuță de ghidaj pe conector (fig. 4.81). 13. Croșetele cu sprijin gingival sunt contraindicate
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
în zona gingivală a suprafeței de ghidaj a dintelui ce susține croșetul (fig. 4.80). 12. Când se utilizează un conector plăcuță, reciprocitatea se poate obține printr-o plăcuță de ghidaj pe conector (fig. 4.81). 13. Croșetele cu sprijin gingival sunt contraindicate dacă șanțul vestibular are o adâncime mai mică de 4 mm (fig. 4.82). 14. Croșetele cu sprijin gingival sunt contraindicate dacă există o retentivitate la nivel tisular vestibular cu o adâncime mai mare de 1 mm și
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
plăcuță, reciprocitatea se poate obține printr-o plăcuță de ghidaj pe conector (fig. 4.81). 13. Croșetele cu sprijin gingival sunt contraindicate dacă șanțul vestibular are o adâncime mai mică de 4 mm (fig. 4.82). 14. Croșetele cu sprijin gingival sunt contraindicate dacă există o retentivitate la nivel tisular vestibular cu o adâncime mai mare de 1 mm și mai mică de 3 mm față de marginea gingivală (fig. 4.83). 15. Sistemul RPI ar trebui utilizat pe un premolar stâlp
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
adâncime mai mică de 4 mm (fig. 4.82). 14. Croșetele cu sprijin gingival sunt contraindicate dacă există o retentivitate la nivel tisular vestibular cu o adâncime mai mare de 1 mm și mai mică de 3 mm față de marginea gingivală (fig. 4.83). 15. Sistemul RPI ar trebui utilizat pe un premolar stâlp pentru șeile distale ale protezelor inferioare dacă anatomia dintelui și a sulcusului vestibular sunt favorabile (fig. 4.84). 16. O proteză care tratează o edentație clasa a
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
limitrofă edentației și coboară oblic pe fețele laterale aproape de colet, spre fața proximală opusă. -Prezintă un conector secundar ce pornește separat din șa, conector care se termină cu pinten ocluzal și doi conectori secundari ce trec în puncte peste festonul gingival, luând contact cu dintele la nivel ecuatorial, unde brațul elastic se bifurcă. -O parte se aplică în zona de sprijin, o parte în conul de retenție. Are sprijin foarte bun, retenție bună prin cele două brațe elastice, dar slabă încercuire
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
asemănării brațului elastic cu aceste litere a alfabetului latin și o a doua grupă de patru croșete. Croșetele din prima grupă sunt: 4Croșetul în C (fig. 4.94): pornește printr-un conector secundar din șea, trece în punte peste festonul gingival și porțiunea retentivă subecuatorială a dintelui, descrie o curbă superioară la nivelul liniei ghid, ia contact cu dintele și se termină subecuatorial în zona de retenție vecină șeii. Utilizat în regiunea mezio-linguală a molarilor sau vestibulo-distală a premolarilor, prezintă și
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
Utilizat în regiunea mezio-linguală a molarilor sau vestibulo-distală a premolarilor, prezintă și variante cum ar fi croșetul în C inversat sau C întors. 4Croșetul în L (fig. 4.95): pornește cu un conector secundar ce trece în punte peste rebordul gingival, iar porțiunea activă se termină sub linia ghid în partea opusă edentației. 4Croșetul în U (fig. 4.96): pornește din șea printr-un conector secundar ce trece în punte peste rebordul alveolar și se termină sub linia ghid prin două
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
doi dinți restanți; prezintă un conector secundar situat interdentar din care pornesc, supracingular, două prelungiri orizontale ce îmbrățișează fețele orale ale celor doi dinți; 4Croșetul unibar (fig. 4.102): pornește din șea și fie că trece în punte peste mucoasa gingivală a procesului alveolar la nivelul feței laterale a dintelui luând contact cu dintele pe fața proximală opusă șeii și terminându-se pe cealaltă față laterală, fie că ia contact direct cu dintele pe fața laterală a porțiunii de unde pleacă și
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
4.103): folosit pe molarii de minte de formă conică. Poate fi circular în contact strâns cu dintele situat supraecua-torial. Este excelent factor de sprijin și stabilizare, dar retenția este nulă. În altă variantă circumscrie dintele la distanță pe mucoasa gingivală, asigurând retenția prin două croșete în C și sprijinul printr-un pinten ocluzal. Croșete speciale Aceste croșete sunt nestandardizate și utilizate în cazuri particulare. 4Croșetul circular Ackers, denumit și croșet cu trei brațe (fig. 4.104): -se aplică pe premolarii
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
considerație diferența de reziliență dintre suportul dento-parodontal și muco-osos. Dintele are o reziliență de zece ori mai mică decât mucoasa câmpului protetic. Transferul forței pe câmpul protetic se poate realiza creând un spațiu între capă și coroană la nivelul pragului gingival și la nivelul suprafeței ocluzale. Când nu exercită forță masticatorie spațiul este real. Când apare forța, deplasarea se realizează prin înfundare pe câmpul protetic, forța masticatorie fiind preluată de mucoasă, până în momentul când coroana ajunge în contact cu pragul capei
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
și funcționalitatea. Patricea din rășină calcinabilă prezintă o parte cilindrică verticală, unde va lucra, prin fricțiune, teaca inserată în matrice. La partea inferioară a patricei s-a creat un plan înclinat care permite utilizarea chiar în cazuri dificile cu papile gingivale tumefiate. Matricea se prezintă în două variante: din rășină calcinabilă și din oțel. Sistemul Aktiv click rigid (fig. 4.125): Sistemele retentive rigide sunt recomandate la realizarea de punți mobilizabile, proteze parțiale și combinate (fixe + mobile), cazuri în care forțele
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
vitală (13, 11, 21, 22, 33, 34, 43, 44, 48); prepararea substructurilor organice (13, 11, 21, 22, 33, 34, 43, 44, 48); protecția substructurilor organice cu măști Scutan. Tratamentul protetic propriu-zis a urmărit etapele clasice reprezentate de: Maxilar: etalarea sulcusului gingival; amprenta substructurilor organice pentru realizarea restaurărilor fixe; înregistrarea relațiilor mandibulo-craniene; verificarea și adaptarea scheletului restaurării fixe; amprenta preliminară și obținerea modelelor preliminare și a portamprentei individuale; amprenta funcțională și obținerea modelelor funcționale; înregistrarea relațiilor mandibulo-craniene cu machete de ocluzie; verificarea
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
preliminară și obținerea modelelor preliminare și a portamprentei individuale; amprenta funcțională și obținerea modelelor funcționale; înregistrarea relațiilor mandibulo-craniene cu machete de ocluzie; verificarea și adaptarea machetei în ceară a viitoarei protezei parțial mobile acrilice; adaptarea protezei definitive. Mandibulă: etalarea sulcusului gingival; amprentarea substructurilor organice pentru realizarea restaurării fixe; înregistrarea relațiilor mandibulo-craniene; adaptarea scheletului restaurării fixe și a dispozitivului corono-radicular; amprenta preliminară și obținerea modelelor preliminare și a portamprentei individuale; amprenta funcțională și obținerea modelelor funcționale; înregistrarea relațiilor mandibulo-craniene cu machete de
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
la jumătate. La modelarea corpului de punte nu trebuie neglijată morfologia țesuturilor învecinate. Cerința de a imita întocmai forma dinților naturali ar face să se acopere mucoasa crestei alveolare pe o întindere apreciabilă, lucru constatat la puntea în șa. Epiteliul gingival va veni în contact cu corpul de punte și alimentele și în spațiile greu accesibile curățirii, spații situate între corpul de punte și creastă. Regiunea subiacentă acestor punți constituie de cele mai multe ori punctul de plecare al unor stomatite și în
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
morfologia feței vestibulare. Aceste punți sunt igienice, nu modifică fonația și nici estetica feței vestibulare. Corpul de punte cu contact liniar pe muchia crestei Aceasta este indicat în edentațiile mandibulare, contactul fiind realizat de-a lungul crestei edentate prin polul gingival al corpului de punte, până în vecinătatea papilei interdentare ce privește spre zona edentată. În cazul corpurilor de punte cu contact liniar tangențial sau pe muchia crestei se impune întodeauna ca linia de contact cu creasta să se întrerupă la nivelul
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
nivelul papilei, la 2-3 mm de inserția paradontală a mucoasei. Corpul de punte modelat în acest mod se află la distanță de papilă, realizându-se astfel spațiul necesar autocurățirii și igienizării. Corpul de punte cu contact liniar poate provoca inflamații gingivale în cazul în care tehnicianul gravează modelul, mucoasa fiind comprimată în acest caz de muchia corpului de punte. Corpul de punte în șa Contactul dintre corpul de punte și mucoasa crestei alveolare se face în acest caz printr-o suprafață
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
în care tehnicianul gravează modelul, mucoasa fiind comprimată în acest caz de muchia corpului de punte. Corpul de punte în șa Contactul dintre corpul de punte și mucoasa crestei alveolare se face în acest caz printr-o suprafață întinsă, fața gingivală a corpului de punte fiind lată, acoperind versanții crestei. În acest caz este reprodusă complet morfologia dinților absenți, atât pe fața vestibulară, cât și pe cea orală. Din acest punct de vedere acest corp de punte este cel mai estetic
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
absenți, atât pe fața vestibulară, cât și pe cea orală. Din acest punct de vedere acest corp de punte este cel mai estetic, dar, prin faptul că nu este biologic, producând compresia mucoasei, este neigienic prin retenția alimentelor între fața gingivală a corpului de punte și creastă; dezvoltând flora microbiană, este total contraindicat. Corpul de punte în semișa Este contraindicat pentru zona frontală, având avantajul unei construcții protetice ce satisface exigențele fizionomice. Suprafața mucozală acoperă versantul vestibular și muchia crestei; fața
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
sens vestibulo-oral, se pot declanșa același fenomene patologice ca în cazul corpului de punte în șa. Aplicarea lui în zonele maxilare superioare reprezintă o gravă eroare. Fiecare din corpurile de punte descrise prezintă avantaje și incoveniente. Belliard arată că epitelitul gingival tolerează foarte bine contactul cu o suprafață minimă, bine lustruită, în special din material fizionomic. Transmiterea unei părți din forțele de presiune suportate de corpul de punte și prin intermediul mucoasei gingivale ce vine în contact cu șeaua intermediarilor, constituie un
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
descrise prezintă avantaje și incoveniente. Belliard arată că epitelitul gingival tolerează foarte bine contactul cu o suprafață minimă, bine lustruită, în special din material fizionomic. Transmiterea unei părți din forțele de presiune suportate de corpul de punte și prin intermediul mucoasei gingivale ce vine în contact cu șeaua intermediarilor, constituie un stimulent funcțional pentru țesuturile subiacente. Corpul de punte în șa oferă pacientului cea mai mare satisfacție și confort în timpul funcțiilor aparatului dento-maxilar. Totuși, acest fel de construcție este cel mai dăunător
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
orală a dinților naturali pentru a nu se tulbura fonația. Dacă s-ar face un plan înclinat pentru a evita puntea în șa, limba nu ar mai găsi contactul obișnuit pentru pronunțarea sunetelor. El condamnă puncțile tangenți-ale, a căror față gingivală este un plan oblic, deoarece se formează un unghi între fața vestibulară a crestei alveolare și planul înclinat, spațiul mort inaccesibil periei de dinți, spațiu de retenție a resturilor alimentare. Același autor recomandă puntea în șa în regiunea unde curățirea
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]