774 matches
-
a celulozei are loc în organismul animal sub acțiunea cumulată și consecutivă a celulazei și celobiazei, secretate de către microflora intestinală, în urma căreia rezultă (la ierbivore) glucoză; Glucoza astfel formată este folosită ca sursă de energie sau depozitată sub formă de glicogen. Celuloza nu poate fi asimiltă de animalele superioare, deoarece acestea nu dispun în tubul lor digestiv de enzimele respective. 2.7.1.4. Chitina este un poliglucid omogen fiind foarte răspândit în regnul animal, unde formează carapacea crustaceelor și tegumentul
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
la care participă, glicoziltransferazele au drept coenzimă UDP (uridindifosfatul) care formează derivați activați UDPglicozil: În continuare, UDP G poate reacționa cu o altă moleculă de oză, realizându-se astfel biosinteza oligo și poliglucidelor: Reacția, întâlnită în procesul de biosinteză al glicogenului este catalizată de gluco-1-fosfat uridiltransferaza. La degradarea glicogenului participă o glicoziltransferază numită fosforilază (*-1,4-glucan ortofosfat glicoziltransferaza) care catalizează transferul unui rest de glucoză de pe glicogen cu formare de G-1-P. 6.6.2.4.Aminotransferaze (transaminaze) Aceste enzime catalizează reacțiile
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
uridindifosfatul) care formează derivați activați UDPglicozil: În continuare, UDP G poate reacționa cu o altă moleculă de oză, realizându-se astfel biosinteza oligo și poliglucidelor: Reacția, întâlnită în procesul de biosinteză al glicogenului este catalizată de gluco-1-fosfat uridiltransferaza. La degradarea glicogenului participă o glicoziltransferază numită fosforilază (*-1,4-glucan ortofosfat glicoziltransferaza) care catalizează transferul unui rest de glucoză de pe glicogen cu formare de G-1-P. 6.6.2.4.Aminotransferaze (transaminaze) Aceste enzime catalizează reacțiile de transfer ale grupării amino ( NH2) de pe un
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
realizându-se astfel biosinteza oligo și poliglucidelor: Reacția, întâlnită în procesul de biosinteză al glicogenului este catalizată de gluco-1-fosfat uridiltransferaza. La degradarea glicogenului participă o glicoziltransferază numită fosforilază (*-1,4-glucan ortofosfat glicoziltransferaza) care catalizează transferul unui rest de glucoză de pe glicogen cu formare de G-1-P. 6.6.2.4.Aminotransferaze (transaminaze) Aceste enzime catalizează reacțiile de transfer ale grupării amino ( NH2) de pe un aminoacid pe un *-cetoacid, numite reacții de transaminare: În urma transaminării rezultă un nou aminoacid și un nou cetoacid
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
-1,2 glicozidică din zaharoză cu formare de *-fructoză și *-glucoză; Celobiaza, o *glucozidază, care scindează hidrolitic legătura *-1,4 glicozidică din celuloză, cu eliberare a doi moli de *glucoză. Glicozid hidrolazele care catalizează reacția de hidroliză a amidonului și glicogenului până la faza de maltoză și glucoză se mai numesc și amilaze. În organismul animal amilazele se găsesc în salivă, mușchi, ficat, intestin, sânge. Amilazele sunt de mai multe tipuri: *-amilazele (endoamilaze) care scindează legăturile glicozidice din interiorul lanțului poliglucidic cu
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
lanțului poliglucidic cu formare de maltoză și dextrine: *-amilaze (exoamilaze) care scindează legăturile glicozidice de la capetele lanțului poliglucidic cu formare de maltoză și dextrine; 1,6 amilaze care scindează legăturile 1,6 din amilopectină intervenind în procesul de deramificare a glicogenului sau amidonului. Celulazele sunt enzime care catalizează hidroliza legăturilor *-1,4 glicozidice din molecula celulozei până la faza de celobioză și în final glucoză. Aceste enzime se găsesc în tractul digestiv al ierbivorelor și sunt sintetizate de către bacteriile celulozolitice din prestomace
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
foarte răspândit în plante, unde constituie pereții celulelor tinere, poate ajunge până la o proporție de 40 50%. În organismele animale conținutul glucidelor este mai redus, în general între 1-5%, cele mai răspândite glucide de origine animală fiind glucoza, lactoza și glicogenul, la care se adaugă și unele poliglucide cu rol structural. 2.4. Rolul glucidelor în organismul animal Formate în plante prin procesul de fotosinteză și ajunse apoi în organismul animal, glucidele constituie principalul component al hranei și totodată principala sursă
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
sursă de energie a acestuia, asigurând până la 70% din energia necesară; în celulele organismului viu oxidarea glucozei reprezintă sursa imediată de energie, un gram de glucoză dezvoltând o energie echivalentă cu 4,1 kcal. Poliglucidul de rezervă din organismul animal glicogenul depozitat în ficat și mușchi eliberează la nevoie cantitatea de glucoză necesară în scopuri energetice sau de biosinteză. În organismul animal glucidele îndeplinesc și un rol structural (plastic) ca elemente de construcție ale celulei vii, intrând în constituția unor componente
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
fructele coapte, struguri, flori, miere, alături de D-fructoză și zaharoză. Mierea de albine este un amestec echimolecular de D(+)glucoză și D()fructoză. Combinată, glucoza se află în glucide (maltoză, lactoză, zaharoză, celobioza), în numeroase glicozide și în poliglucide (amidon, glicogen și celuloză). Din combinațiile sale, glucoza rezultă prin hidroliză cu acizi sau pe cale enzimatică. În sânge, concentrația fiziologică a glucozei variază între 0,8 1,2 g%. În cazuri patologice, ea apare în urină (diabet). În cantități mici se află
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
OH). Ca structură chimică maltoza este un * glucopiranozil 1,4 *glucopiranoză: Prezența hidroxilului glicozidic imprimă maltozei caracter reducător: prin oxidare blândă formează acidul maltobionic. De asemenea maltoza prezintă anomerie și prin urmare mutarotație. Maltoza reprezintă unitatea structurală a amidonului și glicogenului, care o eliberează prin degradare hidrolitică sub acțiunea enzimelor numite amilaze. În cantități mari maltoza se formează în semințele germinate (extractul apos de orz încolțit se numește malț, de unde provine și denumirea maltozei). Izomaltoza se găsește alături de maltoză în structura
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
eliberează prin degradare hidrolitică sub acțiunea enzimelor numite amilaze. În cantități mari maltoza se formează în semințele germinate (extractul apos de orz încolțit se numește malț, de unde provine și denumirea maltozei). Izomaltoza se găsește alături de maltoză în structura amidonului și glicogenului și este formată din două molecule de glucoză legate 1,6 *glicozidic, deci prin legătură monocarbonilică. Ca structură chimică este un * glucopiranozil 1,6 *glucopiranoză. Izomaltoza este reducătoare, prezintă anomerie * deci și mutarotație Lactoza (zahărul din lapte) este un diglucid
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
sau derivat), iar heteroglicanii eliberează 2 4 tipuri de oze sau derivați ai acestora. 2.7.1. Homopoliglucide (poliglucide omogene) Din grupa poliglucidelor omogene fac parte substanțe cu o largă răspândire în regnul vegetal și animal, cum ar fi: amidonul, glicogenul, celuloza, chitina, acizii sialici. 2.7.1.1. Amidonul Amidonul este larg răspândit în regnul vegetal ca glucidă de rezervă depozitat sub formă de granule în tuberculi, semințe. Granulele de amidon sunt caracteristice pentru fiecare specie vegetală în ceea ce privește mărimea, structura
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
legăturile * 1,6 din amilopectină cu deramificarea acesteia; deci este o enzimă de deramificare. Maltoza rezultată din hidroliza amidonului este hidrolizată de maltază până la glucoză, care apoi este absorbită prin peretele intestinal al animalelor și metabolizată. 2.7.1.2. Glicogenul Glicogenul denumit și amidon animal este un poliglucid de rezervă, forma de depozit a glucozei în organismele animale. Se găsește în cantitate mare în ficat și în mușchi, iar în urme și în alte organe. În stare pură, glicogenul este
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
1,6 din amilopectină cu deramificarea acesteia; deci este o enzimă de deramificare. Maltoza rezultată din hidroliza amidonului este hidrolizată de maltază până la glucoză, care apoi este absorbită prin peretele intestinal al animalelor și metabolizată. 2.7.1.2. Glicogenul Glicogenul denumit și amidon animal este un poliglucid de rezervă, forma de depozit a glucozei în organismele animale. Se găsește în cantitate mare în ficat și în mușchi, iar în urme și în alte organe. În stare pură, glicogenul este o
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
2. Glicogenul Glicogenul denumit și amidon animal este un poliglucid de rezervă, forma de depozit a glucozei în organismele animale. Se găsește în cantitate mare în ficat și în mușchi, iar în urme și în alte organe. În stare pură, glicogenul este o pulbere albă, amorfă, care cu apa caldă formează o dispersie coloidală. Glicogenul dă o colorație roșie brună, în prezența soluției de iod. Glicogenul are o structură asemănătoare cu amilopectina din amidon. Spre deosebire de aceasta, molecula glicogenului prezintă ramificații mai
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
depozit a glucozei în organismele animale. Se găsește în cantitate mare în ficat și în mușchi, iar în urme și în alte organe. În stare pură, glicogenul este o pulbere albă, amorfă, care cu apa caldă formează o dispersie coloidală. Glicogenul dă o colorație roșie brună, în prezența soluției de iod. Glicogenul are o structură asemănătoare cu amilopectina din amidon. Spre deosebire de aceasta, molecula glicogenului prezintă ramificații mai dese și mai scurte, macromolecula sa având masa moleculară mult mai mare (106 107
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
în ficat și în mușchi, iar în urme și în alte organe. În stare pură, glicogenul este o pulbere albă, amorfă, care cu apa caldă formează o dispersie coloidală. Glicogenul dă o colorație roșie brună, în prezența soluției de iod. Glicogenul are o structură asemănătoare cu amilopectina din amidon. Spre deosebire de aceasta, molecula glicogenului prezintă ramificații mai dese și mai scurte, macromolecula sa având masa moleculară mult mai mare (106 107). Se apreciază că după 3 4 molecule de glucoză, apare o
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
În stare pură, glicogenul este o pulbere albă, amorfă, care cu apa caldă formează o dispersie coloidală. Glicogenul dă o colorație roșie brună, în prezența soluției de iod. Glicogenul are o structură asemănătoare cu amilopectina din amidon. Spre deosebire de aceasta, molecula glicogenului prezintă ramificații mai dese și mai scurte, macromolecula sa având masa moleculară mult mai mare (106 107). Se apreciază că după 3 4 molecule de glucoză, apare o ramificație formată din 7 -8 resturi de glucoză. Gradul de ramificație depinde
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
mai dese și mai scurte, macromolecula sa având masa moleculară mult mai mare (106 107). Se apreciază că după 3 4 molecule de glucoză, apare o ramificație formată din 7 -8 resturi de glucoză. Gradul de ramificație depinde de proveniența glicogenului. Macromolecula înalt polimerizată de glicogen are o formă sferică pentru a corespunde la un spațiu mai restrâns. În interiorul sferei găsim trei tipuri de lanțuri; lanțul liniar cu capăt terminal reducător; ramificațiile exterioare terminate cu rest de glucoză ce are hidroxil
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
macromolecula sa având masa moleculară mult mai mare (106 107). Se apreciază că după 3 4 molecule de glucoză, apare o ramificație formată din 7 -8 resturi de glucoză. Gradul de ramificație depinde de proveniența glicogenului. Macromolecula înalt polimerizată de glicogen are o formă sferică pentru a corespunde la un spațiu mai restrâns. În interiorul sferei găsim trei tipuri de lanțuri; lanțul liniar cu capăt terminal reducător; ramificațiile exterioare terminate cu rest de glucoză ce are hidroxil liber la C4 (capăt nereducător
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
de lanțuri; lanțul liniar cu capăt terminal reducător; ramificațiile exterioare terminate cu rest de glucoză ce are hidroxil liber la C4 (capăt nereducător); ramificații interioare terminate cu rest de glucoză ce are hidroxil glicozidic liber (capăt reducător). Prin hidroliză acidă, glicogenul se transformă în dextrine, apoi în maltoză și final în glucoză. În organismul animal glicogenul este degradat la glucoză printr-un proces numit fosforoliză, catalizat enzimatic de fosforilaze, care scindează legăturile * 1,4 începând cu capătul nereducător al lanțului; în
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
ce are hidroxil liber la C4 (capăt nereducător); ramificații interioare terminate cu rest de glucoză ce are hidroxil glicozidic liber (capăt reducător). Prin hidroliză acidă, glicogenul se transformă în dextrine, apoi în maltoză și final în glucoză. În organismul animal glicogenul este degradat la glucoză printr-un proces numit fosforoliză, catalizat enzimatic de fosforilaze, care scindează legăturile * 1,4 începând cu capătul nereducător al lanțului; în prezența fosfatului anorganic se eliberează treptat molecule de glucozo -1fosfat. Legăturile 1,6 din ramificații
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
de fosforilaze, care scindează legăturile * 1,4 începând cu capătul nereducător al lanțului; în prezența fosfatului anorganic se eliberează treptat molecule de glucozo -1fosfat. Legăturile 1,6 din ramificații sunt hidrolizate enzimatic de amilo 1,6glucozidaze. Glucoza formată prin degradarea glicogenului asigură o glicemie constantă și reprezintă pentru animale o sursă importantă de energie. Excesul de glucoză se depune în ficat sub formă de glicogen de rezervă. 2.7.1.3. Celuloza este un poliglucid vegetal, component principal al pereților celulari
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
Legăturile 1,6 din ramificații sunt hidrolizate enzimatic de amilo 1,6glucozidaze. Glucoza formată prin degradarea glicogenului asigură o glicemie constantă și reprezintă pentru animale o sursă importantă de energie. Excesul de glucoză se depune în ficat sub formă de glicogen de rezervă. 2.7.1.3. Celuloza este un poliglucid vegetal, component principal al pereților celulari ai plantelor, având rol de susținere. Masa moleculară a celulozei variază între 1,5 . 106 6 . 106. Celuloza pură este o substanță amorfă cu
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
a celulozei are loc în organismul animal sub acțiunea cumulată și consecutivă a celulazei și celobiazei, secretate de către microflora intestinală, în urma căreia rezultă (la ierbivore) glucoză; Glucoza astfel formată este folosită ca sursă de energie sau depozitată sub formă de glicogen. Celuloza nu poate fi asimiltă de animalele superioare, deoarece acestea nu dispun în tubul lor digestiv de enzimele respective. 2.7.1.4. Chitina este un poliglucid omogen fiind foarte răspândit în regnul animal, unde formează carapacea crustaceelor și tegumentul
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]