1,314 matches
-
Acasa > Poezie > Pamflet > HORA POSTDECEMBRISTÀ. Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Hai sà luàm màna pàgânà De pe Dacia stràbunà, Sà stârpim marea hoție De pe sfânta noastrà glie! Mafia din țarà piarà Cu cohorta ei murdarà Si la noi curat sà fie Prin purà democrație. Mài române ce vezi bine, Joc își bat càlài de tine Si doar prin strânsà unire Ii vom duce la sârpire! Unde-i
HORA POSTDECEMBRISTÀ. de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361599_a_362928]
-
în stejăristul datinilor și obiceiurilor în care a odrăslit ghinda regală a Vlăstarelor dace. Bradul acela permanent verde, în care își are culcuș Colindul Nașterii, ce-și reazimă fruntea de veșnicie, aruncându-și privirile hăt, departe în zenitul istoriei, îmbrățișind Glia cu brațele sale vânjoase și cucernice. Maria Tănase, spune prietenul și impresarul ei de o viață Gaby Michailescu, este o Leliță semeață cu garoafe albe în deschizătura sânilor. Legănându-și umerii ca la râu, cântă cu ochii închiși, smulgând fiecărei
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
pământului proaspăt întors abureau, duh sfânt al bunilor străbunilor noștri, în margine de oraș, sub turlele Văcăreștilor... De pe-atunci, de-abușilea, iubită de gâze și flori, Maria urca în lumină ca un miracol, supusă chemării cerurilor înalte, ascultând poveștile adâncului gliei strămoșești. Între pământ și cer, mai târziu, va doini tulburător, făcând risipă de sânge cu fiecare cântec, arzând făclie la ambele capete pentru neamul care a dat-o și ea i s-a dat! Aleanul muzicii s-a tupilat în
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
jalea, legea cu sărbătorile, azurul cu poveștile, rugile sacre cu răzvrătirile sfinte, codrii cu feciorii, apele cu cântecele lor, Oltul cu Nistrul, Mureșul cu Cerna, Crișul cu Jiul, Târnavele cu Prutul, Argeșul cu Siretul, Ialomița cu Bistrița, Dunărea cu Marea, Glia cu Crucea, Răstignirea cu Învierea, Jertfa cu mântuirea: „Mult iscusita vremii slovă/ Nu spune clipa milostivă/ ce ne-a-nfrățit pe veci necazul/ și veselia deopotrivă... Mărită fie dimineața/ Ce-a săvârșit a noastră nuntă,/ Bătrâne Olt!- cu buza arsă/ Îți sărutăm
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
Te-a-ncins cu lanțuri împăratul/ Ca unda ta strivită, gemem/ Și noi, tovarășii tăi buni,/ Dar de ne-om prăbuși cu toții,/ Tu, Oltule, să ne răzbuni!// Să verși păgân potop de apă/ Pe șesul holdelor de aur; Să piară glia care poartă/ Înstrăinatul nost' tezaur;/ Țărâna trupurilor noastre/ S-o scurmi de unde ne îngroapă/ Și să-ți aduni apele toate/ Să ne mutăm în altă țară!// (Octavian Goga, Poezii/Publicistică. Editura Floarea Darurilor, București, 2002, p. 22) În arta populară
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
trecut, să te schimbi nu poți: iubești mult, și-atât! DIN „DOR” ATÂTEA... Din tânguirea doinelor și foșnetul brazilor, din semeția munților și murmurul izvoarelor, din frumusețea basmelor ce-mi incântau copilăria, Din smaraldul ploilor și aurul holdelor, din geamătul gliei îngrășată de eroii neamului, din zbuciumul valurilor ce se sparg de țărm, din aerul pădurilor, ca nicăieri înmiresmat, în lume, Am învățat cuvântul „dor”... Și-apoi prin el am înțeles Că-s totuși o femeie: − Ce sentiment înălțător! Maricuța MANCIUC-TOMA
PĂTIMAŞA IUBIRE (POEME) de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351934_a_353263]
-
și peste lumi; Ca români, ca oameni buni, Simplu și convingător Cu sufletul...tricolor. Poartă peste lumi afară Dorul dragostei de țară, Spiritul străbun, mândria, Limba sfântă, România. Vorbelor, mai dulci ca mustul, Le-au simțit cu toții gustul, Cei din glia țării mele, Cei străini, cei duși la stele, Într-un ton cald și firesc Prins de har dumnezeesc. Scrie cu dezinvoltură Pentru-a nemului cultură, La margine de vis și univers Și arde-n suflet, fiecare vers. Gavril MOISA/ Cluj-Napoca
CROCHIU, POEZIE DE GAVRIL MOISA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352316_a_353645]
-
stat în viață, din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Pentru România și pentru români este însuși sufletul românismului, al onoarei și al dragostei de patrie și neam! Este model de demnitate și dârzenie, unul dintre marii oameni ai gliei acesteia, la efigia căreia, mai devreme sau mai târziu, poporul român le așează numele și gloria! Majestatea Sa Regele Mihai este, în egală măsură o personalitate mondială respectată și omagiată în cancelariile lumii de pe toate continentele și dintotdeauna. „Anul trecut
REGELE MIHAI I. UN REGE ABDICAT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352303_a_353632]
-
pentru ea tu ne-ai adus prinos În sat biserica în veacuri să ne ție. Și unde-a fost tot negura mai grea Ai răsădit un crin să înflorească. Lumină caldă-ai picurat din stea, Crucea ai pus-o-n glia strămoșească. Atlet moldav, întru Hristos atlet De veste-ai dat și groază-n păgânime. În fiecare schit trăia câte-un ascet Ce scria predoslovii peste țintirime. Și era frig prin curțile domnești Dintr-o sfioasă-ngenunchiată Europă Din cruce pavăză-ai
ATLET MOLDAV (SELECŢIUNE), AUTOR EMILIAN MARCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352379_a_353708]
-
ești în toate, Atlet moldav te știu cât pe pământ Moldovei ești lumină și dreptate. Și unde-a fost negura mai grea Tu ai sădit un crin să înflorească. Lumină caldă-ai picurat din stea Și crucea pavăză e-n glia strămoșească. P.S. Ambele poezii prezentate sunt așternute în primele pagini ale volumului ATLET MOLDAV, publicat de poetul Emilian MARCU în anul 2003 (Timișoara) și republicat (Ediția a II-a revăzută și adăugită) în anul 2012 (Iași). Este singurul volum publicat
ATLET MOLDAV (SELECŢIUNE), AUTOR EMILIAN MARCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352379_a_353708]
-
se-ndoaie totu-n noi când vin toamnele tărcate cu vântoase și cu ploi, în amurg de Transilvanii cu Avram Iancu prin munți, s-a topit auru-n țarini cu bătrânii cei cărunți. alții vin să răscolească după aur și argint, glia noastră strămoșească ce miroase-a mărgărint, căci de la romani încoace tot străinul ne-o cam coace, vine ca o pâlpâire sub pretextul că ni-i frate și ne fură pe la spate țarina și din bucate. doamne, vorbele sunt mute, cine
CÂNTEC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352477_a_353806]
-
în natură, Iar nouă nu ne vine-a sta în casă, Sămânța-i încolțită-n arătură ! Tu Primăvară bine ai venit, In suflet și pe-afară-i tot un soare, Dragostea peste tot s-a cuibărit, Flăcăii toți ”miros” a-nsurătoare ! Pe glia noastră bine ai sosit, Te-am așteptat cu jind întreaga iarnă, Necazurile toate le-am dosit... E Primăvară, florile să cearnă ! Referință Bibliografică: E primăvară / Nelu Preda : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1582, Anul V, 01 mai 2015. Drepturi
E PRIMĂVARĂ de NELU PREDA în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352550_a_353879]
-
acum, frate, Căci iată-l, vrea să mori cu tot cu Neam și cu Cetate! Cu Cetate! Până ce încă glasul nu-mi va amorți, vreau să aprind plăpânda ta mândrie! Acuma, Doamne Sfinte, fă-mă auzit: Ridică-ți luptătorii cu dragoste de glie, ridică-ți și bătrânii, chiar dacă ți-au albit, cheamă-ți acasă fii din cele patru vânturi! Și mie, dă-mi un semn, cât încă n-am murit, și-acuma, de mă chemi, Iubită Românie, ’s pregătit! Sunt pregătit! ACOLO ESTE
SĂ MĂ IERŢI, AŞ VREA, ROMÂNE! (POEME) de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 65 din 06 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350482_a_351811]
-
spera dreptate de la cine nu-i uman? De sentimente-n valori nimic nu au habar, Ci de cuvinte mari pentru campanii slute, Impunând prin ostentații agresive și mute. Observând numai cum vor sa se impună, Uitând că sunt tot din glia cea străbună, Ajunși acolo vând chiar acea promovare, ‘Planul pentru care-n piept se băteau tare... Referință Bibliografică: Ce e un drept... / Valerian Mihoc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1241, Anul IV, 25 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright
CE E UN DREPT... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350552_a_351881]
-
buburuză stătea tolănită la soare pe o frunză de lăptucă. Soarele se unduia pe bolta senină și-și trimitea pe pământ razele strălucitoare. Sub cireș ghemotoace de beteală aurie cu cioculețe micuțe și ochișorii ca două mărgele ciuguleau musculițe în glia înierbată alături de mama lor moțata cloșcă roșcată. Printre crăpăturile gardului se aude un scrâșnet. Un bot de blană încerca să intre printre ulucile scorojite. Un cățeluș micuț, ca de pluș alb, cu o ureche maronie și alta albă lăsată pe
NERO de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350580_a_351909]
-
Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 688 din 18 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Eminescu este viu După criminala crimă, Eminescu, precum știu, Nu-i a apei vremii știmă... Eminescu este viu Și ne-mpinge, ne animă, Să salvăm al gliei fiu Contra celor ce-l oprimă... Eminescu este viu Și nu e mai mare stimă Pentru umbra din sicriu Decât dragostea infimă... Eminescu este viu Și cuvântul lui suprimă Viitorul cenușiu Și speranța o exprimă... Eminescu este viu Contra celor
EMINESCU ESTE VIU de ROMEO TARHON în ediţia nr. 688 din 18 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351319_a_352648]
-
ce spintec Nouri negri, zări albastre”. Leagănul istoriei ne-a purtat din veac în veac, în această țară apărată de vitejii ei fii, care cu prețul cel mai mare posibil - jertfă de sine - și-au sacrificat viața în numele dragostei de glie. O iubim că pe noi înșine, de aceea această țară nu poate fi dată nimănui, niciodată. Ea poate fi doar vremelnic încălcată -așa cum a mai fost - până ce dreptatea Providenței a intervenit și ne-a izbăvit de rău. Acum, râul
ŢARA MEA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351364_a_352693]
-
uman, să fie printre ultimele redute de apărare ale conștiinței poporului nostru.” ,, M-aș apleca să sărut pământul și apa și trestia, și-n euforia unei posibile regăsiri, aș strânge în brațele mele săteanul nobil ce a rămas legat de glie.” - mărturisea Ben Todică unui reporter. Fără îndoială, spre cinstea lui, în ciuda tuturor furtunilor compatriotul nostru este un român cu rădăcinile adânc înfipte în glia natală, cu fibră tare, greu de răsucit. (Ben Todică- „Între două lumi”, ediție revizuită și adăugită
DINCOLO DE PASIUNEA PENTRU ARTĂ. LA ANIVERSAREA LUI BEN TODICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 688 din 18 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351322_a_352651]
-
euforia unei posibile regăsiri, aș strânge în brațele mele săteanul nobil ce a rămas legat de glie.” - mărturisea Ben Todică unui reporter. Fără îndoială, spre cinstea lui, în ciuda tuturor furtunilor compatriotul nostru este un român cu rădăcinile adânc înfipte în glia natală, cu fibră tare, greu de răsucit. (Ben Todică- „Între două lumi”, ediție revizuită și adăugită, Editura „Aprilia Print”, Timișoara, 2012) A poposit pe pământ australian (Melbourne) în 1979, mânat mai degrabă de curiozitatea tinereții, cum singur mărturisește la un
DINCOLO DE PASIUNEA PENTRU ARTĂ. LA ANIVERSAREA LUI BEN TODICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 688 din 18 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351322_a_352651]
-
cu obiceiuri, tradiții și datini diferite. Nu știam când voi mai revedea aceste meleaguri de un pitoresc aparte și voi mai auzi șoaptele când dulci când amare ale bătrânilor cu privirea împăiejenită de trecerea anilor și greutățile vieții. Am părăsit glia strămoșească cu un gust amar al despărțirii, în schimb am luat cu mine cultura și istoria unei țări pe care s-o proliferez peste hotare, iar actualul gustul amar al despărțirii speram să se transforme pe viitor în gustul dulce
ILUZII ŞI SPERANŢE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350736_a_352065]
-
Participanți ? Poeți renumiți , începători , elevi, studenți , academicieni , istorici , muncitori , etc. - Ce fel de poezii au fost prezentate cu această ocazie? - Poezii de toate genurile , de la cele religioase , având creatori chiar și preoți , la cele de dragoste , natura , neajunsuri , dor , patrie , glie . - În ce constă muncă de producător al unui astfel de concurs? - Împreună cu renumitul poet George Filip din Canada, am hotărât să stimulam românii care simt ...românește să-și trimta creațiile la primul concurs internațional de poezie românească STARPRESS 2008. Ne-
DIALOG CU JURNALISTA SI SCRIITOAREA LIGYA DIACONESCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350808_a_352137]
-
o dorise de o viață întreagă! Din pragul ușii, surprins și socrul meu, Șoptind, printre suspine, se întreba mereu, De ce oare pe acest pământ a fost lăsat Ca omul să fie atât de blestemat ? Gustul amar al despărțirii de strămoșeasca glie, Se oglindește astăzi în cântul trist de ciocârlie. Și munții și pădurea sunt triști de-a mea plecare Și lunci, câmpii și dealuri și ape curgătoare... Gustul amar al despărțirii mi-l amintesc mereu Și-n greaua încercare mă rog
GUSTUL AMAR AL DESPĂRŢIRII de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350861_a_352190]
-
bunica Maria, mergeam dimineața la cimitir să ne tămâiem morții, apoi la biserică. Vremea noastră a trecut, acum este rândul altei generații să se bucure de timpurile în care trăim. Doresc să le transmit urmașilor mei dragostea față de țară, de glia străbună, cu toate frumusețile și bogățiile ei naturale și spirituale. Suntem un popor minunat, cu tradiții, obiceiuri și o cultură autentică pe care trebuie să le ducem mai departe, așa cum s-a pomenit din moși-strămoși. Uneori, o muză mă îndeamnă
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
secole păgâne În încercarea aspră de-A Fi și de-A RĂMÂNE O patrie de ALBE, o patrie de grâne Nevoia de Unire se preumbla prin sate Heraldică-mpăcare cu munțții și cumare Caizi perfizi și cruzi însângerară zare Sfințitei glii române jertfite prin tratate Apolodori servili măsoară iarăși apa Satrapilor târzii să le întindă pd O funciară vrere reașezară matca În davele străbune cu iz de voievod Ninge la Alba de Întâi ale iernii Își sapă temelia veșniciei un neam
DOR ROTUND, ROMÂNIA MARE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350933_a_352262]
-
construcție, ce mai, nimic nu e prea mult pentru un astfel de ideal. Ideea cu departamentul cimitirelor ar trebui să dea de gândit și administrației de stat. Și acolo s-ar putea înființa un astfel de minister. Gânduți-vă că sub glie sunt zeci și zeci de milioane de cetățeni. Toți se odihnesc acolo sau dorm. Și asta de zeci și sute de ani! Citiți pe cruci și veți vedea doar: „Aici odihnește ... .” sau „Aici își doarme somnul ... Nu vezi nicăieri scris
MINISTERUL CIMITIRELOR (2) de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351674_a_353003]