7,863 matches
-
art. 44 alin. (2) din Constituție potrivit căruia” Proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular”. Din nefericire pentru societatea românească contemporană acest drept nu profită întotdeauna doar oamenilor cinstiți. Fenomenul paralel celui de globalizare este cel al secularizării, care inversează polii valorilor ajungându-se la tendința (reușită a unora) de a înlocui munca cu diverse mijloace de însușire a unor sume extraordinar de mari, într-un timp foarte scurt și fără efort. Libertatea de
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
performanțe întro economie globală Bibliografie Studii de Caz Enron - falimentul „contabilității creative” Dell Computers - succesul soluțiilor adaptate la nevoile consumatorilor Hypermarketurile Wal-Mart - cu ce „costuri” se obțin cele mai bune prețuri? Southwest Airlines - siguranță, confort și prețuri accesibile McDonald’s - globalizarea prin „franchizare” Grupul Benetton - obsesia diferențierii și eșecul exagerărilor Tuborg - diferențiere și performanță prin strategii de imagine Prodindpest Călărași - tradiție românească, tehnologie și calitate europene UMT - distribuitor Husqvarna - dezvoltarea prin profesionalism și prudență Universitatea din București - între rezistență la schimbare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
parcurgerii acestui capitol trebuie să fiți capabili de: - prezenta definiția performanței; - înțelege și explica factorii de performanță; - înțelege caracteristicile unei economii globalizate, riscurile și oportunitățile cu care organizațiile, în general, și cele românești, în special, se pot confrunta în contextul globalizării 5.1. Ce este performanța și cine produce performanță 5.1.1. Definiție, măsurare, teorii privind performanța Performanța este rezultatul efortului făcut de individul motivat și, indirect, este rezultatul procesului complex de motivare. Pentru Johns (1996, p. 152), performanța este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
astfel încât utilitatea cercetării să fie redusă sau chiar anulată. Cu toate acestea, nu se poate ignora faptul că informația înseamnă putere, iar o sursă foarte importantă de informații pentru organizații este cercetarea. 5.2. Despre performanțe într-o economie globală Globalizarea presupune multe schimbări în economie, comunicare, structurile politice și militare, în toate domeniile vieții personale și organizaționale; dintre ele, esențiale mi se par precesele de convergență culturală și de diversificare. Pe de-o parte, are loc o universalizare a unor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
și, probabil, din lume, nu lasă nici unui competitor, fie el și alt lanț de hipermarketuri, posibilitatea de a câștiga o bătălie de prețuri. Alternativele sunt simple: achiziție a firmei mici, faliment al acesteia sau reorientare spre alte produse. Și totuși, globalizarea nu presupune doar fuziuni, achiziții, dispariția firmelor locale. Ea presupune și procese de diversificare și de adaptare. Precum banii, ca motivator, adaptarea la economia globală nu aduce obligatoriu mari avantaje, nu este un factor sigur de succes; lipsa de adaptare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
automobile și cu cea producătoare de petrol dacă cineva ar inventa un motor eficient care funcționează cu „aer”. În orice domeniu pot cădea astfel de „meteoriți” care să transforme „dinozaurii” în „șopârle”. Dincolo de aceste constatări care pot să nască îngrijorare, globalizarea nu implică numai amenințări pentru organizații; fiecare potențial pericol este în același timp o oportunitate pentru companiile îndrăznețe. Fără să fie ușor, nu este imposibil ca o companie locală sau națională să se extindă rapid sau să se redreseze dacă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
jucători mai mari din străinătate, ceea ce are consecințe pozitive, dar implică și riscuri semnificative. Pe lângă aceasta, România nu are un brand de țară clar și pozitiv de care să beneficieze firmele românești; nu avem strategii economice sectoriale sau globale coerente. Globalizarea, ca și etapa cea mai importantă a ei, integrarea în Uniunea Europeană, par să fie pentru cele mai multe din organizațiile românești spectacole pe care să le privească pasiv la televizor și nu procese majore, obstacole decisive pentru viitorul lor. Inerția, rolul prea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
pe un preț redus. Referințe bibliografice: Hirschey, M., (2003), Managerial Economics, (ediția a X-a), Prentice Hall, Pearson Education, Inc., Upper Saddle River, New Jersey. HYPERLINK "http://www.southwest.com" www.southwest.com Studiu de caz nr. 5 McDonald’s: globalizarea prin „franchizare” Există oare o companie care să exprime mai bine decât McDonald’s și Coca-Cola expansiunea în lume a stilului de consum american? Coca-Cola are o istorie mult mai îndelungată, dar McDonald’s a ajuns la această performanță în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
ales datorită creșterii conștientizării faptului că alimentația este importantă pentru sănătate, ceea ce a condus la consumul redus de mâncare prăjită și de carne. Se pot menționa, de asemenea, presiunea mișcărilor sociale care acuză companii ca McDonald’s că sunt promotorii globalizării și inegalităților dintre țări. La nivel local, barierele de intrare în industria de fast-food sunt ușor de doborât. Cu prețuri bune, cu produse și servire de calitate, un competitor nou plasat imediat lângă McDonald’s poate deveni un competitor local
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
le vedem doar dacă renunțăm la pretențiile noastre de "oameni noi", de "moderni", dacă lăsăm deoparte orientări către trecut de tipul dark age. ٭ O formă a uitării de sine o reprezintă uitarea strămoșilor; necunoașterea Istoriei este o formă de amnezie. Globalizarea aduce cu sine trecerea în primul plan a Istoriei Universale în dauna Istoriilor Naționale sau reprezintă de fapt o uitare a Istoriei? Avem o dublă legătură cu trecutul: o survenire a trecutului prin intermediul lumii (nu putem gândi lumea, în toate
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
de a inventa, de a construi, de a trăi mai bine. Partea care ne scapă e că progresul înseamnă și dezvoltarea concomitentă a capacității noastre de a face răul; Istoria ne demonstrează cu prisosință asta. În spiritul lui Nietzsche vorbind, globalizarea ascunde voința de putere mondială. Dintr-un anumit punct de vedere am putea spune că nici Marx nu s-a înșelat în ceea ce privește importanța economicului, acesta stând la baza globalizării (doar că partea cu clasele de producție este contrazisă tocmai de
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Istoria ne demonstrează cu prisosință asta. În spiritul lui Nietzsche vorbind, globalizarea ascunde voința de putere mondială. Dintr-un anumit punct de vedere am putea spune că nici Marx nu s-a înșelat în ceea ce privește importanța economicului, acesta stând la baza globalizării (doar că partea cu clasele de producție este contrazisă tocmai de ceea ce chemase drept martor al veridicității teoriilor sale: Istoria). ٭ Preoții noii religii numită progres sunt oamenii de știință; halatele înlocuiesc sutanele iar instituțiile de cercetare se transformă în noile
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
special în acea dimensiune a sa de mediu cultural) neputând fi înțeles în afara istoriei. Dacă vedem în Aristotel învățătorul lui Alexandru, iar în Alexandru pe cel care lansează ideea unui imperiu universal bazat pe multiculturalitate, idee pe care se fundamentează globalizarea, dăm dovadă de imaginație sau de ascuțime a spiritului? Există categorii de fapte pe care suntem "setați" să le uităm, cel mai adesea ca nefiind esențiale; e vorba de o selectivitate a memoriei ce derivă din orientarea atenției. Ceea ce ne
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
miză politică în relațiile internaționale 66 și sector industrial competitiv, existența produselor de bază esențiale și piață de desfacere pe teritoriul statului respectiv, pe de altă parte. Alături de aceste componente, sportul și-a găsit locul pe scena relațiilor internaționale, odată cu globalizarea fenomenului olimpic, „puterea sportivă” constituind o sintagmă din ce în ce mai uzitată. „În sens larg, relațiile internaționale definesc legături, raporturi între națiuni ca realități nemijlocite, care intră în contact între ele, pe de o parte prin mijloace politice nestatale, precum și profesionale (economice, sindicale
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
politică de stat, fie pentru obținerea unor succese individuale și prin aceasta recunoașterea sportivă internațională. A existat doping atât în vestul cât și în estul Europei. Alături de componentele ale puterii, sportul și-a găsit locul pe scena relațiilor internaționale, odată cu globalizarea fenomenului olimpic, „puterea sportivă” constituind o sintagmă din ce în ce mai des folosită. Mișcarea Olimpică a fost ținta unor atacuri ale puterii politice și a fost, într-adevăr, prizoniera virtuală a tensiunilor la nivel mondial. A fost lipsită de unitate, ca o parte
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
bine spus, a presiunii constante spre schimbare. A devenit deja un loc comun sintagma "trăim într-o lume în continuă schimbare". Și, într-adevăr, această scurtă perioadă de aproape 20 de ani a adus în toate mediile schimbări vizibile. Fenomenul globalizării, mediul socioeconomic caracterizat de instabilitate, creșterea așteptărilor acționarilor, dar și ale consumatorilor, terorismul internațional, diminuarea resurselor naturale, reconfigurările politice sunt tot atâtea constrângeri care au determinat managementul companiilor să creeze flexi-strategii inovative pentru a surclasa concurența, a reduce costurile, a
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
un sprijin pentru specialiștii, corpul academic și practicienii din comunicare, relații publice, branding și resurse umane. Mai mult, cartea tratează problemei brandingului de angajator în contextul mai larg al analizei tendințelor organizațiilor contemporane, tendințe radiografiate din perspectiva unor macroindicatori precum: globalizarea, cultura, sistemele sociale, identitatea, imaginea, responsabilitatea socială corporativă (RSC), piața etc. Concluzia noastră incipientă este că abordarea acestei teme este una fundamentală, de impact și de actualitate, cu o miză semnificativă pentru societatea contemporană românească. Capitolul 1 Brandul de angajator
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
prin recompense (pro-movare în func-ție, salarii mai mari etc.) Această istorie recentă, agitată a domeniului s-a desfășurat sub presiuni care au devenit astăzi factori exogeni de influență, de interes maxim pentru orice companie. Ne referim în principal la efectele globalizării. Infuzia de valori supranaționale, înlocuirea sistemelor internaționale cu cele multinaționale/ transnaționale, apariția unor produse și servicii compatibile cu norme și gusturi universale care se pot disemina la nivel mondial, dispariția sistemelor totalitare est-europene, tendințele de democratizare a lu-mii a treia
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
tendințele de democratizare a lu-mii a treia, extinderea explozivă a rețelelor de comunicații sunt doar câteva atribute ale configurației lumii globale. Dezbaterile actuale din largile și somptuoaselor cabinete, dar și din modestele office-uri se concentrează pe marile incertitudini provocate de globalizare și sunt alimentate de iminența unei noi ordini mondiale și a unei culturi globale. Analiștii fenomenului împărtășesc, în principiu, două atitudini: de o parte se află paradigma optimiștilor, cei care acceptă o nouă ordine mondială, susțin apariția, printr-o mutație
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
concomitent cu ștergerea diferențelor socioculturale și instaurarea celui mai dezirabil rău dintre toate relele posibile democrația liberal-concurențială (a se vedea David A. Baldwin, John Baylis și Steve Smith, Nicholas Negroponte ș.a.); de cealaltă parte se află tabăra scepticilor, care înțeleg globalizarea ca pe o confruntare în care organizațiile multinaționale se luptă cu marginalii pauperi ai planetei, ca pe o diminuare a componentei identitar-naționale, culturale sau de grup, ca pe o scoatere a culturii din jocul economic și politic (a se vedea
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
K. Chase-Dunn). Retorica dezbaterilor creează însă bariere și probleme cognitive complexe. Acestea reprezintă tot atâtea motive care au determinat preocuparea pentru identificarea unor soluții de reproiectare a strategiilor companiilor în direcția employer brandingului. Mobilitatea crescută a personalului ca efect al globalizării a schimbat și ea profund profilul așteptărilor forței de muncă. Însuși creatorul conceptului de brand de angajator remarca: "Experiența noastră indică faptul că atunci când li se dă angajaților mai mult control asupra condițiilor de muncă, ei muncesc mai bine"30
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
a schimbat și ea profund profilul așteptărilor forței de muncă. Însuși creatorul conceptului de brand de angajator remarca: "Experiența noastră indică faptul că atunci când li se dă angajaților mai mult control asupra condițiilor de muncă, ei muncesc mai bine"30. Globalizarea, migrația forței de muncă, fluctuația de personal, la care se adaugă și transformările complementare despre care am vorbit mai sus, au întărit relevanța contractului psihologic. Contractul psihologic descrie așteptările și credințele angajaților relativ la obligațiile și promisiunile reciproce. În fond, este
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Dacă, dimpotrivă, dezacordul dintre cultură și structură este puternic și iremediabil, personalul va fi supus unui nivel ridicat de stres și confuzie"122. Balansul între culturi globale și locale în companiile globale Nu putem ignora impactul pe care îl are globalizarea asupra companiilor. Din acest punct de vedere, există o seamă de consecințe culturale care cer noi competențe manageriale greu de găsit. În acest context, companiile policentrate (care angajează manageri locali) au mai mari șanse de reușită în comparație cu companiile etnocentrate, ale
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
acceptate și produsele sau serviciile de import. Lupta organizațiilor locale cu cele aflate în explorare (expansiune) economică este nedecisă, atâta timp cât fiecare entitate reușește să păstreze și să promoveze valențe culturale temeinice în care crede cu adevărat. Cu toate acestea, avantajele globalizării pentru țările-gazdă nu sunt de neglijat: a) investițiile străine directe; b) crearea de locuri de muncă, mai ales pentru execuție, mai puțin pentru conducere și cercetare; c) transferul de tehnologie și de cultură tehnologică; d) echilibrarea balanțelor locale de plăți
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
lumea islamică, limba de integrare economică și politică, limba unor creații și opere științifice cu caracter universal, limba mijloacelor de comunicare în masă, limba tehnicii informaționale (internet). Toate aceste atuuri dau limbii arabe rezistență față de "calea întoarcerii la Babel", a globalizării (care face să dispară limbile mici). Evident, cartea Nadiei Anghelescu este o lucrare fundamentală - fiindcă dialogul civilizațiilor nu mai e posibil fără a-i cunoaște pe arabi. Nu numai cum se spune că sunt, ci și cum vor ei să
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]