870 matches
-
îi interesează pe jurnaliști, ci persoana vedetelor din viața politică, politicienii își fac campanie electorală fără mari bătăi de cap. Ar fi mult mai complicat să vorbească despre soluții sau strategii decât să ne arate cât de simpatici, deștepți și glumeți sunt ei. Deși multe voci la televizor critică sistemul de vot uninominal tocmai din acest motiv, că promovează vedete care nu au nici o legătură cu politica, televiziunile numai asta fac. Astfel, putem vedea, ca mare știre de interes național, că
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
nu este necesar să fim moraliști aroganți pentru a prefera să rămânem la distanță de reprezentanții unui astfel de comportament, în special când aceștia se consideră cinici (în greacă Kynikós = câinesc, fără rușine). Nu am nimic împotriva unui spectacol politic glumeț și distractiv sau a comediei de bun gust, ironică și satirică. Însă mă indignez în fața unui cinism care, tocmai în mediul luptei puterii politice și economice, supune cu rea intenție la o critică disprețuitoare, jignitoare, chiar distructivă pe cine gândește
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
asemenea, îmi amintesc de un alt caz care s a petrecut într-o celulă în care am stat puțin timp, înainte de a fi fost dus la secție. Erau puțini deținuți și mai mult tineri, printre care era și unul foarte glumeț. Într-o zi, au adus un bătrân grec, care trăise toată viața lui la Brăila și la Tulcea. Făcuse afaceri, înainte de război, și, când acestea nu au mai mers, s-a angajat ca funcționar la uzinele Skoda. Îmi amintesc că
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
era magazioner în stația cfr Traian Val. Ne-am legat și prin cumetrie, fiindcă ei au botezat în 1936 pe cel de-al doilea fiu, Cornelius (Coca). Preotul comunei, un moldovean de la Leova, Ion Gâlea, era aproape de noi, prietenos și glumeț. Soția sa era învățătoare. Prin el ne-am împrietenit și cu doctorul Popa Vladimir, basarabean din nord. Se nimerise același nume cu al prietenului din Bulgărica. Doctorul era medic de circumscripție sanitară tocmai la Vlădiceni răspunzând de o mulțime de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
între ei cu cea mai mare familiaritate”. Era „...o dezordine plăcută și spirituală...fiecare vorbia ce-i plăcea și tonul dogmatic nu era uzat decât în discuțiile și chestiile de critică și estetică, încolo libertate completă... Sub forma ușoară și glumeață se spuneau lucruri foarte serioase și nu știu dacă a existat în țară vreo societate literară cu un fond mai serios”. În timp ce vorbim despre toate acestea, nu se poate să nu ne întâlnim cu întrebarea: când a fost fondată această
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
Pedagogiei. N-am fost om voinic, am fost o umbră de om, subțire și înalt. Mi-a fost drag să șuer și să joc. Se vede că i-am samanat bunicăi Ancuța mama mamei mele, care era foarte jucăușă și glumeață. În 1904 după ce am stat la școală la Iași la sărbătorirea a 400 de ani de la moarte lui Ștefan cel Mare, m-am dus la nuntă la Botoșani la Alexandru Mihăilescu care s-a însurat și a luat o domnișoară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
memorialistică "Amintiri din copilărie", poveștile ă"Soacra cu trei nurori", "Dănilă Prepeleac", " Povestea lui Stan Pățitul", "Povestea lui Harap-Alb" , povestirile ăInul și cămeșa", " Povestea unui om leneș", " Prostia omenească" și narațiunea "Moș Nichifor Coțcariul" pe care autorul a subintitulat-o "povestire glumeață". În ansamblul ei, această operă prezintă mai multe trăsături definitorii: este unitară. în sensul că lumea înfățișată este cea a satului Humulești și, prin extensie, cea a satului moldovenesc de la jumătatea secolului trecut; oamenii ăprezentați în permanentă mișcare) "sunt vii
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
imaginației, memoria lui Creangă îl înserează unei categorii "de ordine senzațională" în creativitate, datorită crede Iorga unei sanguinități cu totul deosebite în sfera cerebrală, aceasta fiind cea care determină abundența senzorială: "el vede admirabil; faptele care trec pe dinaintea ochilor lui glumeți își pun adânc pecetea în masa creierilor lui, scăldați de un sânge îmbielșugat în globule ă!), și urma lăsată nu se mai șterge niciodată. În orice moment, Creangă poate dispune de dânsa; ea, senzația, i se prezintă înainte cu bogăția
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
colonii întregi de ploșnițe se răspîndesc în tot orașul. În perioada cît am fost ministru al Afacerilor Externe, întrucît se proceda la reorganizarea serviciilor Departamentului și era vorba să se fixeze hinterlandurile în direcțiile occident, orient unul dintre colaboratorii mei, glumeț, sugeră că zona orientală ar trebui să se întindă pînă la Viena, inclusiv, pe baza liniei de separație marcată de ploșnițe... (încă nu se ajunsese la "Cortina de fier")... În cadrul activității mele de consul general, "Reformele Macedoniei" adăugau elemente noi
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
îmbrățișăm călduros, apoi o mică discuție din care înțelege că sunt profesor de română, mă felicită că m-am realizat ca profesor, că timpul n-a trecut fără folos pentru mine și, în glumă, o face pe supăratul, spunându-mi glumeț că m-a notat cu zece în școală și s-ar fi așteptat să mă știe profesor de istorie. Răspund că am și istoria ca specialitate, însă m-a prins vremea pe o catedră de română și așa am rămas
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
au cerut. m am întors acasă cu cocoșul achiziționat, ei au fos t mulțumiți și mi-au spus gut, gut... Solicitată, mama a pregătit îndată un lighean, opărește cocoșul, iar ei îl pârjolesc la flacăr a focului, după care, foarte glumeți, vrând să se distreze puți n, că se vede, se plictiseau, leagă cocoșul jumulit și pârlit, cu o sfoară de picioare și, în mijlocul camerei, sus în tavan, unde aveam un cârlig cimentat pentru lustră sau să serveas că în casă
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
în Biroul Uniunii etc., discutându-se „influența nefastă” a Europei libere, „discuție” propusă de unul dintre oportuniștii de moment sau poate chiar de unii activiști prezenți, de la c.c. sau de la „Municipiu”, se ridică și, pe un ton în aparență glumeț, spune: - Ce să ne mai batem capul, tovarăși, cum de sunt atât de bine și la zi informați clănțăii de la „radio șanț”, zău așa, îmi faceți de-a dreptul milă! Păi, uite, îl am chiar aici în fața mea pe unul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
a avut parte fratele său, cu toate că unii (Al. T. Stamatiad, printre ei) îl socoteau mai bun decât pe Cincinat. A contat, poate, și faptul că sclipirile lui de spirit au fost adunate abia postum (Epigrame și epitafuri, 1925). Cinice sau glumețe, vezicante și surâzătoare, uneori licențioase ori mizând pe simple jocuri de cuvinte, producțiile epigramatice ale lui P. sunt lucrate atent, chiar și atunci când țâșnesc dintr-o inspirație de moment. Spontan, ca mai orice umorist, autorul nu pregetă să se angajeze
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288737_a_290066]
-
călduros, apoi are loc o mică discuție din care înțelege că sunt profesor de limba română, mă felicită că m-am realizat, că timpul n-a trecut fără folos pentru mine și, în glumă, o face pe supăratul, spunându-mi glumeț că m-a notat cu zece în școală și s-ar fi așteptat să mă știe acum profesor de istorie. Îi răspund că am și istoria ca specialitate, însă m-a prins vremea pe o catedră de română și așa
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
am cumpărat o ilustrată cu un peisaj din Bavaria, pe care era tipărită o reflecție a lui Herbert Achternbusch: „Acest ținut m-a distrus. Nu voi pleca de aici până ce treaba asta nu i se va citi pe față“. Reflecție glumeață, dar care conține o idee filozofică cât se poate de serioasă. Citind-o, n-a trebuit să-i schimb decât un pronume pentru a o transforma astfel în cel mai concis și extraordinar portret al emigrantului politic: „Acest ținut m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
devenit mai târziu primul profesor de artă în Casa San Zeno in Monte (Verona). Dificultatea găsirii unei sistemări pe lângă Institute a crescut. Don Calabria ne povestea, zâmbind, răspunsul unui director de Institut: « Oh, ascultă un pic - răbufni între serios și glumeț - ar trebui ca și domnul don Calabria să mai audă câteodată spunându-i-se nu!». Pentru un băiat anume nu a reușit să găsească nici un loc, din cauza vivacității și a bravatelor sale. Dar nu s-a simțit să scape de
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
un discurs pe care Eugeniu Stătescu l-a rostit la Târgoviște. La o întrunire publică a partidului liberal, Eugeniu Stătescu a spus: „Domnilor, noi, ca partid, suntem o colectivitate care lucrează pentru binele țării“ etc. Din ziua aceea un ziarist glumeț a prins cuvântul și l-a întors în rău, iar par tidul liberal a purtat, după aceea, un lung număr de ani numele de partidul colectivist. În țară mai sunt exploatate în contra guvernului două chestiuni: agiul și naftalina. Agiul devenise
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
vro 20 de veri de-a rândul n-a lipsit o dată să vie să-și ieie în fiecare dimineață porția de trei pahare de la izvorul no. 1. Ajunsese un fel de bețiv de no. 1. Apoi era un om vesel, glumeț, stup de anecdote, bun vânător, vorbea totdeauna tare, parcă avea a face numai cu surzi, și când râdea în deal la Trei fagi, cascadele glasului lui se auzeau tocmai în vale la Stânca lui Negri. El era vecinicul iscoditor de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
participanții îl pomenescă pe cel mort cu băutură, cu ceva de-ale gurii, dacă se poate, dacă nu, „jocurile” au loc și așa. într-un trecut mai mult sau mai puțin îndepărtat, la priveghi erau organizate de către cei mai îndrăzneți, glumeți și netemători, mai multe jocuri cu nume diferite: Băgatul aței în ac, Boldul, Cusutul Hainelor, Morișca, Vulpea, Calul, Mișca, Ascunsul, Prinsul, Baba-Oarba, Iepurele, Bâza, Inelușînvârtecuș, Paiul, Crai-crai, ce poruncă-mi dai? etc. Unele din aceste jocuri s-au practicat și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
regiunea agricolă Parincea - Bacău, unde a lucrat până la pensionare în 1937. A fost căsătorit în județul Prahova. Prima soția i-a murit după ce i-a născut nouă copii. Se recăsătorește cu o fată din județul Prahova, adusă la Lunca, fire glumeață, petrecăreață, cânta din frunză, iar lumea îi zicea Boculeasa. 442 în viață, Toader Gh. Boca s-a călăuzit după înțelepciunea cuprinsă în sintagmele: „Numai școala face pe om, om și altoiul pe pom, pom”. Ne-a lăsat „însemnările”care constituie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ca o recompensă nevisată - partea istorică și pitorească a Lille-ului, un cartier cu străzi înguste, cotite, răspunzând „standardului nostru de vechime”, cu multe localuri de petrecere la parter, unul mai cochet decât celălalt, afișând la intrare tot soiul de mascote glumețe și liste cu meniuri pictate voit-neglijent. Bătând străzile pe acolo, discutăm o idee îndrăzneață: să construim la Chișinău un centru istorico-literar-turistic după modelul „clasic” al arhitecturii medievale din Occident, cu imitații gotice și baroc, chiar dacă pentru asta ar însemna să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mai ușor”, spune cu o ironie silită Lascha Bakradse. În gara de trenuri din Kaliningrad, suntem întâmpinați cu focuri de artificii, muzică și tot tacâmul. Suntem invitați la o mică excursie cu autobuzul prin oraș. Ghidul nostru este o femeie glumeață, ironică și autoironică, aceasta mărturisindu-ne că îi va fi foarte greu să vorbească despre „splendorile arhitectonice” ale Kaliningradului unor persoane care au văzut Parisul și Madridul. Ce vedem prin fereastra autobuzului - un oraș comunist cenușiu, sărăcăcios și murdar - nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
creții de pe frunte și brazdele din față mai adânce, iată toată schimbarea ce-o băgai de seamă la el. Om bun de suflet așa cum apare în proza La curtea cuconului Vasile Creangă era un bătrân bun și prietinos, vesel și glumeț la petreceri, îngăduitor cu supușii lui și, unde trebuia, își punea și el mâna ca să mai ușureze greul. El nu-nvățase multe-n viața lui, dar avea o înțelepciune și o isteție firească (s.n.) care prețuiau mai mult decât pretențiosul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
argintăria lui Ionel pentru domnul maior și familia. D-na Crivăț nici habar nu avea unde se afla argintăria, protestă cu sinceritate că nu o are și că a luat-o Ionel. Insistența d -lui Tzigara merge până la amenințări jumătate glumețe, jumătate serioase că va fi dusă în Bulgaria. „Știți că d. Brătianu avea multă argintărie, a luat-o la Iași. Cu ce ar fi mâncat?“ „Cu degetele! Și de nu o ai în casă, găsește-o de aiurea, la d-
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
în sine. Putea fi oricine altcineva acolo sus. încercase să ia totul în glumă. Să râdă singur de aspectul de mumie pe care îl avea, bandajat de sus până jos și înțepenit în pat. Vorbise pe un ton liniștitor, aproape glumeț, cu Bobo și cu domnul Scarlat, dar mai cu seamă cu Anda, care apăruse la spital într-o vizită-fulger, vaporoasă și parfumată. îi povestise pe scurt nefericita întâmplare, încercând să minimalizeze durerea fizică și declarând că accidentul nu a fost
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]