411 matches
-
până la conținutul manifest este spațiul privilegiat al reflexiei active, ea intervenind măcar ca un controlor al întregului proces, dacă nu ca un luminător al cadenței îndrăznețe cu care avansează intuiția pre-discursivă. Teritoriul misterului nu se poate restrânge decât dacă ofensiva gnoseologică a subiectului este condusă de un for auto-referențial perfect lucid și inspirat, care degajă spațiul intențional conform unui plan elaborat după principiile unor ierarhii ale preeminențelor interioare. Fenomenologia husserliană a demonstrat importanța noeticului în științe (dar mai ales în filosofie
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
și, prin el, conștiința de sine ca instanță cumulativă (unificatoare) a tuturor cogitațiilor diverse care angajează egoul în experiența sa spirituală. De aici pornind, aplecarea conștientă asupra sectorului noetic este opera conștiinței reflexive care poate institui o subiectivitate de tip gnoseologic similară noțiunii kantiene, a cărei individuație punctuală o reprezintă fiecare conștiință subiectivă particulară a cercetătorului în știință. Astfel este statuată condiția de posibilitate însăși a cunoașterii și o dată cu ea coborârea noțiunii de "rațiune universală" din determinarea ei abstractă până la o
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
asupra acestui sine în deplină împăcare poate conduce către armonia mult râvnită pe care o ținteau înțelepții vechii Elade atunci când asimilau cunoașterea unei fericiri fără limite. Apoi, în virtutea reversibilității și în pofida dificultății pe care o poate întâmpina sarcina formatoare, subiectivitatea gnoseologică se întemeiază pe ridicarea universului interior și a demersurilor pe care acesta le conține la un rang de generalitate care capătă semnificație științifică, validând pe realitatea unui drum concret o procedare inductivă care nu este valabilă doar în teoria kantiană
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
nu ne putem reprezenta nimic asociat în obiect dacă nu îl avem în prealabil asociat în noi înșine, atunci, cel puțin legat de mijlocul rațional al simplei relaționări cognitive, conștiința obiectelor lumii este dependentă de forul interior al cunoașterii. Subiectivitatea gnoseologică validată legitim-proiectiv înrâurește întregul sistem cognitiv personal tocmai cu arma "nesubstanțială" a legăturii inter-fenomenale, țintind inima procesului epistemologic de pe poziția unei reflexivități suverane. De aceea, nicăieri colaborarea dintre cele două tipuri de conștiință nu este mai strânsă ca în cazul
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
să aibă o viziune globală. Din această perspectivă putem considera interdisciplinaritatea ca un„un proces de cooperare, unificare și codificare unitară a disciplinelor științifice contemporane, caracteristic actualei etape de dezvoltare a cunoașterii științifice, în care fiecare disciplină își păstrează autonomia gnoseologică, specializarea și independența relativă și în același timp se integrează în sistemul global de cunoștințe” . Abordarea interdisciplinară pornește astfel de la ideea că nicio disciplină de învățământ nu constituie un domeniu închis, fiind posibile legături între discipline. Corelarea interdisciplinară a informațiilor
Interdisciplinaritatea şi gândirea critică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mariana Chiriac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1336]
-
aleagă ceea ce vrea să fie dincolo de efemera existență banală. într-o mare de incertitudini, Iona încearcă să-și salveze sufletul prin aparența unei stabilități, metaforizate de scândura din mijlocul oceanului: - conotând Libertatea spirituală. Treapta în-ființării este următoarea etapă a inițierii gnoseologice, definită în Tabloul III de simboluri-metaforă, precum imaginea morii de vânt, asociată destinului implacabil, care măcină ființa, neantizând-o. Iona se ferește să ajungă între dinții ei din lemn, ca semn al răzvrătirii împotriva unui Dumnezeu ce-și sacționează creația
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
capacitatea intelectual-pedagogică a profesorului. Învățământul programat reprezintă metoda de transmitere și recepție a conținutului informației instructiv educative, În procesul de Creativitate și progres tehnic 84 Învățământ, după un program bine fundamentat, prin segmentarea rațională a informației după principii ontologice și gnoseologice, având drept rezultat ridicarea muncii independente a elevilor sau studenților, ca și individualizarea conducerii procesului de Învățare de către personalul didactic. Pentru ca cei instruiți să obțină succese În Însușirea cunoștințelor În timpul muncii lor independente, activitatea de Învățare trebuie să fie condusă
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
capacitatea intelectual-pedagogică a profesorului. Învățământul programat reprezintă metoda de transmitere și recepție a conținutului informației instructiv educative, În procesul de Creativitate și progres tehnic 84 Învățământ, după un program bine fundamentat, prin segmentarea rațională a informației după principii ontologice și gnoseologice, având drept rezultat ridicarea muncii independente a elevilor sau studenților, ca și individualizarea conducerii procesului de Învățare de către personalul didactic. Pentru ca cei instruiți să obțină succese În Însușirea cunoștințelor În timpul muncii lor independente, activitatea de Învățare trebuie să fie condusă
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
modernă, contemporană), rețin nume de autori, idei, maxime, manifestă preferință pentru biografiile celebre. În același timp inteligența capătă amprente particulare prin conturarea subidentității culturale și a atașamentului față de valori. Tot acum se dezvoltă și inteligența socială și o oarecare „îngâmfare gnoseologică” (U. Șchiopu, E. Verza, 1981, p. 198). În aceste condiții cunoștințele adolescenților sunt din ce în ce mai diverse și mai complexe. Situațiile problematice sunt de diverse tipuri și pun în evidență forme de flexibilitate ale memoriei care utilizează relațiile dintre scheme, imagini, simboluri
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
de mulțime." (p. 13) 3.1.1.2. Chiar dacă Domnu Stamatin expune în amănunt doctrina "cunoașterii spirituale", acela care o ilustrează în modul cel mai convingător de-a lungul romanului este Kesarion Breb. Inițiat timp de șapte ani în misterele gnoseologice ale Egipetului, ucenicul dac ajunge să învețe "a ceti semnele pe care le-a pus Dumnezeu în lucruri și în oameni" (p. 98). Această "învățătură" cuprinde, e drept, și cunoașterea rațională, aristotelică, după "ritoriceasca rânduială" (v. în acest sens dezlegarea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
într-o formă sau alta există: "rațiunea cere ca, tuturor celor care cad sub percepția senzorială sau sub cea a inteligenței să i se poată atribui în mod rațional existența"83. Se realizează o echivalență între cele două universuri cel gnoseologic și cel ontologic, neexistând o rupere radicală între acestea. Din această perspectivă, argumentul privind existența lui Dumnezeu dezvoltat de Anselm de Cantebury are sens: "Acesta oricum există cu adevărat astfel încât nu poate fi gândit că nu există. Prin urmare, există
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a fost dezvoltată concepția oficială în cadrul conflictului universaliilor, acesta capătă alte valențe. Majoritatea filosofilor medievali acceptă această concepție adăugând sau precizând anumite nuanțe. Duns Scotus acceptă varianta oficială susținând ideea că universaliile nu sunt fictiones intellectus și își construiește concepția gnoseologică pornind de la aceasta. Chiar dacă aceasta este de natură empiristă este potrivită cu ideea existenței unor componente universale. Cele patru feluri de cunoaștere "care ne dau în mod necesar certitudine; și anume: lucruri cognoscibile într-un mod simplu, lucruri cognoscibile prin
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a fi conduse de către natură. Pe lângă acestea mai sunt adăugate componentele pasionale și apetitivă care aparține iraționalului care ascultă de rațiune. Astfel se ajunge la cea de-a patra problemă pe care o analizează Ioan Damaschinul se referă la perspectiva gnoseologică, căutând să identifice posibilitățile de cunoaștere. În primul rând sunt enunțate cele cinci simțuri care consideră sunt considerate că realizează legătura dintre materialitate și componenta psihică umană. Ulterior sunt amintite componentele ce țin de natura umană "impulsive" și cele raționale
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
exista o legătură existențială între natură și cuvânt. El neagă această calitate a cuvântului, dar în același timp este și precursorul filosofiei analitice dezvoltată de Cercul de la Viena. Pentru filosoful englez, cuvântul nu are o valoare ontologică, ci doar una gnoseologică, iar capacitatea sa de a explica natura este posibilă doar dacă este clară și precisă, neexistând confuzi ale termenilor. Chiar dacă scopul filosofiei nu era de a descoperi un limbaj în conformitate cu natura totuși nu este posibilă cunoașterea fără o reevaluare a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Organum se realizează două lucruri: cenzura imaginarului prin eliminarea idolilor și reconstrucția acestuia printr-o nouă metodă. Cenzura realizată de Bacon și surprinsă de noi este una inițiatică. Purificarea realizată prin cenzură este asemenea unei morți și renașteri în universul gnoseologic. Tot acest demers seamănă cu mitul lui Acteon povestit de Giordano Bruno. Aici este descrisă aventura omului în încercarea sa de a vâna adevărul. Viziunea numai parțială a adevărului duce la sfâșierea omului de către propriile sale mijloace de cunoaștere. Adevărul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
metafizic. Aceasta nu urmărește doar o modificare de imagine ci și integrarea omului în cadrul noului cosmos. Transferul în metafizică se face de la o filosofie a Ființei ca obiect extern la una subiectivată. Acest transfer face ca granița dintre ontologic și gnoseologic să fie confuză, astfel încât universul obiectiv și cel subiectiv să se suprapună. Putem vorbi în această nouă direcție despre o nouă metafizică, în cadrul căreia se realizează transferul dinspre obiect spre subiect și capacitățile sale de a cunoaște și de a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a atomilor. Deoarece Bacon nu are o scriere în care să-și prezinte pe larg teoria sa asupra naturii, nu avem nici o definiție exactă și clară dată formei. El o prezintă în Noul Organon din foarte multe perspective: ontologică, logică, gnoseologică și epistemologică. Totuși, aceste perspective sunt greu de separat una de alta. Pe cea ontologică am prezentat-o, și ea se rezumă la ideea că forma este esența naturii, prezentată ca mișcare a atomilor. Percepția gnoseologică a formei subliniază că
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
multe perspective: ontologică, logică, gnoseologică și epistemologică. Totuși, aceste perspective sunt greu de separat una de alta. Pe cea ontologică am prezentat-o, și ea se rezumă la ideea că forma este esența naturii, prezentată ca mișcare a atomilor. Percepția gnoseologică a formei subliniază că ea este scop al cunoașterii, iar metoda prin care ne putem apropia de ea este metoda inductivă. Logic, forma este cauza formală. Când vorbește despre cunoașterea prin cauze, el vorbește, ca și Aristotel, de patru tipuri
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nouă perspectivă: cea a omului. Omul devine centrul universului, iar geneza lumii se realizează în jurul capacităților sale de a cogita. Este adevărat că în acest caz nu avem de-a face cu o construcție ontică a lumii, ci cu una gnoseologică. Omul devine creatorul lumii prin propriul său "Cogito", Meditațiile devin astfel "Geneza" pentru gnoseologie. Consecințele operei sale au fost bine conștientizate în epocă fiind considerată deschizătoare de noi drumuri. Totuși nu au fost observate toate consecințele realizărilor carteziene. Meditațiile schimbă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
este o lume a cogito-ului, dar cu toate acestea ea nu este o lume imaginară, ci dimpotrivă, una reală. Lumea născută prin ego este o lume a adevărului și a certitudinii. În meditații se împletesc perfect cele două universuri: cel gnoseologic și cel ontologic fiind de multe ori imposibilă separarea lor. Tot ce se află în cogito există, spune Descartes pe parcursul meditațiilor. Realitatea este lumea ego-ului, o lume a certitudinii. Lumea carteziană este subiectivă pentru ca adevărul la care ajungem în realitate
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cognitiv corespondența dintre idee și obiect se poate transforma în identitate. Ideea este identică cu obiectul și prin aceasta certitudinea de la nivelul cognitiv se poate transpune în realitatea obiectivă. Astfel, ideea ce există la nivelul cogito-ului devine certitudine la nivelul gnoseologic și existențial, manifestat prin obiect, la nivel ontologic. Prin cauza formală se încercă și rezolvarea legăturii temporale dintre cauză și efect. Conform acesteia cauza trebuie să fie anterioară efectului: "cauzele eficiente (mișcătoare) au (...) o existență anterioară efectelor lor"156. Pornind
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
diferit față de prima meditație. În prima meditație universul de discurs este unul metafizic, iar problema ridicată era a certitudinii. Termenii folosiți sunt adevăr - îndoială (verum vs. dubitatio). În meditația a patra universul în care se desfășoară demersul argumentativ este unul gnoseologic și cercetarea se realizează cu scopul de a descoperi adevărul. Termenii folosiți de această dată sunt adevăr - eroare (verum vs. error). Sensul cuvântului error - rătăcire greșeală - întărește ideea că demersul său este unul activ de căutare și în același timp
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Căci nu este cu cale să atribuim lui Dumnezeu acțiunile rușinoase uneori și nedrepte" (Ioan Damaschin, Dogmatica, Editura Scripta, București, 1993, pp. 86-87). Cum Dumnezeu în plan metafizic nu putea fi autorul răului din lume la fel și în plan gnoseologic nu putea fi cauza erorii. 165 René Descartes, Meditationes de prima philosophia, trad. C. Noica, ed. cit., p. 274. 166 În Hippias Minor (Platon, Opere, vol. II, Editura Științifică, București, 1976) Socrate susține superioritatea înțelepciunii lui Odiseu în fața forței și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
perioada de punere a marilor probleme și întrebări care frământă spiritul elin, conturându-se tipul unei pedagogii sui generis. În schimb, Roma este cetatea praxis.-ului, unde totul începe în legendă și se termină în ruină. Din punct de vedere gnoseologic, se poate vorbi de un eclectism cultural, de un amestec de curente și concepții care se suprapuneau unor practici religioase bogate în rituri și ritualuri păgâne. Punctarea spațială a spiritului, prin reliefarea trăsăturilor distinctive ale celor trei cetăți, trebuie completată
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
atare. Astfel se desprind trei paliere esențiale: palierul virtualului, palierul actualului și palierul experienței personale. Așa se înțelege problema realității din perspectiva existenței: există o existență de origine, o existență de realizare și o existență de cunoaștere. De fapt, chestiunea gnoseologică acționează asupra realității de cunoaștere și în cadrul acestei orientări specifice, ea capătă două aspecte distincte. În fond, întreaga problemă vizează deosebirea dintre concept și esență. Se știe că există o realitate care depășește ființa umană și care are o existență
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]