591 matches
-
final, creștine. Gnosticismul nu dezvoltă un cult pentru un întemeietor sau profet central, ci se dedică unei valori-principiu transcendente: gnosisul (cunoașterea de Dumnezeu), asemănător daoismului, construit în jurul lui Tao, Marele Principiu. Astăzi asistăm la o revenire în forță a ideilor gnostice. Să aibă contemporanii noștri mai multă nevoie de idei decît de personaje mitologice? Sau poate să vadă în ele, mai mult decît altădată, încarnarea unor idei superioare?... Tot mai plină de conștiință, știința contemporană are nevoie de o nouă lumină
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Eric Voegelin, Th. Molnar, Tilo Schabert, Steven McKnight ș.a.) consideră că gnosticii sunt răspunzători de toate utopiile și ideologiile totalitare moderne, ca și de atașamentul excesiv față de știință și de tehnologie. Concepția științifică despre lume ar fi, de fapt, una gnostică, responsabilă de robotizarea oamenilor și de întreaga concepție mecanicistă asupra societății moderne. Dar dacă gînditori precum Jung, Freud, Kierkegaard, Heidegger, Blake, Yeats, Kafka ș.a. au fost considerați gnostici (cazul lui Jung, cel puțin, este notoriu), pentru mine înseamnă că tradiția
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
responsabilă de robotizarea oamenilor și de întreaga concepție mecanicistă asupra societății moderne. Dar dacă gînditori precum Jung, Freud, Kierkegaard, Heidegger, Blake, Yeats, Kafka ș.a. au fost considerați gnostici (cazul lui Jung, cel puțin, este notoriu), pentru mine înseamnă că tradiția gnostică este cu totul respectabilă. În Filosofia perenă, Aldous Huxley promovează și el un gen de gnosis, prezentat ca o taină rezervată unor inițiați încă de la începutul istoriei și transmisă pînă astăzi prin intermediul a diferite tradiții religioase. Pentru o astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
promovează și el un gen de gnosis, prezentat ca o taină rezervată unor inițiați încă de la începutul istoriei și transmisă pînă astăzi prin intermediul a diferite tradiții religioase. Pentru o astfel de Tradiție pledează și René Guénon (fost episcop în biserica gnostică din Franța) și Frithjof Schuon, cunoscuți istorici ai religiilor. Iată deci o serie de autori prestigioși care ne invită la o tratare cu maximum de seriozitate a subiectului. Chiar Papa Ioan Paul al II-lea recunoaș-te revenirea "străvechilor idei gnostice
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
gnostică din Franța) și Frithjof Schuon, cunoscuți istorici ai religiilor. Iată deci o serie de autori prestigioși care ne invită la o tratare cu maximum de seriozitate a subiectului. Chiar Papa Ioan Paul al II-lea recunoaș-te revenirea "străvechilor idei gnostice" sub forma mișcării New Age, în lucrarea Trecînd pragul speranței. Învățăturile și practicile gnostice au continuat deci să dăinuie, desigur metamorfozate, marcînd istoria culturii ultime-lor două milenii. Elaine Pagels, în celebra sa lucrare Evangheliile gnostice, consideră că termenul de gnosis
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
de autori prestigioși care ne invită la o tratare cu maximum de seriozitate a subiectului. Chiar Papa Ioan Paul al II-lea recunoaș-te revenirea "străvechilor idei gnostice" sub forma mișcării New Age, în lucrarea Trecînd pragul speranței. Învățăturile și practicile gnostice au continuat deci să dăinuie, desigur metamorfozate, marcînd istoria culturii ultime-lor două milenii. Elaine Pagels, în celebra sa lucrare Evangheliile gnostice, consideră că termenul de gnosis ar trebui tradus prin "analiză", dată fiind prețuirea pe care o acordau gnosticii cunoașterii
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
-lea recunoaș-te revenirea "străvechilor idei gnostice" sub forma mișcării New Age, în lucrarea Trecînd pragul speranței. Învățăturile și practicile gnostice au continuat deci să dăinuie, desigur metamorfozate, marcînd istoria culturii ultime-lor două milenii. Elaine Pagels, în celebra sa lucrare Evangheliile gnostice, consideră că termenul de gnosis ar trebui tradus prin "analiză", dată fiind prețuirea pe care o acordau gnosticii cunoașterii trăite prin experiență nemijlocită, în detrimentul celei abstracte, pur teoretice, ca acumulare de informații și nimic mai mult. Există multe similarități aici
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
el scrie: "Dumnezeu a strălucit în inimile noastre ca să ne dea lumina cunoștinței (gnosis-ul) slavei lui Dumnezeu prin chipul lui Christos". De asemenea, în superba Evanghelie a lui Ioan se găsesc multe asemănări de stil și de viziune cu scrierile gnostice, Apostolul scriind adesea că "îl cunoștea" (gignoskein) pe Dumnezeu sau pe Hristos. Concepția gnostică despre lume și-a asigurat perenitatea și este acum din nou în ascensiune tocmai pentru că a prețuit astfel de valori. J. Krishnamurti spunea că în întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
slavei lui Dumnezeu prin chipul lui Christos". De asemenea, în superba Evanghelie a lui Ioan se găsesc multe asemănări de stil și de viziune cu scrierile gnostice, Apostolul scriind adesea că "îl cunoștea" (gignoskein) pe Dumnezeu sau pe Hristos. Concepția gnostică despre lume și-a asigurat perenitatea și este acum din nou în ascensiune tocmai pentru că a prețuit astfel de valori. J. Krishnamurti spunea că în întreaga lume sunt doar două categorii de oameni: cei care știu și cei care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Ea a risipit Haosul ce mă înconjura, încin-gîndu-mă cu un brîu de lumină!... Toate puterile ce zac în mine înalță slavă în numele Sfintelor Taine... care te-au copleșit cu lumină pură", stă scris în Pistis Sophia, cea mai cunoscută scriere gnostică. Ca și Sophia, rătăcim în această lume a umbrelor, cu splendoarea cu care am fost dă-ruiți, degradată și neglijată. Avem o nevoie disperată de a redeveni oameni deplini, prin redescoperirea luminii splendide din noi și prin identificarea cu ea. Din
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
pogoară spre a ne ajuta " Acela care veșnic se reîntoarce", mirele divin din Cîntarea cîntărilor, Logosul Divinității Supreme, Hristosul. Aceasta este marea dramă cosmică a sufletului uman, rătăcit prin spații și recuperat teofanic. Mitul Sophiei nu apare numai în scrierile gnostice, ci iată și în Vechiul Testament: "Duhul Domnului s-a pogorît asupra mea încă de la începuturi... Am fost zămislită din veșnicie, încă de la începuturi, chiar înainte ca pămîntul să fi existat. Cînd încă nu existau tenebre, eu am fost înfățișată... Cînd
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Aquino, căruia mulți îi atribuie tratatul alchimic Aurora Consurgens, al misticului german Jacob Boehme sau al celui francez Saint-Martin. La toți aceștia, Sophia apare ca o expre-sie feminină a lui Dumnezeu, care-i îndrumă pe credincioși către înțelepciune. În scrierile gnostice, Hristos apare ca salvatorul Sophiei, mirele divin, "glasul deșteptării în eonul nopții veșnice". El îl imploră pe Tatăl să-l trimită pentru a-și îndeplini mi-siunea izbăvitoare: "Pentru binele omenirii, trimite-mă, Tată! Mă voi pogorî cu pecețile în mînă
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Max Brod și alții, majoritatea fiind de origine evreiască. Dar adevărata renaștere a venit după descoperirea și publicarea (chiar dacă numai parțială) a scripturilor de la Nag Hammadi și de la Marea Moartă. Dacă nu au apărut, decît prin excepție, biserici sau asociații gnostice se datorează faptului că adevărații gnostici cred că nici o organizație sau instituție nu poate oferi gnosisul, ci numai duhul și rîvna fiecărei persoane, mîntuirea fiind legată de relația personală a fiecăruia cu Dumnezeu. Reforma protestantă, ce pune un preț atît
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
gnostic cu influență în acea perioadă a fost filosoful mistic german Jacob Boehme, apoi cel francez Saint-Martin, urmat de Voltaire cu celebrul Candide, dar și cu nuvela intitulată Visul lui Platon, care demonstrează o bună cunoaștere și acceptare a învățăturilor gnostice, și, dintre cei mai celebri, de Goethe, cu Faust, și William Blake. De asemenea, e de remarcat Ordinul Rosacrucienilor, ce are la bază învățătura gnostico-romantică a unui personaj mai mult sau mai puțin real, numit Christian Rosencreutz, relatată în celebra
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
ce are la bază învățătura gnostico-romantică a unui personaj mai mult sau mai puțin real, numit Christian Rosencreutz, relatată în celebra Fama Fraternitatis, întocmai cum nici inspiratorul Ordinului Templierilor, Sfîntul Bernard de Clairvaux, cleric cistercian, nu era departe de învățăturile gnostice, dacă ar fi să avem în vedere măcar superba sa interpretare a Cîntării Cîntărilor. Se pare că gnosticismul a avut o influență semnificativă și asupra islamului, în special a variantelor sale mistice, cum sunt sufismul sau secta Isma'ibiya, pînă
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
a avut o influență semnificativă și asupra islamului, în special a variantelor sale mistice, cum sunt sufismul sau secta Isma'ibiya, pînă în zilele noastre. Marele maestru sufi Shurawardi, bunăoară, în lucrarea Filosofia iluminării, scrisă în 1186, recunoaște explicit sursele gnostice și platonice ale iluminării sale. Este posibil ca însuși Mahomed să fi întîlnit și cunoscut grupări gnostice, numeroase în epocă și în zonă, mulți gnostici convertindu-se ulterior la islam. Se spune că Profetul i-ar fi acuzat nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
sau secta Isma'ibiya, pînă în zilele noastre. Marele maestru sufi Shurawardi, bunăoară, în lucrarea Filosofia iluminării, scrisă în 1186, recunoaște explicit sursele gnostice și platonice ale iluminării sale. Este posibil ca însuși Mahomed să fi întîlnit și cunoscut grupări gnostice, numeroase în epocă și în zonă, mulți gnostici convertindu-se ulterior la islam. Se spune că Profetul i-ar fi acuzat nu numai pe evrei de modificarea Torei, dar și pe creștini de distrugerea "adevăratelor" Evanghelii ale lui Iisus, care
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
zonă, mulți gnostici convertindu-se ulterior la islam. Se spune că Profetul i-ar fi acuzat nu numai pe evrei de modificarea Torei, dar și pe creștini de distrugerea "adevăratelor" Evanghelii ale lui Iisus, care nu pot fi decît cele gnostice, considerate apocrife. Printre alte mari personalități gnostice ale timpurilor moderne regăsim pe Helena P. Blavatski, fondatoarea teosofiei, termen preluat de la neoplatonicianul Ammonius Saccus, pe Carl G. Jung, unul dintre principalii întemeietori ai analizei psihologice, care a scris un fel de
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
islam. Se spune că Profetul i-ar fi acuzat nu numai pe evrei de modificarea Torei, dar și pe creștini de distrugerea "adevăratelor" Evanghelii ale lui Iisus, care nu pot fi decît cele gnostice, considerate apocrife. Printre alte mari personalități gnostice ale timpurilor moderne regăsim pe Helena P. Blavatski, fondatoarea teosofiei, termen preluat de la neoplatonicianul Ammonius Saccus, pe Carl G. Jung, unul dintre principalii întemeietori ai analizei psihologice, care a scris un fel de "Evanghelie gnostică", ca urmare a învățăturilor primite
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
apocrife. Printre alte mari personalități gnostice ale timpurilor moderne regăsim pe Helena P. Blavatski, fondatoarea teosofiei, termen preluat de la neoplatonicianul Ammonius Saccus, pe Carl G. Jung, unul dintre principalii întemeietori ai analizei psihologice, care a scris un fel de "Evanghelie gnostică", ca urmare a învățăturilor primite din partea unei entități spirituale numită Philemon, și pe Rudolf Steiner, fondatorul antroposofiei, pe care Jung o vedea ca pe o variantă a teosofiei, amîndouă fiind considerate "gnosticism pur în straie hinduse". De altfel, asemănarea dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
și unele religii orientale a fost recunoscută de multă vreme, termenul de gnosis fiind echivalat fie cu sanscritul jnana, care înseamnă cunoaștere spirituală, fie cu chinezescul tao -calea. Asemenea lui Atman, care este prezența lui Brahman în spiritul omenesc, pneuma gnostică este scînteia desprinsă din Divinitate, pe care gnosticul o poate cunoaște, avînd astfel acces la Sursă. Mai toate marile religii ale antichității afirmă, sub o formă sau alta, credința că a te cunoaște în profunzime este echivalent cu a-L
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
recunosc existența unei ierarhii de ființe divine situate între Cer și pămînt. Unele dintre acestea, cum sunt spre pildă în hinduism Indra sau Prajapati, seamănă foarte bine cu Demiurgul gnostic. În concluzie, putem reține, pe scurt, principalele teze ale doctrinei gnostice, formulate astfel: mîntuirea se realizează prin gnosis. În acest sens, introspecția în originea dependentă a existenței manifeste este cea care izbăvește; ignoranța (agnosis) este adevărata sursă a răului; cunoașterea gnostică poate fi dobîn-dită numai ca rezultat al revelației interioare personale
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
În concluzie, putem reține, pe scurt, principalele teze ale doctrinei gnostice, formulate astfel: mîntuirea se realizează prin gnosis. În acest sens, introspecția în originea dependentă a existenței manifeste este cea care izbăvește; ignoranța (agnosis) este adevărata sursă a răului; cunoașterea gnostică poate fi dobîn-dită numai ca rezultat al revelației interioare personale; împlinirea spirituală presupune o evoluție în trepte, de la condiția unui profan (hyletic) pînă la cea a unui sfînt iluminat; principiul feminin al înțelepciunii (Sophia) joacă un rol extrem de important, de
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
a generațiilor spontane ale concepțiilor lumii în care, în vremuri diferite, caracteristicile gnosticismului apar din nou. Curînd aveam să aflu că eram cu adevărat naiv. Nu numai gnosisul era gnostic, ci și autorii catolici erau gnostici, și neoplatonicienii. Reforma era gnostică, comunismul era gnostic, nazismul era gnostic, liberalismul, existențialismul și psihoanaliza erau și ele gnostice, biologia modernă era gnostică, Blake, Yeats, Kafka erau gnostici... Am mai aflat că știința este gnostică, iar superstiția e gnostică... Hegel este gnostic, și Marx este
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
din nou. Curînd aveam să aflu că eram cu adevărat naiv. Nu numai gnosisul era gnostic, ci și autorii catolici erau gnostici, și neoplatonicienii. Reforma era gnostică, comunismul era gnostic, nazismul era gnostic, liberalismul, existențialismul și psihoanaliza erau și ele gnostice, biologia modernă era gnostică, Blake, Yeats, Kafka erau gnostici... Am mai aflat că știința este gnostică, iar superstiția e gnostică... Hegel este gnostic, și Marx este gnostic. Toate lucrurile și opusurile lor sunt, de asemenea, gnostice"... * Știința fără religie este
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]