1,551 matches
-
-ntreg Ardealul să-l răzbuni! Să știe domnii și tâlharii De ce-ai luptat atunci și lupți, Se-adună norii la fruntarii Și de-i furtună, s-o înfrunți! Ci lasă-mă să fiu cu tine În noaptea asta sub gorun, Aș vrea s-aud cum moartea vine, De mult tot am ceva să-i spun! NU TE UIT, IANCULE... Nu te uit, Iancule, nu pot, Duhul tău, bunule, e peste tot, La Baia de Criș în septembrie iar Picură lacrima
OMAGIU LUI IANCU (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367649_a_368978]
-
lege, Oradea n-ar aparține azi României Mari”. Chinuit de boală, la cei 84 de ani ai săi, își găsește creștinescul sfârșit la 21 ianuarie 1936. Iubit de poporul din care s-a desprins, ca o mlădiță din trunchiul unui gorun, are parte de funeralii naționale, fiind înmormântat în cripta Bisericii, atât de dragă sufletului său, în ziua de joi, 23 ianuarie, 1936. Cât de actual și de înălțător rămâne crezul vieții sale din Testamentul său moral", în vremea în care
TESTAMENTE UITATE-TESTAMENTE CARE DOR (ROMAN CIOROGARIU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367241_a_368570]
-
prea sărată, În Dorul lui, cel Unic, din dorurile mele Nu-l vor putea ucide nemernicii vreodată! Cei care îl visează și azi legat cu funii Și spânzurat de Cerul în care s-a ascuns- Prin Apuseni detună din rădăcini gorunii, Toți mugurii din codri se-aud pleznind în plâns... Mă doare, ce mă doare? Nu mă-ntrebați acum, Un fluier își topește în mine întreg amarul, Îl judecă pe Iancu și-l spânzură postum- Ia de la mine, Doamne, plin de
ROMÂNIA, DEOCAMDATĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349134_a_350463]
-
mele Celestine. Si-n melodie cristalină De mijloc tu să mă cuprinzi, Timidă, ca o angelină, În dans feeric să m-afunzi. Pe drumul presărat de stele Mărgăritarele-ți adun, Să le păstrez...să plec cu ele, Rămâi ca falnicul Gorun . Referință Bibliografică: La porțile cerești / Nastasica Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1901, Anul VI, 15 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nastasica Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
LA PORȚILE CEREȘTI de NASTASICA POPA în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348541_a_349870]
-
de demult - Iubirea-și cântărește azi în sine, Măsură dând averii strânse-n zile. Adună azi din drumuri răscolite Rodirile-i, cu osteneală rânduite, Urzind însă avid la altă împlinire. Vlăstar de viță bravă, strămoșească, Ales din codrii vajnici de goruni, Stejar crescut în seva-ți românească, Inelele mereu să ți le-aduni, Lăsând în trunchiul Neamului străbun Eterna lui plămadă de Român! Notă: Conf. univ. Dr. Vasile Șoimaru de la Academia de Studii Economice din Chișinău (cofondator al acestei instituții universitare
ANIVERSARĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348042_a_349371]
-
Gropile se crapă, frunza pe furiș Roua își ascunde rodul în boboci A sfârșit polenul.Pe mai multe voci Inima închide bocetul(tăiș Sângerând adâncul). Dincolo de-o stea Sub zăvor de spaimă încă mă adun Așteptând eclipsa umbra de gorun De pe când o fată-n Rai se-ndrăgostea. Referință Bibliografică: Noapte cu vedenii / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 223, Anul I, 11 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
NOAPTE CU VEDENII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348093_a_349422]
-
unde a putut: prin fânare, prin magazii, prin pivnițe, șoproane, ori prin podurile caselor și în coșarele vitelor. Cele două surori ale mele s-au culcat în mai multe nopți, departe de casă, pe coastă, sub frunzarul umbros al unui gorun. Bruma de bunuri casnice precum îmbrăcămintea națională de sărbătoare, covoare și carpete țesute în război, în casă, vese′lă, unelte din gospodărie etc., au fost pitite de noi (eu, mama și surorile) într-o mică încăpere, ca o pivniță, chiar
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
30 de ani în urmă, într-o vacanță de vară, mă aflam cu bunul meu prieten, Coriolan Bucur, medic oftalmolog, Lanu, cum îi spuneau prietenii, hălăduind prin munții Apuseni. Ajungând la Albac, ne-am întâlnit cu istoria stând la umbra gorunului lui Horea și depănând fragmente din acele evenimente care s-au înscris adânc în inimile noastre. Întâlnirea cu moții localnici ne-a umplut pieptul de mândrie pentru acești oameni de stirpe aleasă. Ajungând în această localitate, Lanu ardea de dorința
ŞANSA VIEŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366024_a_367353]
-
spre Câmpeni, unde a organizat contraofensiva. Se spune că a fost o bătălie sângeroasă pentru eliberarea Abrudului ocupat. Crăișorul munților a murit în 1872 și a fost îngropat la Țebea, un sat din județul Hunedoara, mormântul lui aflându-se lângă Gorunul lui Horea, un stejar vechi de circa 400 de ani. Sub acel copac Horea îi chemase la luptă pe moții iobagi, în anul 1784. Au rămas amândoi în amintirea oamenilor ca mari luptători pentru emanciparea neamului românesc. Un ziar londonez
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
Moților nu-s! Astăzi coboară în lut osemintele, Sufletul se uită la noi de sus... El ne știe pe fiecare în parte Cât suntem de români și de buni, Ce Dor ne adună, ce gând ne desparte De Tricolorul dintre goruni... Câmpiile Blajului, Târnavele gem, Arieșul tău, Iancule-Avrame, e viu, Astăzi din cerul acestui Poem Cineva-mi spune că nu e târziu Până mai este din Vis o fărâmă, Până mai ard cucuruzii în brazi, Până cad lacrimi și stele-n
NU SUNT DE AJUNS CUVINTELE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 987 din 13 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365020_a_366349]
-
Horia Publicat în: Ediția nr. 995 din 21 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului 21 Septembrie 2013 Am în mine o durere mută, Mută, cine știe până când! Moții din pământ nu se strămută, Dumnezeul lor din cer, nicicând! E toamnă, prin goruni se-aude vântul, Ori sufletele celor vii din morți? Cel ce le-a pecetluit mormântul Îi va răzbuna pe rând, pe toți! Prin Apusenii mei mistuitor Mai trece duhul Iancului călare, Nu pângăriți bisericile lor, Vă va orbi lumina din
STRĂMUTARE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 995 din 21 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365083_a_366412]
-
Nu vă întristați, el este încă Acolo-n Apuseni destul, „ Lovească-l fulgerul din stâncă Pe cel străin și nesătul!” Știu, de durerea voastră multă Se zvârcolesc în somn străbunii, Stă iarba în genunchi și-ascultă Cum freamătă din Dor gorunii... Cu-aceeași sfântă rugăminte V-am spus și vă mai spun mereu, Voi, Moții mei, luați aminte, Nu doarme-n ceruri Dumnezeu! Referință Bibliografică: Cântec pentru fluierul Iancului... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 979, Anul III
CÂNTEC PENTRU FLUIERUL IANCULUI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 979 din 05 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351834_a_353163]
-
Științe Medicale:Premiul „Carol Davila” 2008, colectivul: Radu Ion Badea, Sorin Marian Dudea, Petru Adrian Mircea, Mircea Stamate - lucrarea Tratat de Ultrasonografie clinică, vol. III Aparat locomotor, ecografie intervențională, progrese și concepte noi în ultrasonografie; Premiul „Alexandru Rădulescu” 2008, Nicolae Gorun - lucrarea Caiete de traumatologie osteoarticulară specială (6) mâna; Premiul „Carol Davila” 2009, Horia Mureșian - lucrarea The clinical anatomy of the coronary arteres; Premiul „Petre Vancea” 2009, colectivul: Marieta Dumitrache, Magdalena Anitescu, Vasile Potop - lucrarea Traumatisme oculare; Premiul „Petre Brânzei” 2009
GALA PREMIILOR de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350467_a_351796]
-
08 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului dinspre venus vii prietene te-ai rătăcit prin univers au căzut peste tine amurguri pe drumuri prin vaduri prin păduri de stele te-ntorci obosit în baladă cum se-ntorcea avram iancu la umbra gorunului lui într-o mână cu un fluier și la spinare cu desaga de cărți se-adună vulturii pe cer și cad în doină și-n lira spartă se-aude tristețea lui orfeu ucis prin ecourile munților noștri pe unde soarele
PRIETENE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351294_a_352623]
-
ce se poate învăța la școală. Dar, dacă nu ai învățat ce înseamnă prietenia, înseamnă că nu ai învățat nimic.” (Muhammad Ali) „Prietenia înseamnă un suflet în două trupuri.” (Aristotel) „Va trebui să recunosc măcar/ că-n lacrimă au înverzit gorunii,/ c-a înviat un fel de a muri/ în albul ce-l ating tăciunii.// Va trebui să îți trimit scrisori/ pe care nu le-am scris vreodată,/ în literele lor să te cobori/ ca într-o rană vindecată.// Va trebui
VISURI CU ZĂPEZI ŞI FLUTURI- CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351382_a_352711]
-
sunt renumiții istorici Gheorghe I. Brătianu și Constantin C. Giurescu. Ea a fost sculptată de Gheorghe M. Cantacuzino și poartă inscripția: "Craiului Munților. Națiunea Română întregită în hotarele ei firești și unită în spiritul libertății. MDCCCXLVIII-MCMXVIII". Avram Iancu odihnește lângă Gorunul lui Horea, ultima sa dorință, exprimată în testamentul său, fiind ca din averea rămasă de la el să se ridice o Facultate de Drept pentru români, el fiind convins că doar luptătorii pe tărâm juridic vor putea să câștige drepturile națiunii
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
de sete. Preoții și călugării aduseseră moaștele Sf, Grigore, și toată suflarea satelor se ruga cu lacrimi în ochi ca să dea o bură de ploaie. Câmpul era uscat, recolta compromisă, iar bieții oameni făceau stoguri (frunzare) din crengi de stejar, gorun, gârniță, ceran... ca să le dea la vite, iarna. Noi mergeam kilometri întregi, colindam din vâlcea în vâlcea ca să aducem apă în ulcioare. Ne coboram în ciuturi pe lumânarea care ținea găleata, și cu o cănuță de pământ așteptam la firicelul
CUMPĂNA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346608_a_347937]
-
mantia-i de plumb Grăbită - parcă - moartea în pas neobosit Îmi smulge brațul iute și al meu suspin prelung, De otrava-i neagră se lasă acoperit. O clipă neîncepută din fugă se oprește, Prin foșnetul de frunze al unui vechi gorun Iar ochiul ei timid deodată îmi vorbește Și îmi cere să mă lupt: morții să mă opun! Dar ceasul cel din urmă își scrie a sa vrere, Din cartea vieții șterge-un nume de opt slove, Ce l-am purtat
CHEMAREA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346698_a_348027]
-
divine, Se aruncă în neantul răbdător al crinilor Caști, suavi, de dor înmiresmați atunci când seara vine Și aduce întuneric din tulpina spinilor. Lacrimile mele se înșiră în lumina lunii, Ies din peșterile sufletului binefăcător, În tăcerea nopții,-nfiorați, se clatină gorunii Într-o rugăciune către Domnul drept, îndurător. Referință Bibliografică: Inocente perle / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1008, Anul III, 04 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Curelciuc Bombonica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
INOCENTE PERLE de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352147_a_353476]
-
galben și copt, încărcat de povara bunătății noastre, îngâna o doină în mângâierea vântului neliniștit. Asta-i una din comorile, aurul nostru! Râurile cu apa limpede și înceată ca vorba moldoveanului, brăzdează fața dogorită de arșița valorilor a bătrânei patrii; gorunii ce străjuiesc vitejește cu un adânc devotament la marginea periilor dese - pădurile; lacurile - ochii albaștrii ai țării și heleșteiele cu mult pește valoros și gustos, fiind unul din cele mai apreciate produse din gastronomia fără egal al locurilor; movilele și
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
are glasul tău mamă, dulce mi-e gura când de dor mă frământ, nu-i spune tatii că ogoarele-i dragi s-au umplut pân la cer acum de copaci. Nu mai e grâu, nici porumb, viile-s uscate, doar gorunii și fagii din sat fac cetate în ramuri stau cuiburi și păsări vin tiptil și-n noapte și-n zi ne-mbată de tril. Nu știu ce să cred însă cateodată am impresia mamă că toate mă ceartă ce-am făcut, ce
CÂTĂ MIERE ARE GLASUL TĂU MAMĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356466_a_357795]
-
îngrășat tată, așteptându-te boii. Câmpul e gol, doar bătrânii-s acasă pruncii de ieri ne-am școlit, ne-am domnit, satu-i o umbră si pare-adormit, de bietul pământ nimănui nu-i mai pasă. Grijuliu, domnu-nmulțeste salcâmii și fagii si gorunii bătrânii, doar de oameni golește cătunul pleacă pe rând, tot unul câte-unul. Câtă miere are glasul tău mamă, când sunt departe îl aud cum mă cheamă, tresar și de dor iute-acasă revin, casa-i la loc, doar părinți nu
CÂTĂ MIERE ARE GLASUL TĂU MAMĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356466_a_357795]
-
Acasa > Poezie > Cantec > ROMÂNE... Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 246 din 03 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Voi munții mei de ochi străini, râvniții! Voi brazi și fagi și paltini și goruni Livezi întinse de meri și nuci si pruni, Cu mine-au fost de-un neam, de alții, osândiții. Că v-au iubit și v-au purtat în vene Voi inimă în piept le-ați fost odată Străinii ne-ar muta
ROMÂNE... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355969_a_357298]
-
în loc de pernă, Î ți pun Poemul meu flămând... Văzduhul tău să își aline Ultimul Dor întru cuvânt Din dorul sfânt ce-l port cu mine, Părinte-al meu în care sunt! Tot mai Septembrie se face, Tot mai departe de Gorun, Sub umbra lui cât Iancu zace Din cel care ne -a fost tribun? Referință Bibliografică: Tot mai septembrie se face... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 249, Anul I, 06 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
TOT MAI SEPTEMBRIE SE FACE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356000_a_357329]
-
septembrie 2011 Toate Articolele Autorului De vorbă cu sufletul meu... Duminică, 18 Septembrie 2011. „...ce ar putea să dea omul în schimb pentru sufletul său?” Marcu 8, 37 Cine erai mai înainte de-a locui în pronumele meu, în care gorun seva ta vie bătea? Spune-mi dacă aici, între cer și cuvânt, în Poemul acesta ce sunt, vremelnic mereu, te simți bine, sau ba? Cine vei fi când singur pe drum vei pleca?... Referință Bibliografică: De vorbă cu sufletul meu
DE VORBĂ CU SUFLETUL MEU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355359_a_356688]