607 matches
-
salvat cu toții. Ne-am oprit totuși la timp. Probabil, din aceleași motive și fetele au căpătat încredere în noi, aproape simultan ne-am și căsătorit cu toții, ne-am așezat la casele noastre și, cum se spune, ne-am făcut oameni gospodari, aruncând la coșul de gunoi lozincile perimate și jurămintele absurde amintite mai sus... Acum, trebuie să mă resemnez, au apărut alte probleme.. Foștii prieteni din copilărie sau tinerețe au dispărut pe rând. Am rămas aproape singur. Dacă nu ar fi
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
care o împarte cu soția, o fiică pe care a botezat-o Zânica pentru frumusețea ei, o comoară de nepoată cu care se joacă în parc și care prețuiește mai mult decât tot aurul din lume, un ginere harnic și gospodar, un apartament modest, un "Trabant" de care nu se va despărți niciodată și o singură viață de care e foarte mulțumit. Copil fiind, într-o seară călduroasă de vară, privea alături de Grigore cum, în jurul unui foc de vreascuri și uscături
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
dovadă grănicerii celor două republici frățești Vandana de Nord și Vandana de Sud. Așa se scrie istoria și așa se întâmplă lucrurile. 31. Amintirile de după gardul electrificat Familia Zimberlan a fost dintotdeauna una dintre cele mai respectate din Vandana. Oameni gospodari și de succes, Zimberlanii au avut de fiecare dată un cuvânt greu în viața comunităților locale. Și asta chiar dacă au refuzat ferm orice funcție într-un post cheie din administrație. Astfel, cunoscându-li-se modestia, precum și spiritul filantropic, nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
să treacă (ca într-un film celebru) exact prin curtea lui Julius Zimberlan, acesta nu mai putea să meargă în șopronul unde-și păstrase pe vremuri tot felul de lucruri de care nu avea nevoie imediată. Da, însă el, om gospodar, nu le-a depozitat acolo chiar degeaba. Că, uite, acum ar avea nevoie de drujbă, întrucât un nuc bătrân tinde să-i cadă peste terasă. Numai că nu are cum să meargă s-o ia, cea mai apropiată trecere în
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
mic până la cel mai vârstnic, toți fiind pătrunși de cultul pentru muncă. Hărnicia, priceperea în organizarea și efectuarea muncilor agricole și gospodărești, cinstea etc. erau criterii valorice operante în alegerea ginerilor sau nurorilor („...este din familie de oameni harnici, cuminți, gospodari, săritori" etc.). Familia rurală își pregătea copiii pentru muncă de la cea mai fragedă vârstă. Când copilul începea să se țină suficient de bine pe propriile picioare și înțelegea cerințele părinților, i se punea în mână o vărguță și i se
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
dovadă grănicerii celor două republici frățești Vandana de Nord și Vandana de Sud. Așa se scrie istoria și așa se întâmplă lucrurile 31. Amintirile de după gardul electrificat Familia Zimberlan a fost dintotdeauna una dintre cele mai respectate din Vandana. Oameni gospodari și de succes, Zimberlanii au avut de fiecare dată un cuvânt greu în viața comunităților locale. Și asta chiar dacă au refuzat ferm orice funcție într-un post cheie din administrație. Astfel, cunoscându-li-se modestia, precum și spiritul filantropic, nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
să treacă (ca într-un film celebru) exact prin curtea lui Julius Zimberlan, acesta nu mai putea să meargă în șopronul unde-și păstrase pe vremuri tot felul de lucruri de care nu avea nevoie imediată. Da, însă el, om gospodar, nu le-a depozitat acolo chiar degeaba. Că, uite, acum ar avea nevoie de drujbă, întrucât un nuc bătrân tinde să-i cadă peste terasă. Numai că nu are cum să meargă s-o ia, cea mai apropiată trecere în
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
perioada modernă. Nu ne mai miră deloc faptul că, astăzi, cine are carte are parte! Dacă în ceea ce privește competențele domestice subzistă o sumedenie de criterii și de sisteme de referințe (când este cazul să se ateste cât de buni, omenoși, sociabili, gospodari, atractivi sau iubăreți suntem), atunci când este vorba despre practici general recunoscute apar criterii de clasificare obiective și proceduri codificate ce garantează o corectitudine a descripțiilor și ierarhiilor. Când e vorba despre o competență în domeniul informaticii, de pildă, ni se
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
bun la toate; cel mai bun; calificat; carte; căutat; claritate; competent; conștiincios; copt; a cunoaște; cunoscut; da; Dani; descurca; deștept, isteț; deșteptat; deșteptăciune; dexteritate; dibăcit; domn; educat; erou; erudit; cu experiență; experiență; experimentul; face; fan; foc; folositor; frizer; genial; geniu; gospodar; grozav; hand made; iar; iarna; inel; inginer; intelectual; inteligență; iscusință; în; încurajare; îndeletnicire; îndeletnicit; îndemînos; înțelegător; învățătură; lucra; luni; maistru; mama; masă; matematică; materie; măreț; mereu; meserie; meșteri; meșteșug; morbid; mulțumit; muncă; muncitor; nea; nou; nu priceput; omenire; orice; perseverent
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
tocmai se întorcea cu apa și l-a auzit, dar i-a zâmbit slugarnic... M-a invitat la masa lui și mi-a descris cu gesturi largi și lux de amănunte ce minunății gătise el în seara aceea... Un bărbat gospodar? Ciupiți-mă, să-mi dau seama dacă e real sau doar visez. Mă simțeam de parcă îmi pusese Dumnezeu mâna-n cap... Din când în când se întrerupea din povestit și cerea confirmarea colegilor, așezați la câteva mese distanță, iar aceștia
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
la Bucureștii Noi, la locuința tatălui meu care era formată dintr-o cameră și o sală. După ce pe tatăl meu l-au dat afară din casa parohială, el își luase o gazdă, la moș Ilie Chițu, unul dintre cei mai gospodari oameni din sat. Cei 11-12Km din Tecuci până la Bucureștii Noi îi făceam cu șareta tatălui meu dar uneori și pe jos, în ciuda faptului că eram copil. In drum spre Bucureștii Noi ne mai opream să ne odihnim în pădurea ce
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
bătrânii neputincioși. Fapte de o cruzime nemaiîntâlnită s-au întâmplat și la Matca, lângă Tecuci, satele Matca și Corod fiind vestite ca „Matca și Corodul, ghioaga și toporul”. Aici au fost aduse tunurile și au fost arestați oamenii cei mai gospodari, care nu voiau cu nici un chip să se înscrie în colectiv. Hărnicia lor este cunoscută și acum, când în piețele din Iași, cu legume și cu pepeni vin mai ales țăranii din Matca. În cei 13 ani cât a durat
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
nici că este preot întrucât, atunci când a făcut el școală, era una dintre cele mai respectabile profesii. Despre faptul că a fost declarat chiabur pentru circa 10 ha de pământ pe care le avea la Tecuci, așa cum aveau toți oamenii gospodari, este stupid să fii arestat. Rămâne doar faptul că spunea oamenilor să nu se treacă la gospodăria colectivă cum spuneau comuniștii GAC-ului, sau “colhoz”, cum obișnuia el să-l denumească. La ieșirea din CNSAS, în hol, la ora 16
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
lăuze se pune și o para* de ar gint, ca să aibă copilul care a stat în acea casă noroc de bani. Dacă în timpul nunții se încîlcește peteala* e semn că tinerii ce se căsătoresc vor avea noroc, vor fi oameni gospodari. Care-i plouă la nuntă are noroc. Mireasa cînd se suie în car să plece la biserică, la cununie, plînge, ca să aibă noroc la sămă nat cînepă. Dacă se ia ceva de la însurăței, se crede că li se ia norocul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
unei copile părul la ceafă va mai căpăta surori. Ciuchii* de păr de la ceafa copilului, care se formează pentru că stă mult culcat pe spate, nu e bine să-i taie mă-sa, căci îi arde casa copilului cînd va fi gospodar, ci să se ducă cu el la nănașă-sa să i-l taie. Fetele se bucură cînd găsesc spelci*, că le crește părul. Cînd se tund copiii mici, e bine să bagi părul la rădăcina unui pom, ca să le crească
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un soț care i-a smuls fără milă podoaba de la gât pentru a-și achita datoriile și care i-a răspuns cu bătaia atunci când a protestat. Poate că lucrurile s-ar fi îndreptat dacă Lazăr s-ar fi dovedit om gospodar; ma ma-soacră s-a arătat întotdeauna gata să-l ajute. O dată a intervenit pentru el pe lângă vornicul Pârșcovea nu să-i dea o moșioară să se chivernisească cu ea. Lazăr renunță după un an și jumătate și o obligă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
iar Ștefan Vodă s-a retras din pădure, chemat la curtea sa de treburile țării. După mai multă vreme, oamenii locului au tăiat pădurea, pentru a face ogoare și grădini, iar din lemnul din acele locuri s-au construit de către gospodari case și acareturi. Și acel sat de pe locul fostei păduri care l-a adăpostit pe slăvitul domn a primit numele Ștefan Vodă, care azi e în comuna Dofteana”.* 2. Legenda Uzului “În vremuri de demult, pe când blestemele se împlineau, trăia
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
am fost și eu în lumea asta ,un boțcu ochi,,o bucată de humă însuflețită din Humulești..... -Amintindu-și cu mândrie de satul copilăriei, Creangă îl evocă într-o viziune complexă-geografică ă―sat mare-), psihologică―sat mare și vesel-, cu oameni gospodari, ―flăcăi și fete mândre)., dar și istoric ă―sat vechi răzășesccu oameni ce descindeau ―din plăieșii care s-au luptat cu Sobieski, craiul polonilor-. Mărturie stă Cetatea Neamțului, al cărei chip se oglindește cu mâhnire de atâtea veacuri în ―Ozana
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
CAPITOLUL 1. MANAGEMENTUL CARIEREI 1.1.Delimitări conceptuale uzuale în cadrul managementului carierei În ultima decadă, un nou concept a pătruns în România, s-a extins rapid în majoritatea domeniilor și a devenit rapid o ”industrie” prosperă: managementul, acest director bun gospodar și descurcăreț în toate: de la politică până la menaj, toți am devenit dependenți de această ”artă și știință a conducerii”, care ne asigură succesul. Dorința de succes în carieră este unanim împărtășită de oricare dintre noi, dar ea este, firește, mai
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3112]
-
străzilellll umbrite de platani din cartierul Versulețelor Simpatice, de palmieri în zona rezidențială Bilețel Galant și a Răvașului Dulcilor Cuvinte. Ieșeai din localitate pe Șoseaua Sincerității și treceai prin cătunele numite Inimă Generoasă și Desăvârșita Cinste, prin satele cu oameni gospodari numite Generozitate, Respect pentru a ajunge la un drum numit Exactitate pe care, urmându-l, la Orașul Bunătăți ajungeai. Ce complicații fără rost în Epoca de Aur,când era suficient să te pătrunzi de atmosfera sărbătorească în care erau scăldați
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Brâncoveanu, pp. 537-540. 592 M. Costin, op. cit., p. 199. 593 Gh. Bichicean, Moldova. Noi documente medievale, pp. 11-12. 594 Istoria dreptului românesc, I, p. 235. 595 "Otoje istinii naș vearni bolearin Pătrașco Gogolea tretii logofet slujil i inim sto pocivșim gospodari preajde nas bivșih, a dnes g<o>sp<o>dstva mi slujeaște să pravoiu i viarnoiu slujbu, team i mi videaște ego pravoiu i viarnoiu slujbu do nas, jalovali est mne mu osobnuiu nașei m<i>l<o>sti i
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
cimotia voastră. Hoți, bandiți și turnători securiști. De pă vremea ceapeului v-am urmărit, cum și ce făceați. Puteam să vă nenorocesc, bă, o vorbă de spuneam cui trebuia... Da' mi-a fost rușine de ăi bătrâni, că erau oameni gospodari. Chiar și tac-tu, Sorine, de l-am dus acu' la groapă. Ce dacă a făcut pușcărie?! L-a înjurat pă Dej, atunci cu colectiva și a plătit. Da tușă-ta Rela știi cu ce se ținea? Ai întrebat la
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
lui IC Frimu a revenit în actualitate așa că în martie 1948, odată cu redenumirea unor străzi sau instituții, atât fostul Teatru Județean cât și fosta stradă I.C. Brătianu sau Parcul Central din Vaslui, au primit numele revoluționarului bârzeștean, fiu de răzeși gospodari și cu vază, căzut în patima unei politici care s-a dovedit de-a lungul timpului a fi extrem de păguboasă și falimentară. Casa lui Costache Frimu (tatăl lui Ion) mai există și acum în satul Bârzești fiind, poate, cea mai
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
acestei corespondențe era dl. doctor Emanoil Busuioc, pensionar domiciliat în Iași dar născut în satul Ferești - Vaslui. Respectând dorința expresă a corespondentului nostru, primului inter-titlu i-am pus numele de mai jos. a. „Sunt fiu de chiabur, adică de om gospodar” „...am citit cu deosebit interes materialul dv. <<Patimile după colectivizarea stalinistă a agriculturii>> apărut în lucrarea <<Întâmplări din vremea Ciumei Roșii>>al cărui autor sunteți (...) când noi în anii ’50 nici nu aveam ce mânca și cu ce ne îmbrăca
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Busuioc în continuarea scrisorii sale: „...cei doi au început să taie și să spânzure-n sat, conducând (<<massele>>, n.n.) după bunul plac, jignind pe toată lumea, dar mai ales pe cei ce <<aveau câte ceva>> (oareșce avere n.n.), deși acei oameni erau gospodari fruntași ai satului, ce-și agonisiseră avutul prin muncă, nicidecum prin furat. Mai mult de atât, îi persecutau pe toți cei care luptaseră împotriva <<eliberatoarei patriei noastre>>, marea Uniune Sovietică, dirijați și permanent asmuțiți de <<activiștii de la centru>>, dar și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]