2,466 matches
-
se va restitui și coroana aflată încă în Muzeul de Istorie? Și ce ar fi rău în asta? Oricum ar fi un conducător mai bun decât întreaga pleiadă de candidați actuali la președinție. Nimeni nu contestă că ar fi bum gospodar ca și Johanes. Nimeni nu-i contestă contribuțiile aduse din umbră prosperității țării. Care dintre candidați se poate lăuda cu asemenea realizări? Dacă stăm strâmbi și judecăm drept ar trebui să luăm în considerare că însuși Primul Ministru a luat
UN REGE FĂRĂ REGAT REPLICĂ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1409479104.html [Corola-blog/BlogPost/360118_a_361447]
-
Acasa > Poezie > Familie > STAU ȚURȚURII LA STREȘINI Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 287 din 14 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Stau țurțurii la streșini ca niște lampadare, Își dorm toți gospodarii somnul cel dintâi, Doar tu măicuță scumpă, pe gânduri mai rămâi Privind la dalba lună, spre ceruri, visătoare. Din depărtarea mare cu dor privesc și eu, Știu că n-ai somn și temeri te încearcă, Ai vrea ca vreme-n
STAU ŢURŢURII LA STREŞINI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Stau_turturii_la_stresini.html [Corola-blog/BlogPost/356413_a_357742]
-
avea acum două hectare de pământ. Păi, cu două hectare în Sofrăcești erai cineva! Cu tinerețea sa și cu puterea sa de muncă își asigura bunăstarea. Nu împlinise șaisprezece ani și își lucra cele două hectare, aidoma celor mai harnici gospodari. An de an, cu trudă și sudoare, băietanul strânsese recoltă după recoltă bogată, încercând să-și mărească suprafața de pământ. Cumpăra oriunde auzea că se vinde vreo sfoară de pământ. Apoi și mai îndârjit trudea pentru sporirea recoltei. Când mama
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1484268442.html [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
neștiință. Prețurile la cereale crescuseră în așa hal că nu-i venea a crede. Trebuie să se convingă el însuși. De aceea, plănuita și mereu animata plecare se transformă în cele din urmă în faptă. Își înhămase caii cu grija gospodarului, își privi copiii dormind, apoi își luă traista cu cele de-ale gurii din mâna Firicăi și se urcă pe scândura de lemn acoperită c-o scoarță învechită și spălăcită de vreme. Apucă biciul de codiriște și-și îndemnă caii
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1484268442.html [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
din moși-strămoși, marchează începutul anului pastoral : în această zi se aleg ciobanii, mieii și locul viitoarei stâne; tot atunci se pregătesc oile pentru muls și se prepară primul caș. Spiritele malefice sunt alungate cu ajutorul plantelor magice Totodată, în ajunul praznicului, gospodarii sunt prudenți și iau măsuri care să alunge spiritele malefice și strigoii care umblă noaptea prin gospodării pentru a fura mana laptelui de la vaci. Prin tradiție, spiritele rele pot fi alungate cu ajutorul unor plante, precum : usturoiul, rugul de măceșe, pelinul
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi by http://uzp.org.ro/sambata-praznicul-sfantului-gheorghe-traditii-pentru-noroc-si-sanatate-de-ce-e-bine-sa-ne-cantarim-in-aceasta-zi/ [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
zone rurale, în ajunul sărbătorii, oamenii priveghează toată noaptea; priveghiul creștin se împlinește pentru ca oamenii să rămână vioi și sănătoși tot anul. Ritualul cu grâu, pentru o recoltă bogată De asemenea, în ajunul sărbătorii Marelui Mucenic, vitele sunt duse de gospodari în holdele de grâu; când acestea se întorc acasă, gospodarii iau o mână de grâu, iar boabele se păstrează și se amestecă în grâul care va fi semănat, pentru ca recolata să fie bogată în anul următor. O datină pentru a
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi by http://uzp.org.ro/sambata-praznicul-sfantului-gheorghe-traditii-pentru-noroc-si-sanatate-de-ce-e-bine-sa-ne-cantarim-in-aceasta-zi/ [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
creștin se împlinește pentru ca oamenii să rămână vioi și sănătoși tot anul. Ritualul cu grâu, pentru o recoltă bogată De asemenea, în ajunul sărbătorii Marelui Mucenic, vitele sunt duse de gospodari în holdele de grâu; când acestea se întorc acasă, gospodarii iau o mână de grâu, iar boabele se păstrează și se amestecă în grâul care va fi semănat, pentru ca recolata să fie bogată în anul următor. O datină pentru a avea spor la lucru În 22 aprilie, dimineața, gospodinele scot
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi by http://uzp.org.ro/sambata-praznicul-sfantului-gheorghe-traditii-pentru-noroc-si-sanatate-de-ce-e-bine-sa-ne-cantarim-in-aceasta-zi/ [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
Este bines ă respectăm tradiția strămoșească și să ne împodobim ușile și ferestrele casei cu ramuri de salcie. Și porțile gospodăriei trebuie împodobite cu ramuri înmugurite de salcie, deoarece planta are în acestă zi puteri magice și-i apără pe gospodari de boli și de pagubă. Să ne cântărim pentru a fi viguroși și sprinteni În ziua praznicului oamenii se cântăresc. De secole, ritualul se împlinește an de an, iar cei care-l respectă sunt convinși că vor fi viguroși și
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi by http://uzp.org.ro/sambata-praznicul-sfantului-gheorghe-traditii-pentru-noroc-si-sanatate-de-ce-e-bine-sa-ne-cantarim-in-aceasta-zi/ [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
Ziceam noi în sinea noastră că dacă i-am pune pielea celui prins într-un par, la capătul porumbiștei, ceilalți s-ar înfricoșa și n-ar mai îndrăzni să vină în lan. Doar văzusem pe ai noștri și pe alți gospodari, cum puneau momâi în grâu să sperie păsările. De ce n-ar fi bună rețeta și pentru bursuci? Ideea fusese, cum am spus, a lui Culai. Asta era baza planului și noi cei doi, fusesem întrutotul de acord. Mai ales când
DE MIHAI BAICU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_la_bursuci_fragment_din_ca_cezarina_adamescu_1385456364.html [Corola-blog/BlogPost/346940_a_348269]
-
FRAȚII MIRCEȘTI <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 294. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.294) Gospodarii din satul Mircești, comuna Mircești, ținutul Vaslui, sunt răzeși și se trag din frații Mircești, care au căpătat locul acesta din vremea lui Ștefan cel Mare. De la frații Mircești a rămas și numele satului.
Fra?ii Mirce?ti [Corola-other/Imaginative/83520_a_84845]
-
pot să fac un alt sistem în condițiile în care instanța s-ar putea să spună că ceea ce există este al meu. Pentru că dacă instanța spune că proprietatea este a mea, oricine mă va întreba de ce n-am fost bun gospodar să aștept să preiau ceea ce am șinu să fac alt sistem cap-coadă”, a spus Pîslaru.
Cum încearcă ministerul Muncii să aibă evidența salariilor din sistemul public, în condițiile în care Teamnet deține „în mod fraudulos” platforma REVISAL by https://republica.ro/cum-incearca-ministerul-muncii-sa-aiba-evidenta-salariilor-din-sistemul-public-in-conditiile-in-care-teamnet [Corola-blog/BlogPost/338123_a_339452]
-
face programări puteți contacta compania Romprest, la numărul de telefon 021/9460, cu minim 24 h înainte. Colectăm selectiv direct de la domiciliu Primăria Sectorului 1 continuă campania de colectare selectivă a deșeurilor direct de la asociațiile de locatari/proprietari si de la gospodarii. Începând cu 1 decembrie 2015, a fost definitivat noul sistem de colectare separată a deșeurilor pe două fracții: fracție umedă (numai deșeuri menajere) - pubela maro și fracție uscată (numai deșeuri uscate) - pubela verde. Proiectul a fost lansat ca un program
Dan Tudorache, primarul Sectorului 1, dă startul curățeniei de primăvară by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102470_a_103762]
-
că se întoarce el din nou acasă și nu m-am alarmat dar, de multe ori se întorcea cu câte o pasăre din care nu mai lăsa decât fulgii. - Ce-ai făcut măi? Asta nu e pasărea noastră. Te prinde gospodarul și-ți dă cu parul în cap. Înțelege după ton că-l cert, se întinde și își lipește capul de pământ, semnul capitulării totale și necondiționate, de parcă s-ar afla pe eșafod, înaintea execuției. - Acum poți să îmi faci ce
NUMAI ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Numai_intrebari_0.html [Corola-blog/BlogPost/351072_a_352401]
-
asigura valorificarea superioară a resurselor de care dispun, ridicarea nivelului tehnic-calitativ al producției, sporirea continuă a productivității muncii, creșterea eficienței economice în toate compartimentele de activitate. Articolul 25 Fiecare membru al colectivelor de muncă din industrie are sarcina de a gospodari cu grijă mijloacele materiale și financiare de care răspunde, de a depune toate eforturile pentru reducerea consumurilor specifice, folosirea intensivă a mijloacelor fixe, introducerea în producție a celor mai noi cuceriri ale științei și tehnicii. Articolul 26 (1) Colectivele de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106348_a_107677]
-
ridicat la același nivel. Ce să mai zic de ultima creștere de salarii a primarilor? Circul electoral se apropie și roțile carului trebuiau unse din vreme. Condițiile de trai au rămas cam tot aceleași în orașele-fantomă. Ici, colo, cîte un gospodar cu posibilități și-a mai luat rolul în serios, în rest..., urbanizarea promisă sătenilor, la mila primarilor. Electrificarea gospodăriilor și satelor, domnule Prim Ministru, domnule Președinte, tot pe hîrtie se află. În mileniul trei, montarea unor stîlpi și a unor
ORAŞELE-FANTOMĂ, PUTIN ŞI VÎNĂTORUL-ŞEF by http://uzp.org.ro/orasele-fantoma-putin-si-vinatorul-sef/ [Corola-blog/BlogPost/93163_a_94455]
-
codălbei;/ În frunte, țintăței..., / Ia mai mânați măi flăcăi! / Hăi! Hăi!..” În continuare, se vorbește despre arat și semănatul „grâului de vară”, secerat cu: „Seceri mari/ Pentru secerători tari / Și altele mai mititele / Pentru fete ocheșele...” Prin alte localități, unii gospodari umblă cu „Plugul mare” tras de patru boi, împodobiți cu colaci în coarne și acompaniați de buhaiuri și clopote mari. Cei mai buni urători din sat rostesc cu strigături, urarea agrară, desprinsă din cea mai cunoscută versiune populară - „Plugușorul”, după
UN COLIND DE ANUL NOU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro//var/www/html/Home/Cultural/Traditii/maria_filipoiu_1483222201.html [Corola-blog/BlogPost/349604_a_350933]
-
o mai lăsau să-și facă somnul. Clasa a șasea! Fără comentarii. La Sâmburești, sat vecin cu al nostru, veniseră după inundații ajutoare din Italia pentru sinistrați și care s-au distribuit sub stricta supraveghere a primarului, că el era gospodarul obștei. Se striga o listă, fiecare venea cuminte, cu mâna întinsă, mai dorea și altceva ce nu se poate, mormăia și pleca mai departe. - Altul la rând. - Dom' primar... - Ce e mă', nu-ți convine ce-ai primit? - Dom' primar
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 4 de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_4.html [Corola-blog/BlogPost/364593_a_365922]
-
din depărtare. Venea lumea din toate colțurile țării, aici găsindu-se icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din timpul domnitorului Al. I. Cuza, care a poposit în această zonă. Starețul, un bănățean cu haruri duhovnicești deosebite, carismatic și bun gospodar, a reușit să creeze o oază de liniște în acest ansamblul rustic și să schimbe mentalitatea sătenilor pentru a deveni mai buni, mai darnici și cu cei nevoiași. Timpul a trecut, a venit și al doilea copil, un băiat zgubiliu
OLIMPIADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_roman_cap_stan_virgil_1387094422.html [Corola-blog/BlogPost/363493_a_364822]
-
mai ales că au acasă la ei cel mai mare muzeu al mineritului din lume, ce trebuia doar amenajat și prezentat lumii. Locuri de muncă și venit pentru generații și generații. Blestem pe capul națiunii să nu fie condusă de gospodari ci de guzgani! Să-l aibă președinte pe Băsescu Traian, care văzând culoarea apei ce se scurgea din mină părăsita nu a putut face o altă sinapsa neuronală decât că seamănă cu coniacul! Al doilea, si eu, fiind cetățean român
APEL PENTRU TOŢI ROMÂNII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Apel_pentru_toti_romanii_al_florin_tene_1378012767.html [Corola-blog/BlogPost/364927_a_366256]
-
Spre a dâinui prin ani. Cu atenție se face Număratul oilor, La stăpâni de-a se întoarce, De răcoarea brumelor. Și se face măsurarea Laptelui, o dată muls, Spre a știi repartizarea Cașului prin vară strâns. Apoi prânzesc împreună, Ciobanii cu gospodari. Să se facă brânza bună, Pun să cânte lăutari. Dar rămâne în poveste, Ospățul abia-nceput, Când ciobanii duc pe creste, Turma de oi la păscut. Tradiții și ritualuri Prin timp perpetualte, Pe-ale vremurilor valuri, Ne sunt identitate. * Din
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI DE SF.GHEORGHE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1461329076.html [Corola-blog/BlogPost/368656_a_369985]
-
și să o recupereze. În asemenea condiții, ce să mai faci!? Bibănel se alătură fiarei și cu chiu cu vai scoaseră vaca din mlaștină iar Mățău, un adevărat gentleman îi mulțumi scuipându-l în ochi. Numai că seara, la cârciumă, gospodarul povesti celor din jur prin ce întâmplare misterioasă trecuse el și cum nenorocitul de Bibănel pe care îl avea ca pe un copil de suflet se dovedise a fi un fel de profet, că altfel nu se poate explica... A
SFÂNTU BIBĂNEL PROFETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1478107758.html [Corola-blog/BlogPost/340452_a_341781]
-
hăi ! Boi, boureni, În frunte ținteței, Ziua toată a lucrat, Brazdă neagră-a semănat Grâu mărunt și grâu de vară, Să dea Domnul să răsară! Mânați, măi, flăcăi, hăi, hăi ! La anul și la mulți ani! Anul Nou Acum, dragi gospodari deschideți ușa casei voastre să vă cântăm: Steaua. Acest obicei vrea să reamintească creștinilor, Steaua care a vestit Nașterea lui Iisus, Steaua ce i-a călăuzit, la iesle, pe cei trei magi vestiți. Magii au adus daruri pentru Domnul Nostru
TRADIŢII ŞI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_si_obiceiuri_natale_purani_de_floarea_carbune_1356945244.html [Corola-blog/BlogPost/350831_a_352160]
-
cu Sorcova și Semănatul, deschide poarta , iubită gazdă! În cursul paginilor scrise în cartea mea am amintit că, în seara de Sf. Andrei, puneam crenguțe de măr la înflorit. La noi, în Purani, se sorcovea cu aceste crenguțe înflorite. Dacă gospodarul pe care îl sorcoveam era înalt, el se așeza în genunchi pentru ca noi să-i atingem umerii. Sorcova are un ritm anume în care se cântă. În acest ritm atingeam umerii gospodarilor sorcoviți . Toți erau convinși că acest lucru le
TRADIŢII ŞI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_si_obiceiuri_natale_purani_de_floarea_carbune_1356945244.html [Corola-blog/BlogPost/350831_a_352160]
-
Purani, se sorcovea cu aceste crenguțe înflorite. Dacă gospodarul pe care îl sorcoveam era înalt, el se așeza în genunchi pentru ca noi să-i atingem umerii. Sorcova are un ritm anume în care se cântă. În acest ritm atingeam umerii gospodarilor sorcoviți . Toți erau convinși că acest lucru le va aduce sănătate, spor în gospodărie, apărarea de boli și de ceasul rău. Această credință era înrădăcinată în localitatea mea, deoarece, mărul și florile de măr sunt considerate magice. Sorcova Sorcova, vesela
TRADIŢII ŞI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_si_obiceiuri_natale_purani_de_floarea_carbune_1356945244.html [Corola-blog/BlogPost/350831_a_352160]
-
termină de imobilizat entorsa baciului, termină și povestea femeii cu patru fete la douăzeci și cinci de ani. - Măi Neculai, dar ce or fi avut oamenii ăștia în capul lor dacă, în șase ani, au făcut patru copii? Cum mama dorului hrănește gospodarul ăla șase guri dacă spui că mai este și chefliu? - Și eu mă întreb același lucru. Vai de viața copilei ăleia. Ce nu ți-am mai spus este că el se apropie de patruzeci și cinci de ani. - Cât? Vai
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1482580104.html [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]