406 matches
-
fotografia pe prima pagină, sub titluri scrise cu litere enorme. Dimineața începea bine pentru chioșc, un client curios și cu posibilități, iar restul zilei, anticipăm deja, nu avea să fie diferit, toate ziarele aveau să se vândă, cu excepția acelor două grămăjoare din dreapta, de unde nu aveau să fie cumpărate mai multe decât de obicei. Comisarul nu mai era acolo, alergase să prindă un taxi care apăruse la primul colț și acum, cu nervozitate, după ce dăduse adresa de la providențial, s.a. și ceruse scuze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
de secunde și „jeliți“ o dată la cincizeci și opt de secunde, însemnând trecerea celor zece suflete plecate pe lumea cealaltă și sărbătorind nașterea celorlalte zece. Harry își simțise inima frântă de multe ori, dar acum nu mai era decât o grămăjoară de cenușă care îi astupa o gaură din piept. În ultima sa zi de libertate, și-a petrecut douăsprezece ceasuri așezat pe patul copilei, privind-o cum se leagănă în balansoar și ascultând-o cum striga alternativ „bucurați-vă“ și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
că-și vede confirmată bănuiala: era un om de pe planeta Marte căzut pe planeta Pământ. Tulburat, nu îndrăzni să mai întrebe nimic. Dispăru pentru câteva minute și se întoarse cu o lumânare groasă, aprinsă, apărată în căușul palmei. Strânse o grămăjoară de lemn din rămășițele aflate în odaie și-i dădu foc cu destulă ușurință, apoi fugi iar afară. De data asta veni cu o cană cu apă, cu smalțul cam dus. — N-am găsit ceai. Dacă vrei ți-o încălzesc
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
-o. N-am știut dacă să-mi spăl dinții. Până la urmă i-am spălat, dar cu grijă la măseaua care mai mult pulsa decât mă durea. M-am îmbrăcat în rochia gris souris. Șase unghii fuseseră deja tăiate și stăteau grămăjoară pe măsuța de toaletă, iar patru mai erau, cu arcul lor subțire și alb, pe mâna dreaptă a celei care scrie aceste rânduri. Firește, acum, când scriu, și cele patru s-au dus după cele șase. Dar situația era așa cum
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Fiind descuiată, ușa se lăsă deschisă ușor. Auzi imediat șoapte și un scârțâit scurt. Când întoarse capul, o văzu pe Iozefina ridicată de pe o dormeză de o persoană, zâmbindu-i:-Ce mă bucur, Gerard ! și repede puse mâna pe o grămăjoară de desuuri feminine, în intenția de a le ascunde de vederea primului venit. Ar fi putut spune: Vai, scuze. Nu știam că vei veni chiar acuma sau... Într adevăr, desuurile parcă erau abandonate ostentativ, a provocare sau pur și simplu
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
alta, să se producă vreo magie. Vorbea despre tot felul de ciudățenii: taur, leu, fecioară, balanță, pește, rac, berbec... Eu nu pricepeam nimic, dar ninetistele vibrau de emoție, îi înghițeau vorbele... Zicea: "Cu taurul ne vom îndrepta spre această minunată grămăjoară de pietre..." Ninetistele îmi obturau orizontul vizual și eu îmi imaginam că magiciana chiar scosese un taur din joben și, luându-l de coarne, se îndrepta în direcția amintită... Pentru taur, pardon, vă imaginați că n-am putut veni aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Luase poziția mortului, cu mâinile pe piept, iar când tata l-a întrebat, pișcându-l puțin, de ce face glume macabre, a constatat că este mort-mort. În apartament totul era absurd. Pe dușumea erau mai multe plicuri cu diferiți destinatari și grămăjoare de parale. Tata, ființă curioasă; ca și mine. Adrisanți și vorbe... Fiilor mei: Nu le-am spus nimic ălora. Nici n-aveam ce le spune." Secu: Îmi va fi dor de voi. Poate vă fac o vizită în Iad." Z
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
băieții după mine și, vă imaginați, ființă politicoasă cum sunt, o să trebuiască să fiu civilizat cu ei. Se pare că le-am căzut cu tronc. Citește epistolele lui Onuț: către fii, Secu, Z și curioși. Zice ce și cum, despre grămăjoarele de bani împrăștiate prin casă. Apoi, surpriză, chiar și pentru mine... Onuț a lăsat un Jurnal. Eu, nimic. Habar n-aveam ce-i acela jurnal, dar mi-a trecut prin cap c-ar putea fi vorba despre o comoară, altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
tu, spune bățos Adrian Lupu. Femeia pleacă grăbită și Lupu privește mîndru la ceilalți, spunînd parcă: Vedeți ce-mi știe de frică? Gheorghe Bulhac în acest timp cosea otava și apoi, cu grebla de fier cu cinci colți, aduna în grămăjoare prețioasa hrană pentru animale. Își aducea aminte ultima discuție cu muierea lui Lupu. Așa de mult îmi place mirosul și moliciunea otavei... parcă mă leșină... Omul a băgat la cap preferințele femeii, a pus grebla în căruță, coasa într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
pe burtă să dau afară În jeturi egale această pulbere perfidă. Invidiez pulverizatoarele, pompele de flit, spray-urile. Mă umplu continuu fără să mă pot goli. Mă dilat ca un balon, plutesc deasupra parcului, caut frunzele. Frunzele nu-s. Doar grămăjoare de praf tremurătoare, suspendate deasupra unui deșert cenușiu. Cu cît mă umflu și mă Înalț peisajul se micșorează. Dune mărunte, vălurite pretutindeni, pe bănci, În jgheaburi, În gurile pubelelor, pe capota cărucioarelor de copii, pe căpăcelele sticlelor de lapte, dune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
moarte cu alt fel de moarte, Întocmai ca În frîntura aceea de conversație dintre doi adolescenți, auzită pe stradă: „Bine, dar viespia nu știe că moare cînd Înțeapă?“ „Ba da, dar se apără.“ Mătur resturile acelea minuscule, se formează o grămăjoară de praf negru În care mai tresare cîte un punct ce se desprinde aproape invizibil din masa de puncte inerte. Recunosc viața după mișcare. Ar trebui să-i respect șansa, dar strivesc iar și iar, pînă netezesc totul. Ce Înspăimîntat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
fața ta În oglindă zîmbind unor aplauze imaginare cărțile tale cărțile lor frunze Între fălcile viermilor de mătase și literele acelea care semănau atît de bine cu literele lui Rilke cu toate literele celor omiși la decernarea premiului Nobel În grămăjoarele de nisip gleznele sînt niște pluguri fragile care despică o rezistență o inerție de sub mușuroaie se ridică aburi puturoși de sudoare de carne Încinsă Îți vine să salivezi și să verși ca după o Înfometare Îndelungată să-ți tai felii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Dumnezeu. În secolele al XIX-lea și al XX-lea, impulsionată de progresele biologiei, avea să se dezvolte puțin câte puțin o antropologie materialistă, cu principii radical diferite și mult mai modestă În privința recomandărilor etice. Pe de o parte, fetusului, grămăjoară de celule În proces de diferențiere progresivă, nu i se mai recunoștea o existență individuală autonomă decât cu condiția Întrunirii unui anume consens social (absența de tare genetice invalidante, acordul părinților). Pe de altă parte, bătrânul, grămadă de organe În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
agonia cu ochi strălucitori. O altă distracție favorită era să taie cu foarfecele cornițele melcilor. Întreaga sensibilitate a melcului se concentrează În aceste cornițe, care se termină cu niște ochi micuți. Lipsit de ele, melcul nu mai e decât o grămăjoară moale, chinuită și dezorientată. Michel Înțelese rapid că trebuie să se țină departe de tinerele brute; În schimb, nu avea a se teme din partea fetelor, ființe mai blânde. Această primă intuiție asupra lumii i-a fost Întărită de emisiunea Viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
ploaie. Un tip m-a apucat cu brutalitate de umeri, m-a târât la rug și m-a silit să privesc ce rămăsese din cadavru. Se vedeau craniul, orbitele. Carnea era arsă incomplet, pe jumătate amestecată cu țărâna, părea o grămăjoară de mâzgă. Am Început să țip, tipul mi-a dat drumul, am izbutit să fug. Am plecat chiar a doua zi, cu prietena mea. Despre oamenii aceia, n-am mai auzit niciodată nimic. — N-ai citit articolul din Paris Match
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
fi făcut Heisenberg? Ce-ar fi făcut Niels Bohr? Trebuia să se distanțeze, să judece; să iasă În natură, să asculte muzică. Noul nu se produce niciodată prin simpla interpolare a vechiului; informațiile se adăugau la alte informații ca niște grămăjoare de nisip, predefinite În natura lor de cadrul conceptual care delimitează câmpul experiențelor; astăzi mai mult ca oricând, era nevoie de o perspectivă nouă. Zilele erau calde și scurte, curgeau deprimant. În noaptea de 15 septembrie, Michel avu un vis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
expres prin halte neluminate, incitat de acest puzzle intelectual, ce vrea să-mi transmită?, cine e ea?, de unde venim și Încotro ne ducem? La poalele unei scări În formă de melc, plutind Într-un nor de făină, mă aștepta o grămăjoară de fulgi, iar un gând insidios m-a săgetat: nu cumva urmăream un pui pane? Am zărit la tot pasul scene bizare: Într-un ungher, un tip biciuia o veioză, ceva mai Încolo, un altul, costumat În bebeluș, Îi făcea
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
pe elevi, dăscălițele își cronțăiau cu deliciu prada. Într-atât se dedaseră acestui viciu încît, dacă se întîmpla ca directoarea să lipsească, uitau să mai intre la clasă. Zilnic, în cancelarie se așternea pe podea un covor de coji. Cînd grămăjoara nucilor valide scădea, una din dăscălițe organiza prin sălile de clasă un raid. Preț de cinci minute zbieretele, scheaunele și fluierăturile școlarilor conteneau, ca să facă loc țipetelor ascuțite ale acesteia. Din cancelarie s-auzea cum, sub perechea palmelor educative, pocneau
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
iar el nu. Asta ține de destin, care e individual. Fiindcă și în acest detașament de elită au existat ratați ca tatăl său, care rămân în veci niște căcăcioși mărunți. Elita a dispărut și în urma ei a rămas numai o grămăjoară umană. Totuși el își vede de treabă și n‑are motive să se rușineze, după cum spune. A încercat deja mai multe profesii, dar până acum a dat greș întotdeauna. S‑a dus în Franța fiindcă voia să facă reclamă unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
era! Acuma au betonat ăia a lu’ Zane, și-au tăiat caișii... - Da’ Piratule, ț-aduci aminte cum zicea Victor că făceai tu chiftelele? - Hai nu fi nebun, nebunule! rânjește tanti Cucu. - Cică: nevastă-mea scoate chiflele pe bandă: face grămăjoarele de carne tocată, le tăvălește în făină, le aruncă-n sus, le prinde-ntre buci, le strânge și de acolo, pac, în tigaie. - Hă hă hă! - Bun bărbat! Atâta că mă cam chelfănea la beție, da’-n rest pâinea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
ace în vârf prin țevi lungi de plastic - dude, cum le ziceam noi -, dar n-am avut norocul să trăiesc în cartiere așa de spectaculoase. Păi noi până prindeam un șobolan ca să-l prăjim sub un burlan înfipt într-o grămăjoară de lemne ne lua jumătate de zi. Acuma găseai peste tot posibilități de distracție. Ca să-mi confirme nostalgia, un dulău în flăcări trecu pe lângă mine în goană, chelălăind. În urma lui, o ceată de puradei înarmați cu bețe, urlând de bucurie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
căldurii dogoritoare a soarelui, apa se prefăcuse, ca și mine, în vapori de apă. Acum locuiam împreună un număr foarte mare de vapori de apă și stăteam unul lângă altul. Vântul ne purta încoace si încolo. Știi cum se numesc grămăjoarele acestea de vapori care se văd pe cer? Nori. Cu timpul ne-am strâns mai mulți unul lângă altul și, împreună cu praful din aer, ne-am transformat din nou în picături de apă. Am pornit-o cu repeziciune spre pământ
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
destul de repede că Hilary nu se simțea bine acolo. Într-o seară când ședeau toți în jurul mesei la cină, iar Roddy și Hugo discutau înflăcărați despre carierele pe care și le vor alege, el observă că ea își plimba o grămăjoară de paste reci prin farfurie și o întrebă brusc: — Tu ce te vezi făcând peste zece ani? — A, habar n-am. Hilary nu prea se gândise la asta, luând drept lucru sigur (pe bună dreptate, bineînțeles) că mai curând sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
se întindeau spre un castron cu fructe de lângă canapea și culegeau rând pe rând boabele de struguri; le curăța pe fiecare cu unghiile ei lungi și apoi și le arunca în gură. În poala ei începuse să se formeze o grămăjoară de coji. Nu e deloc genul meu de emisiune, spuse Alan. Dar nu-l disprețuiesc. Trebuie să faci emisiuni pentru publicul larg. Fiecare are dreptul să se amuze un pic. Au terminat cu BBC2, unde se difuza un serial intitulat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
nu mai au somn, își scriu autobiografia romanțată, alții fac liste cu creioane colorate, rupându-le apoi și mai rușinați, doar la spovedanie nu te duci ca la piață sau la examenul de doctorat; în sfârșit, toți își fac faptele grămăjoară, cum se adună toamna în grădini frunzele uscate, și le aduc plocon părintelui să le dea el foc, să ardă. Cu toate astea, de fiecare dată rămân uluiți când părintele îi ațintește cu privirea lui care vaporizează totul ca laserul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]