555 matches
-
tip de rețea socială este rețeaua comunicațională. În cadrul acesteia, fiecare arc (orientat) între doi oameni reprezintă un mesaj transmis prin poștă, telefon sau e-mail de la unul la celălalt. De exemplu, într-o rețea a telefoanelor date, numărul de vârfuri ale grafului care corespunde unui număr de telefon, este enorm, ajungând la 50 de milioane, cea mai mare rețea după cea a World Wide Web (Aiello et al.). Ebel ș.a. au reconstruit experimentul lui Milgram în cazul mesajelor e-mail transmise între 500
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
interconexiunilor dintre diferitele elemente componente ale sistemelor complexe. După aceea, ne vom referi la modalitățile de utilizare ale acestor proprietăți cantitative în studiul teoretic și empiric al rețelelor complexe. Pentru a fixa lucrurile, în termeni matematici, o rețea este un graf în care vârfurile (nodurile) și laturile (arcele) au valori asociate lor. Un graf G este definit de o pereche de mulțimi G={V, E}, unde V este mulțimea vârfurilor, notate cu v1, v2, ..., vn și E este o mulțime de
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
la modalitățile de utilizare ale acestor proprietăți cantitative în studiul teoretic și empiric al rețelelor complexe. Pentru a fixa lucrurile, în termeni matematici, o rețea este un graf în care vârfurile (nodurile) și laturile (arcele) au valori asociate lor. Un graf G este definit de o pereche de mulțimi G={V, E}, unde V este mulțimea vârfurilor, notate cu v1, v2, ..., vn și E este o mulțime de laturi care conectează perechile de vârfuri vi, vj aparținând lui V. O mulțime
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
fi însă mult mai complicate. De exemplu, pot exista mai multe tipuri de vârfuri sau mai multe tipuri de laturi. De asemenea, vârfurile pot avea anumite proprietăți. De asemenea, laturile pot fi orientate (caz în care se numesc arce) iar grafele cu astfel de arce se numesc digrafe sau grafe direcționate. Arcele sau chiar și laturile pot avea ponderi înscrise pe ele, ponderi care pot indica diferite lucruri ce caracterizează legătura dintre vârfuri (mărimea unui flux, intensitatea unei relații, probabilitatea de
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
mai multe tipuri de vârfuri sau mai multe tipuri de laturi. De asemenea, vârfurile pot avea anumite proprietăți. De asemenea, laturile pot fi orientate (caz în care se numesc arce) iar grafele cu astfel de arce se numesc digrafe sau grafe direcționate. Arcele sau chiar și laturile pot avea ponderi înscrise pe ele, ponderi care pot indica diferite lucruri ce caracterizează legătura dintre vârfuri (mărimea unui flux, intensitatea unei relații, probabilitatea de realizare a conexiunii etc.). 6.3.1. Microscara și
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
cei ki vecini și numărul 2 6.3.7. Subgrafe Uneori în studiul rețelelor complexe apare necesitatea separării din cadrul acesteia a unor părți care sunt definite prin anumite proprietăți comune ale vârfurilor și/sau laturilor. Aceste părți reprezintă subgrafe. Un graf Gi constând dintr-o mulțime de vârfuri Vi și o mulțime de laturi Ei se numește subgraf al lui G={V, E} dacă Vi V și Ei E. cele mai simple exemple de subgrafe sunt ciclurile, arborii și subgrafele complete
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
9. Criticalitatea Poate cea mai interesantă proprietate a rețelelor complexe o constituie criticalitatea acestora. Aceasta presupune existența unui prag critic începând de la care se formează componentele gigant. Sub acest prag, rețeaua există sub forma unor subgrafe deconectate. Peste acest prag, graful se transformă într-un cluster complet conectat. Figura 6.11. Fenomene critice în rețele complexe În figura 6.11 a) este reprezentată creșterea numărului de componente ale rețelei iar în figura 6.11 b) si 6.11 c) sunt date
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
sociale, instrumente cu ajutorul cărora putem studia proprietățile rețelelor existente în realitate fără a face efortul implicat de culegerea de date. Vom prezenta în continuare câteva astfel de modele mai bine cunoscute din domeniul rețelelor sociale complexe. 6.4.1. Modelul grafelor aleatoare (Erdös și Renyi) Modelul minimal al grafelor aleatoare are N noduri (vârfuri) legate între ele prin arce sau laturi plasate între perechi de vârfuri alese aleator. Fie GN,p graful în care între două vârfuri există un arc cu
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
existente în realitate fără a face efortul implicat de culegerea de date. Vom prezenta în continuare câteva astfel de modele mai bine cunoscute din domeniul rețelelor sociale complexe. 6.4.1. Modelul grafelor aleatoare (Erdös și Renyi) Modelul minimal al grafelor aleatoare are N noduri (vârfuri) legate între ele prin arce sau laturi plasate între perechi de vârfuri alese aleator. Fie GN,p graful în care între două vârfuri există un arc cu o probabilitate egală cu p. De fapt, GN
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
din domeniul rețelelor sociale complexe. 6.4.1. Modelul grafelor aleatoare (Erdös și Renyi) Modelul minimal al grafelor aleatoare are N noduri (vârfuri) legate între ele prin arce sau laturi plasate între perechi de vârfuri alese aleator. Fie GN,p graful în care între două vârfuri există un arc cu o probabilitate egală cu p. De fapt, GN,p reprezintă o mulțime de grafe cu N vârfuri, în care fiecare graf are o anumită probabilitate de apariție a laturilor. Vom exprima
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
legate între ele prin arce sau laturi plasate între perechi de vârfuri alese aleator. Fie GN,p graful în care între două vârfuri există un arc cu o probabilitate egală cu p. De fapt, GN,p reprezintă o mulțime de grafe cu N vârfuri, în care fiecare graf are o anumită probabilitate de apariție a laturilor. Vom exprima proprietățile lui GN,p în funcție de p, care este gradul mediu al unui vârf, adică numărul mediu de laturi incidente acelui vârf. Numărul de
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
plasate între perechi de vârfuri alese aleator. Fie GN,p graful în care între două vârfuri există un arc cu o probabilitate egală cu p. De fapt, GN,p reprezintă o mulțime de grafe cu N vârfuri, în care fiecare graf are o anumită probabilitate de apariție a laturilor. Vom exprima proprietățile lui GN,p în funcție de p, care este gradul mediu al unui vârf, adică numărul mediu de laturi incidente acelui vârf. Numărul de arce dintr-un graf aleator este dat
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
în care fiecare graf are o anumită probabilitate de apariție a laturilor. Vom exprima proprietățile lui GN,p în funcție de p, care este gradul mediu al unui vârf, adică numărul mediu de laturi incidente acelui vârf. Numărul de arce dintr-un graf aleator este dat de 2 Deci, dacă cunoaștem numărul de vârfuri N, atunci orice proprietate care poate fi exprimată în funcție de acesta poate fi exprimată și în funcție de gradul mediu al unui vârf, z. z se mai numește și număr de coordonare
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
dacă cunoaștem numărul de vârfuri N, atunci orice proprietate care poate fi exprimată în funcție de acesta poate fi exprimată și în funcție de gradul mediu al unui vârf, z. z se mai numește și număr de coordonare al rețelei. Se poate arăta că grafele aleatoare au anumite proprietăți interesante. De exemplu, dacă o persoană A dintr-un astfel de graf are z vecini și fiecare vecin al său are, de asemenea, z vecini, atunci A are z2 vecini de ordinul doi. Extinzând argumentația, A
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
fi exprimată și în funcție de gradul mediu al unui vârf, z. z se mai numește și număr de coordonare al rețelei. Se poate arăta că grafele aleatoare au anumite proprietăți interesante. De exemplu, dacă o persoană A dintr-un astfel de graf are z vecini și fiecare vecin al său are, de asemenea, z vecini, atunci A are z2 vecini de ordinul doi. Extinzând argumentația, A are z3 vecini de ordinul trei, z4 vecini de ordinul patru ș.a.m.d. Deoarece multe
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
că deși numărul de documente este N 8x108, distanța medie dintre documente (numărul mediu de arce care unesc oricare dintre site-uri) este în jur de 19, iar gradul de separare este între 4 și 5. O altă proprietate a grafelor aleatoare ca modele ale rețelelor sociale complexe se referă la faptul că cercurile de cunoștințe ale persoanelor tind să se suprapună în mare parte. Prietenii prietenilor tăi pot fi și prietenii tăi. Acest lucru face ca în rețelele sociale reale
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
sociale reale să nu fie adevărat că o persoană are z2 vecini de ordinul doi, deoarece multe dintre aceste persoane se regăsesc și printre vecinii de ordinul unu ai lui A. o astfel de proprietate se numește clusterizarea rețelelor. Un graf aleatoriu nu are proprietatea de clusterizare deoarece probabilitatea ca doi dintre prietenii lui A să fie prieteni unul cu celălalt nu este mai mare decât probabilitatea ca două persoane alese aleatoriu să fie prieteni. Pe de altă parte, clusterizare apare
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
a fost definit ca fracția medie a perechilor de vecini ai unui vârf care sunt, de asemenea, vecini unul cu celălalt. Într-o rețea complet conectată, deci în care fiecare vârf este conectat cu toate celelalte, C = 1; într-un graf aleator însă C = z/N , care este foarte mic pentru rețele de dimensiuni mari. O altă diferență dintre grafele aleatoare și rețelele reale este în ceea ce privește distribuția gradelor care, în cazul rețelelor foarte mari este de tip Poisson în cazul primelor
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
cu celălalt. Într-o rețea complet conectată, deci în care fiecare vârf este conectat cu toate celelalte, C = 1; într-un graf aleator însă C = z/N , care este foarte mic pentru rețele de dimensiuni mari. O altă diferență dintre grafele aleatoare și rețelele reale este în ceea ce privește distribuția gradelor care, în cazul rețelelor foarte mari este de tip Poisson în cazul primelor și o distribuție de tip putere în cazul al doilea. O distribuție a gradelor de tip putere este de
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
effects prezentă imediat mai jos, aici alegem metoda Bonferroni ca metodă de ajustare a intervalului de încredere (în cîmpul Confidence interval adjustment) și clic Continue. Activăm apoi butonul Contrast și alegem contrastele repetate (Repeated), clic Change și Continue. Pentru afișarea grafi cului, activăm butonul Plots, trecem variabila autoprezentare în cîmpul Horizontal Axis, clic apoi pe butonul Add, clic Continue și clic OK. Să analizăm mai jos tabelele relevante din Output. În tabelul Mauchly’s Test of Sphericity este verificată condiția de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
așadar a fi lipsit de valoare poate fi eliminat (eli minatio codicum descriptorum), dar numai dacă nu aduce niciun fel de alte informații (cum ar fi pasaje cola ționate pe baza altor codice), așa cum am văzut În al doilea para graf al acestui capitol. Dacă rămîn totuși destule codice după ce au fost excluse cele inutile, atunci ne aflăm În prezența unei divizări În tradiție, care se concretizează În ramifica rea codicelor. Diferențierea are loc numai dacă după un singur model au
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
criteriu nu are nici o relevanță, fiind însă definitoriu sexul consumatorului. Paradoxal, în practică, definirea unei industrii sau a unui grup strategic se face mai simplu decât în teorie. Pentru uz statistic, se face o clasificare oficială, tip CAEN, utilizând un graf arbore, ceea ce se traduce în divizarea unei mulțimi în grupe și subgrupe pe baza unor caracteristici formale. Implicațiile practice sunt, de regulă, de tip fiscal, fără ca acest lucru să însemne că într-o astfel de grupare se regăsesc în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
cu imitarea mișcărilor realizate de logoped în fața oglinzii. Exerciții de pronunție în fața oglinzii: Se pronunță mai întâi silabe, apoi cuvinte și propoziții. 2.COMPONENTA GRAFICĂ OBIECTIV GENERAL Formarea și dezvoltarea comportamentului lexico grafic corect. OBIECTIVE DE REFERINȚĂ Educarea psihomotricității: Pregătirea grafo motrică. Educația mâinii dominante. Schema corporală. Pregătirea perceptiv-motrică: formarea calităților și structurilor perceptiv motrice vizuale și auditive (formarea noțiunilor de culoare, formă, mărime, direcție, poziție) Dezvoltarea aptitudinilor de înțelegere a structurilor fonetice și a celor spațio-temporale ale limbajului scris. Discriminarea
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
tipul de legătură a semnului cu referentul, filozoful susținea existența a trei clase de semne, repartizate în trei categorii: 1) semne motivate printr-o proprietate comună sau printr-un raport de contiguitate, în categoria cărora sunt incluse semnele iconice (imagini, grafuri și metafore); 2) semne indiciale. Acestor două clase li se opun semnele simbolice, definite printr-o legătură pur convențională, nemotivată cu referentul, din categoria cărora fac parte semnele lingvistice. Funcția iconică se referă la trăsăturile comune semnului și referentului (fotografia
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
cf. fr. interleukines); izo- (cf. gr. ίσο-, ϊσος): ro. izoleucină (cf. fr. isoleucine); levo- (cf. lat. laevus): ro. levocardie (cf. fr. lévocardie). (4) Sufixoide cu valoare specială în domeniul medical: - patie (cf. gr. παθο-, πάθος): ro. miopatie (cf. fr. myopathie); - graf, grafo- (cf. gr. γραφο-, γράφειν): ro. spectrograf (cf. fr. spectrographe); - gramă, gramo- (cf. gr. γραμμο-, γράμμα); - iatrie, - iatru (cf. gr. ίατρο-,ίατρός "medic"): ro. pediatrie (cf. fr. pédiatrie); - log, - logie, logo- (cf. gr. λογο-, λόγος): ro. stomatologie (cf. fr. stomatologie
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]