420 matches
-
Oliver se jură să nu aibă de-a face nici cu omul-locomotivă, ce venea adeseori În toiul nopții lângă el, invitându-l să urce Într-un vagon select, nici pe femeia-pâlnie Olanda, care voia să-i transforme pântecul Într-un gramofon. De asemeni, masterandul se ferea și de femeia Babel, care poseda douăzeci și patru de nasuri și douăzeci și patru de guri și care purta cu sine Însăși interminabile discuții În douăzeci și patru de limbi odată, Încercând să inventeze o nouă limbă, pe care s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Mama nu e singură, Daniel. E cu Dumnezeu. Și cu noi, cu toate că nu o putem vedea. Aceeași teorie mi-o expusese la colegiu părintele Vicente, un iezuit veteran care era mînă spartă În a explica toate misterele din univers - de la gramofon la durerile de măsele - citînd din Evanghelia după Matei, Însă În gura tatei suna ca și cum nici pietrele nu credeau așa ceva. — Dar Dumnezeu de ce o vrea? Nu știu. Dacă Într-o zi o să-l vedem, o să-l Întrebăm. Cu timpul, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
mai ales atunci cînd vorbea cu oricine altcineva În afară de maică-sa, de soră-sa și de mine, adică aproape niciodată. Îl fascinau invențiile extravagante și mașinăriile, iar În curînd am descoperit că făcea autopsii pe tot soiul de mecanisme, de la gramofoane la mașini de calculat, pentru a le desluși secretele. CÎnd nu era cu mine sau nu lucra pentru taică-su, Tomás Își petrecea majoritatea timpului Închis În camera lui, construind artefacte de neînțeles. Tot ceea ce Îi prisosea În inteligență Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
mai des primele trei tipuri de membrane elastice, îndeosebi cele circulare. Membranele elastice se folosesc în construcția multor aparate și dispozitive, din care amintim : microfoane, difuzoare, captatoare de vibrații ș.a. Cu ani în urmă membranele se foloseau si în construcția gramofoanelor și a patefoanelor. De aceea, cunoașterea modului de vibrație al acestora prezintă o mare importanță practică. Studiul lor conduce la asigurarea unei mai bune calități a sunetelor captate, înregistrate sau redate. Pentru atingerea acestui scop sunt necesare membrane care să
Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
nu-ți aparține). De la o vreme, trâmbiță moartea în vene. Tu le desfaci cu o lamă să audă prostimea glasul sângelui, dar prostimea râde de tine ca de un clovn ce se destramă precum un pulover putred, ca de un gramofon cu discul zgâriat. Râde prostimea cu guri de morminte căscate, în timp ce tu, tristul aleilor, îți asumi rușinea frunzei de brusture crescută lângă statuia poetului și atât. Destinul, o lașitate asumată. Când vrei să renunți, ești eroul fiecărei secunde. Când renunți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
e nimic, dar vreau doar să verific. Becker zâmbi: — Un polițist trebuie să se încreadă în instinct din când în când, zise el. Am recunoscut propria-mi retorică răsuflată: — Detectiv scoatem din tine, i-am spus. Își asculta plăcile de gramofon cu Gigli cu aviditatea cuiva care e pe cale să surzească, oferind și pretinzând la fel de puțină conversație precum un controlor de bilete de tren. Până acum, îmi dădusem deja seama că Hildegard Steininger era cam la fel de ermetică precum rezervorul unui stilou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
bucătăreasă prea bună. — N-am fost niciodată oaspete la cină, îi replicasem eu și mâncasem aproape tot, nu din politețe, ci pentru că îmi era foame și învățasem în tranșee să nu fiu prea mofturos la mâncare. Acum ea închise dulăpiorul gramofonului și căscă: — Mă duc la culcare, zise. Am dat la o parte cartea pe care o citeam și i-am spus că o să mă culc și eu. În dormitorul lui Paul, mi-am petrecut câteva minute studiind harta Spaniei, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
găsim referințe despre un spectacol ratat, tocmai la Turda, de către un tînăr regizor și matur actor - Marius Oltean. Poate nu am fi luat În discuție montarea, dacă tocmai comentatorul ei, nu ar fi folosit un limbaj caragialean, În rezumarea impresiilor : Gramofonul cîntă De ce mă amăgești ?, cetățeanul privitor și plătitor se-ntreabă la fel. Mai bine puneam banii În buzunarul celălalt, și ziceam că ne-am dus. Pot spune sus și tare : am scăpat pînă acum ! Sfinte Andrei, scapă-mă și de-
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
cartea, vârându-și degetul între paginile deschise. în vreme ce tata s-a dus în birou, așezându-se înaintea hărților lui, și în timp ce mâncarea din cratiță încă mai clocotea, iar aparatul de radio de pe bufetul din bucătărie cânta, mormăind înăbușit, muzică de gramofon de după-amiază, noi ne-am așezat pe sofaua din fața pianului. Și mama a început să citească exact pasajul la care bunicul se aflase, probabil, chiar în momentul morții: „îndurările, răspunse acesta, îndurările sunt acelea pe care le-a vădit acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
fulgi de nea Pe foaia goală doar un creion fără vârf - ninge ca-n povești Nici un nor pe cer - un bocanc fără șiret lângă vechiul gard Zăpada sclipește - două inimi desenate pe fereastră Solstițiu de iarnă - ascultând rapsodia la vechiul gramofon Noapte cu lună - felinarul din poartă spart de un bulgăre Om de zăpadă fără nasturi la haină - noapte fără lună Noapte senină - doar omul de zăpadă fără căciulă Dacia veche sub un troian cât casa - liniștea nopții Noapte geroasă - cântecul
MIEZUL IERNII by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83881_a_85206]
-
mărite ale lui Tiaré cu primul ei soț, căpitanul Johnson. Și totuși, cu toate că ea era bătrână și grasă, uneori rulam covorul de Bruxelles, aduceam servitoarele și vreo două prietene de-ale lui Tiaré și dansam, deși acum foloseam muzica unui gramofon hârâit. Pe verandă aerul era îmbălsămat de parfumul greu al florilor de tiaré, iar deasupra capului Crucea Sudului strălucea pe un cer fără nori. Tiaré zâmbi indulgentă: — Am ținut-o tot așa până la trei dimineața și când ne-am dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
cucoanele întrerupeau ciripind: "Vai, cum spui, Michel! Uiți că suntem și noi de față! Noi, femeile!" Totul era ridicol și amuzant. Nu înțelegeam nimic, zâmbeam și aprobam. Toți vorbeau laolaltă și nimeni nu înțelegea ce spune celălalt. Păreau mai multe gramofoane puse în mișcare deodată, cu plăci diferite. Michel deveni impudic, și cum femeile se revoltau, se enerva că i se strică efectul povestirii. Vocile se ridicau. Am fost luat ca martor. În același timp, la ușă începură lătrături diferite. Tânărul
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
ceea ce e omenesc. O muncă inversă de cea pe care o faci în artă. Acolo cauți generalități și aci le dai la o parte. Nu mă interesează prin ce semăn cu alții, ci prin ceea ce difer. Aș găsi pe discul gramofonului meu imaginar tot felul de exclamări momentane, mereu contrare și idioate: "mi-e foame, mi-e sete, mi-e frig, mi-e cald", sau "supa te încălzește, friptura e prea arsă, prăjitura prea dulce", mici exclamații necesare, se va zice
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
stăteam chiar în ușă, acoperind-o pe jumătate, dar când Zsolt a smuls prelata veche de la geam, s-a putut vedea destul de bine, în baracă era, într-adevăr, o harababură de zile mari, în mijlocul încăperii, pe un taburet, trona un gramofon cu o pâlnie uriașă, în jur podeaua era plină de ziare mototolite, cutii de conserve și sticle de bere, m-am și împiedicat de una, de era cât pe-aci să cad, dar am reușit să mă agăț la timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
de aur, pe care s-ar putea s-o și găsim, iar dacă nu, nu, dar, în orice caz să zicem mulțam dacă scăpăm numai cu atâta, apoi a tăcut, a apucat prelata, a azvârlind-o afară, a scos și gramofonul de pe taburet, atunci am luat și eu vreo trei paltoane, ducându-le până la ușă și aruncându-le afară, praful s-a împrăștiat în aer și duhoarea s-a făcut mai suportabilă, așa c-am început să arunc pe rând și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
treia pantofi eleganți de damă, pe puțin cinșpe perechi, printre care și unele cu toc foarte înalt, o altă valiză era ticsită cu cravate și pantaloni împăturiți, doar în două valize nu erau haine, una era plină cu plăci de gramofon, iar în cealaltă, sub un teanc de bancnote vechi mototolite, am găsit un cărțoi legat în piele, cu titlul, scris cu aur, Istoria enciclopedică a omenirii de la facerea lumii până în prezent, când l-a văzut, caporalul a aruncat pe jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
a făcut, și a strigat că e-n regulă, de plâns, am plâns destul, acum să petrecem, să nu privim în urmă, numai spre viitor, tot înainte, apoi a luat o placă din maldărul de lucruri, a pus-o la gramofon, zicând că ăsta fusese cântecul preferat al lui taică-su, azi nu se mai găsește nimeni pe lume care să știe să cânte așa, apoi a așezat acul pe placă, și i-a spus lui Jancsi să se ocupe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
zicând că ăsta fusese cântecul preferat al lui taică-su, azi nu se mai găsește nimeni pe lume care să știe să cânte așa, apoi a așezat acul pe placă, și i-a spus lui Jancsi să se ocupe de gramofon, nu mai auzisem un gramofon atât de vechi cântând, suna strident, cu hârâituri și scârțâieli, dar se puteau auzi clar fluierul, vioara, acordeonul și o voce răgușită de femeie, cântecul zicea despre un codru des, umbros și întunecat, atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
preferat al lui taică-su, azi nu se mai găsește nimeni pe lume care să știe să cânte așa, apoi a așezat acul pe placă, și i-a spus lui Jancsi să se ocupe de gramofon, nu mai auzisem un gramofon atât de vechi cântând, suna strident, cu hârâituri și scârțâieli, dar se puteau auzi clar fluierul, vioara, acordeonul și o voce răgușită de femeie, cântecul zicea despre un codru des, umbros și întunecat, atât de des încât ucide bunătatea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
era caraghios, și-n vreme ce mă uitam la el, spirtul a început deodată să-și facă efectul, dar nu numai asupra mea, ci și asupra lui Zsolt și al lui Csabi, până și asupra lui Jancsi, care stătea lângă gramofon, în același timp am început să ne mișcăm picioarele, în același timp ne-am întins brațele, în același timp am început să dansăm și noi, acolo, printre lucrurile aruncate de-a valma, la început mai aveam grijă ca nu cumva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
se lăsa în jos pe picioru-i zdravăn, se ridica, sălta în aer, sprijinindu-se de cârje, obiectele zburau în jurul lui, cravatele, învelitorile de discuri, fotografiile, bucățile de hârtie, bancnotele, batistele și ciorapii se înălțau într-un vârtej, țopăiam și noi, gramofonul urla, scârțâitul acului îl simțeam parcă în piept, îmi vâjâia capul de sunetul acordeonului, îl vedeam pe caporal aruncându-și cârjele, ridicând canistra de benzină pe care o îmbrățișa ca pe-o femeie, dansând într-un picior, învârtindu-se, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
a amestecat cu mirosul de pământ, era foarte puternic, între timp canistra se golise, caporalul a aruncat-o cât colo și a căzut pe spate, placa ajunsese la capăt, deodată s-a făcut liniște deplină, Jancsi n-a mai manevrat gramofonul, ne-am oprit și noi, amețeam, totul se învârtea în jurul meu, de parcă aș mai fi dansat încă, pământul mi se ondula sub picioare, abia mai puteam să stau drept, se clătinau și ceilalți, se bălăngăneau înainte și-napoi, aburii spirtului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
este un articol-program incisiv: „Apariția acestei reviste e antipatică. Explicațiunile de rigoare, oricît de abile, nu pot demonstra utilitatea unui portevoix mai mult, în bîlciul de surle și trompete de azi. Vom fi deci imediat și cu rea-credință asimilați unui gramofon care cîntă nasal plăcile de altul pregătite și așezate. Iar massa amorfă și brută a cititorilor o cunoaștem. Să ieșim deci cu platoșe tari sub veste. Să înlocuim hărțile din redacții cu panoplii la îndemînă, să avem bombe asfixiante prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
răsucea pe toate părțile în patul vechi de fier care trosnea sub greutatea ei. Nu, nu voia să se îmbolnăvească. Bărbatul ei dormea și trebuia să doarmă și ea, cu orice preț. Prin ferestruică pătrundeau zgomotele înăbușite ale orașului. Vechile gramofoane din cafenelele maure îngânau melodii pe care le recunoștea vag și care urcau până la ea purtate de vuietul unei mulțimi leneșe. Trebuia să doarmă. Dar ea număra corturile'negre, îndărătul pleoapelor ei pășteau cămile nemișcate; pustiuri nemărginite se roteau în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
a intrat grăbită în fortăreața în stil Tudor, apoi am pornit spre casă, cu vocea ironică a lui Jane Chambers răsunându-mi în urechi: „Voyeurule!, - Voyeurule!“ Ajuns acasă, am auzit dușul curgând în baie. Ușa de la dormitor era deschisă. La gramofon răsuna cvintetul de Brahms care-i plăcea lui Kay. Mi-am amintit de prima oară când am văzut-o goală pe soția mea, m-am dezbrăcat și m-am întins în pat. Dușul se opri, așa că Brahms răsună și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]