743 matches
-
în ultimii douăzeci de ani, Nobunaga se simțea îndemnat să-l numească pe Ieyasu „bunul și vechiul camarad“, elogiindu-l ca pe omul care contribuise cel mai multe pentru a face din Azuchi o realitate. În timpul festinului, Ieyasu își exprimă gratitudinea simțită din adâncul inimii pentru atenția pe care i-o arăta Nobunaga, dar, când și când, simțea că lipsea cineva și, în cele din urmă, îl întrebă pe Nobunaga: — Nu era însărcinat Seniorul Mitsuhide cu acest banchet? Ce i s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
compliment despre care știu că, venind de la ea, înseamnă cea mai înaltă formă de laudă. Lucille a idolatrizat-o întotdeauna pe mama, încă de pe vremea când erau colege de cameră la Vassar. Mă simt invadată de un sentiment copleșitor de gratitudine față de ea. Ca și cum ar fi simțit plutind în atmosferă o încărcătură de tandre emoții, Lucille îmi pune în brațe, cu stângăcie, o cutie din catifea. Asta ca să risipească orice fel de emoție. — Deschide-o! îmi ordonă ea. Eu fac ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
aștepți, tot aștepți improvizația, salvarea. Improvizația salvează, mă salvează, amânare, amânare, de ce nu umplem noi toți, dintr-odată, salvarea, salvarea... așa bombăne adolescentul Tolea, clătinându-se pe bicicleta adolescenței de altădată, când repeta, încă neștiutor, „Improvizația, Salvarea, Salvarea“, cu acea gratitudine modestă și laică pe care anii au risipit-o în cele patru zări ale neantului. Încă viu, totuși, încă viu sub soarele torid al primăverii, în praful puturos al periferiilor. Încă nu s-a oprit bâlciul, năzdrăvănia continuă, îl găzduiește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
zidurile și ferestrele și podeaua. „O, Irina“, expia expira, în sfârșit orfanul. „Irina, Irina“, se confesa, izbăvit, clovnul, masca înlăcrimată pe sânii ei electrizați, capul învins pe pântecul cosmic, să prindă ecoul, confirmarea, și mai jos, să-și lipească, ultimă gratitudine, buzele mincinoase, de floarea canibală. Vindecat, muri, adormi somnul ultim. Avionul se apleca spre stânga, scaunele vibrară. Un frison de alarmă trecu prin pântecul metalic, stewardesa se afla în fața sa, să-l servească, goală, sub rochia lungă de voal. Tava
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
sè se dezbrace, Înfierbântat, urmèrind mental scenă dusului, Matei ajunge în dreptul farmaciei din colț în care n-a mai intrat din seara aceea, mè opresc la baza scèrilor de piatrè gândindu-mè cè ar fi un prilej bun că sè-mi exprim gratitudinea pentru jumètatea de franzelè primitè, dar ezit, am sentimentul cè din acea searè au trecut deja zeci de ani si cè, dacè voi intra în farmacie, tânèra farmacistè va fi devenit demult o femeie bètrânè, abia recunoscându-mè ca fiind tânèrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
faptul că soțul ei, Al, nu mai fusese căsătorit și nu avea copii dintr-un mariaj anterior. —Te înțeleg perfect, i-a răspuns Parsy mângâind obrazul lui Al, într-un gest care probabil că voia să-i exprime sentimentul de gratitudine pentru că găsise un bărbat atât de lipsit de complicații. Bine, nu că multe femei l-ar fi vrut de soț pe Al, s-a gândit Alison. Probabil acesta fiind și motivul pentru care omul rămăsese neînsurat atât de multă vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Craig. Aș vrea să mulțumesc editorului nostru de la Westminster John Knox Press, Philip Law pentru ajutorul fără egal la nivel textual. Mulțumiri îi datorez studentului Nathah Brasfiel care m-a ajutat să pregătesc indicii. În sfârșit, doresc să-mi exprim gratitudinea lui N.T. Wright și Craig Evans, nu numai pentru participarea în acest proiect în calitate de conferențieri și autori, dar și pentru apropierea lor amabilă, umilă și prietenoasă. Credința voastră în Isus nu are nevoie de cuvinte pentru a fi văzută și
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
cel ce a ales opțiunea binelui, pășește în fluxul deschis al unei introspecții revelatoare de nemărginiri ale sinelui. Nerătăcind, el se descoperă dincolo de cerul senin al propriei conștiințe azurii, drept un ne-temporal Atlas ce-și poartă cosmosul pe umerii gratitudinii sale. Agonia suferinței pulsează paralel cu bucuria efemeră a clipelor risipite în fluxul mundaneității cotidiene. Alături de naivitatea existențială a fericirilor temporare, palpită, adesea, tensiunea sfâșietoare a unor dureri necontrolate. Cum privește cel îndurerat lumea ce-l învăluie cu marasma ei
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
sacrificiul, atât de animale cât și de vegetale, putea fi oferit în timpul cultului la templu de o singură persoană, de familie sau de un grup în general, dar era celebrat pe altar de către un preot. Sacrificiul era întotdeauna expresia de gratitudine față de Dumnezeu (de exemplu, pentru primele roade ale recoltei sau pentru primul născut al turmei); totodată putea avea scopul de a ispăși încălcările mai puțin grave ale Legii, având un caracter asemănător cu al amenzii din timpurile noastre. Însă, așa cum
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
după denumirea lui de Vaux, cel „de comuniune”, traducere liberă a ebraicului zébaḥ šĕlămîm. Subcategoriile sale sunt „sacrificiul de mulțumire”, ebraicul tôdăh (Lev 7,12-15; 22,29-30); „sacrificiul spontan”, ebraicul nĕdăbăh, oferit fără prescripții sau ritual, pur și simplu din gratitudine; „sacrificiu pentru împlinirea unui vot”, ebraicul néder. c) Remarcăm că aproape jumătate din sacrificiile celebrate în templul postexilic sunt „sacrificii de ispășire”, oferite cu scopul de a repara săvârșirea unui abuz. I. Termenul ebraic ḥațță’t semnifică simultan „păcatul” și
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
reușit să-și facă loc în templu și sinagogă. Cel puțin ipotetic, acest lucru era posibil doar după eliminarea acelor idei de origine cananeeană ce constituiau un scandal în mediul mai ortodox. În orice caz, celebrarea sa se polariza în jurul gratitudinii, după cum o exprimă de mai multe ori Os 2. Mai mult, „mărturisirea de credință” din Dt 26,5b ș.u. nu exclude presupunerea originii israelite a sărbătorii. b) În acest moment e interesant de notat că în Noul Testament, autorul Fap
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
foarte multă mâncare gătită (fiartă, friptă, prăjită, coaptă). Tot Aivanhov recomandă chiar săptămânal un astfel de repaus alimentar. Cum începe hrănirea structurilor superioare? Păi de la aspectul mesei, mestecarea alimentelor, ceea ce mâncăm, cum mâncăm, în ce atmosferă (calm, liniștiți, relaxați, cu gratitudine față de Dumnezeu că ne-a ajutat să avem mâncare pe masă). Introducând multă mâncare în gură se întâmplă exact ca la umplerea (exagerată) a stomacului. Structurile superioare rămânând flămânde, nehrănite. Ideal este să mâncăm variat, corect, dar în cantități mici
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
cu adevărat atletul, campionul Școlii gustiene, omul care a făcut enorm pentru resuscitarea acesteia în ultimele decenii. Practic, a avut exact rolul deținut, pentru cealaltă „paradigmă de gândire“, de Marin Diaconu și Dora Mezdrea. Trei nume care merită din plin gratitudinea eseiștilor noștri. De bună seamă că Zoltán Rostás nu are cum să-și reprime partizanatul gustian. Cum să spun? e ca și cum ne-am aștepta ca Mircea Handoca să-l felicite pe Belu Silber când acesta-l taxa de agent al
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
și va rămâne în memoria spirituală a Bârladului și a țării pentru că cele două volume au ajuns în fondul național de carte și în tezaurul livresc al marilor biblioteci ieșene. Regret că palidele mele cuvinte nu reușesc să exprime întreaga gratitudine pe care o datorez colegului de breaslă și prieten, Al. Mânăstireanu pentru că mi-a făcut onoarea să-mi pomenească numele și mai multe titluri ale scrierilor mele în cartea d-sale, a cărei apariție o sărbătorim aici și acum. „Călător
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
îți spun că se simte ușurată când știe că tu te afli acolo cu fiul ei." Continuând să meargă, Gosseyn Trei se împleticea puțin, cărând încă creanga cu care avea grijă să nu-l lovească cumva pe băiat... Analiza implicațiile gratitudinii tinerei mame fără să-și dea seama exact ce simțea el. Dar îi veni un gând: "Se pare domnule alter-ego, că voi fi primul Gosseyn care va merge în dormitor cu o femeie cu alt scop decât acela de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
ceea ce autoritățile le oferiseră. Oameni fără chip, figuranți în complexul arhitectural admirat acasă și aiurea. Copii neauziți ai binevoitorilor oameni de seamă, copii care odată așezați la locul lor, nu vor murmura nicicînd vreun cuvînt de nemulțumire și plini de gratitudine nu vor face niciodată vreo mișcare în plus față de ceea ce era absolut necesar. De nenumărate ori i-am auzit pe ai mei spunîndu-și că a fost un mare noroc acela că tatăl meu a putut găsi nu doar o casă
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
guvernează cel mai vast imperiu al timpului și spațiului. Din nou, o oprire. Gosseyn avu timp să se întrebe de ce Enro îl lăsase în viață pe Ashargin; se lămuri că acest preot cinic pur și simplu încerca să trezească într-ânsul gratitudinea; apoi celălalt conchise: - Asta este tot! Acum, intră. Era un ordin, iar Ashargin se supuse în modul abject pe care Gosseyn nu-l putea suporta. Mâna lui se întinse. Degetele prinseră mânerul, îl răsuciră și împinseră ușa. Trecu peste prag
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
Tot ce era în grădină părea să fi crescut pînă la înălțimea cuvenită și acum se odihnea o clipă, la adăpostul luminii de chihlimbar a soarelui din amurgul tîrziu. Grădina arăta sănătoasă. Thaw se întoarse cu o față care exprima gratitudine servilă spre omul banal, deprimat, care schimbase astfel ordinea lucrurilor. Doctorul examină cărțile și desenele de pe noptieră și se încrunta ușor. — E mai bine? îl întrebă el. — Da, mulțumesc. Vă mulțumesc foarte mult. Mă simt mult mai bine. Pot dormi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
guvernează cel mai vast imperiu al timpului și spațiului. Din nou, o oprire. Gosseyn avu timp să se întrebe de ce Enro îl lăsase în viață pe Ashargin; se lămuri că acest preot cinic pur și simplu încerca să trezească într-ânsul gratitudinea; apoi celălalt conchise: - Asta este tot! Acum, intră. Era un ordin, iar Ashargin se supuse în modul abject pe care Gosseyn nu-l putea suporta. Mâna lui se întinse. Degetele prinseră mânerul, îl răsuciră și împinseră ușa. Trecu peste prag
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
sale provinciale. Necazul în care a căzut acum o să-l întărească. Are însă nevoie de ajutor. Pe fața lui Hedrock se citi hotărârea. - În cazuri ca acesta, cu cât cantitatea de bani e mai mică, cu atât este mai mare gratitudinea ulterioară, sau cel puțin așa sperăm. Dă-i cincisprezece unități monetare și fă-l să creadă că este un împrumut pe care i-l acorzi dumneata personal. Nu-i oferi nici un fel de altă protecție. Este absolut pe contul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
implicat sensul că reclama ceea ce i se cuvenea și ar fi căpătat prin urmare un caracter de îndrăzneală, puțin compatibil cu modestia funcțiunilor pe care le ocupa. Pe de altă parte, el refuza să folosească termenii de "bunăvoință", "a solicita", "gratitudine" care, socotea el, nu se împăcau cu demnitatea lui personală. Și astfel, neputând găsi cuvântul potrivit, concetățeanul nostru continuase să-și exercite funcțiile obscure până la o vârstă destul de înaintată. În rest, și tot după cum îi declara el doctorului Rieux, funcționarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
la inimă și de la conștiință la conștiință. Profesor de limbă și literatură fiind, fără premeditare (bănuiesc) ați ocolit arsenalul figurilor de stil ca mijloc de ademenire a eventualilor cititori. Și totuși, câți lectori și admiratori sinceri aveți printre semeni! Toată gratitudinea... • Am gustat elogioasele aprecieri, deplin meritate, venite din partea celor competenți să vă „radiografieze” trilogia, aprecieri la care subscriu fără rezerve. Departe de literatură, ca mod de exprimare, fost profesor de biologie-chimie, nu vreau ca modestele mele păreri să poarte „amprenta
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
o umplu cu un lichid gros și maro, după care i-o dădu lui Porfiri cu o lingură și cu o coajă de pâine mucedă. ă Dacă ați putea să îl rugați pe Pavel Pavelovici să nu își mai exprime gratitudinea în fața soțului meu... ă Am înțeles. ă Sau în fața mea. Nu avem nevoie de gratitudinea sa. Porfiri duse supa în camera lui Virginski. Studentul zăcea cu ochii închiși, cu fața vlăguită și stoarsă. Însă pe măsură ce sesiză aroma savuroasă expresia i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
cu o lingură și cu o coajă de pâine mucedă. ă Dacă ați putea să îl rugați pe Pavel Pavelovici să nu își mai exprime gratitudinea în fața soțului meu... ă Am înțeles. ă Sau în fața mea. Nu avem nevoie de gratitudinea sa. Porfiri duse supa în camera lui Virginski. Studentul zăcea cu ochii închiși, cu fața vlăguită și stoarsă. Însă pe măsură ce sesiză aroma savuroasă expresia i se schimbă. Nările îi tresăriră și își linse buzele, înghițând în gol, zâmbind și visând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
său și tot așa până ajunge la Țar. Sunt convins că el va fi mulțumit. ă Își bate joc de tine, prostule, rânji brusc portarul. ă Te asigur că ăsta e modul în care funcționează sistemul, spuse Porfiri, clipind calm. Gratitudinea Majestății Sale Imperiale - sau neplăcerea - este transmisă de sus în jos. Își coborî capul pentru a-l amenința pe Portar cu înțeles. La fel de bine poți să primești o monedă sau o bătaie. Porfiri se întoarse către Dmitri cu un zâmbet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]