60,324 matches
-
care se amuză pe bani publici și ...o codiță a lui 3: Teo este un bun manager în studio, ceea ce nu oferă nici o garanție că așa va fi și în viață. Toate bune și frumoase, numai că Adriana Mocca ignora grava criză constituțională în care ne-ar arunca această măreață unanimitate a celor care posedă televizor. Oricît ar fi fost ea de criticată de-a lungul anilor pentru nenumărate stipulații confuze, Constituția noastră are, totuși, o prevedere clară, irevocabilă și neamendabilă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12747_a_14072]
-
împroprietărire a țăranilor, Mihail Kogălniceanu are o doctrină "tipic conservatoare", fiind un fel de Lord Beaconsfield băștinaș. Iar un "revoluționar profesionist și roșu" ca Lucrețiu Pătrășcanu ar fi abordat, în discursul de la Cluj ce i-a fost imputat ca o gravă "deviere" de la "linia" partidului său, "proza națională" sau, mai pitoresc zis, o "mixtură de Marx și Stelian Popescu". La rîndul lor, ardelenii beneficiază de o educație habsburgică în spirit latinist și catolic. într-un cuvînt, pe sol românesc, "capetele cele
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
convine și degeaba, de zece ani încoace, vorbesc cu toată sinceritatea despre precaritatea culturii în societatea de consum, prejudecățile scriitorului român educat de Europa Liberă sînt mai puternice decît adevărurile proclamate de mine" (p. 385). Reabilitatea ficțiunii este o carte gravă, a temelor cu adevărat importante în cultura română, la începutul mileniului III. Este o carte incomodă, pe marginea căreia se poate glosa la nesfîrșit, multe dintre ideile ei putînd să devină teme de colocvii și simpozioane. Putem să fim sau
Raport despre starea fictiunii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12789_a_14114]
-
Și atuncea timp de cîteva secunde mama se întreabă : Ce să spun ? Să spun că sînt din nația mare, aliată cu Rusia, sau să spun că sînt o nenorocită de româncă? Trebuie să spun adevărul, mai cu seamă în momentele grave. Și spune : Nu, domnule, sînt româncă." Și ăla se îmblînzește "Ah, săracii români, noi i-am atras în nenorocirea asta. Dar doamnă, dar eu nu mai am nici o autoritate cu soldații." " Da, domnule ofițer, dar dumneata le cunoști limba, spune
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
au contestat pe cei dinaintea lor, năprasnici în materie de invective (impuse de legea crudă a luptei) au fost în mai mare măsură decât cei oricum îndreptățiți să revendice drepturi, locuri, acees". De meditat! Felinarul roșu În nota obișnuită, adică gravă, este aproape tot numărul 5 al revistei Contemporanul. Ideea european|, cu cele 40 de pagini ale sale doldora de texte serioase, forfotind de idei (europene). N. Breban publică al 80-lea eseu dedicat lui Nietzsche, N. Balotă alocuțiunea rostită la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12804_a_14129]
-
spiritului", H. Zalis despre "argumentul memorialistic", Geo Vasile despre "tandrețea impersonală a naratorului", Mara Magda Maftei despre "filozofia apocaliptică", Monica Râpeanu despre "feminitatea fără alibi", articole care nu se citesc, chiar toate, cu sufletul la gură, dar toate sunt serioase, grave. Doar la p. 36 apare un mic element conturbant, ceva neașteptat, nescontat, un titlu de rubrică straniu, chiar surprinzător, dacă îl raportăm la restul revistei. Ne referim, țineți-vă bine, la "Felinarul roșu", titlul rubricii pe care o susține dl.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12804_a_14129]
-
Comedia aceasta neagră are în spate problemele de identitate ale unui tînăr. Dedublări, fugă de și din realitate, un conflict practic cu toată lumea din jur, traiectul unui criminal, la urma urmelor, ascuns în spatele unui comportament pașnic, timid, banal. O chestiune gravă, care tulbură tot mai mult și mai tare societatea acestui secol. Traducerea și adaptarea Andreei Vulpe și a lui Cristian Juncu este bine ritmată, cu tensiune clară în replică. De aici pleacă tot. Un spectacol de cameră, cu partituri bune
Locuri și întîmplări by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12815_a_14140]
-
Faure, Gide, Ponge, Montherlant, Bertrand, Delacroix, Genette, Blanchot, Flaubert, Chaunu, Ricoeur, Cohen, Cioran, Bachelard, Proust, Rimbaud, Apperry, Nothombe, Cocteau, Courier, Laurens etc. - și genuri - roman, eseu, studiu, scrisoare, aforism, poezie - dintre cele mai felurite, este constant însoțită de o reflecție gravă, profundă, serioasă, puțin îngrijorată, despre experiența traducerii și statutul ingrat al traducătorului.La aceasta se adaugă dorința și convingerea de a transmite și împărtăși bogata ei experiență prin Ateliere de traducere, pe care le patronează de peste zece ani, prin masteratul
Schiță de portret al traducătorului. by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12841_a_14166]
-
de scaune, nici marele număr de sonerii care anunță sosirea invitațiilor invizibili, nici tînguirile bătrînei care trebuie să fie ca o bocitoare din Corsica ori din Ierusalem, totul trebuie să fie exagerat, caricatural, penibil, copilăresc, fără finețe. Greșeala cea mai gravă ar fi modelarea piesei, ca și modelarea jocului actorului. În ce-l privește pe acesta, trebuie să apeși pe un buton ca să-l faci să demareze: spune-i tot timpul să nu se oprească din drum, să meargă pînă la
Ploua infernal by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12836_a_14161]
-
a "egalilor", într-o lume nediferențiată. Eșecul comunismului este, de acum, istorie, iar cauzele căderii lui sunt cunoscute. Dar, desfășurarea "experimentului" a lăsat urme adânci și revenirea la o societate "normală" nu se poate realiza fără dificultăți. Tranziția ridică probleme grave, cum ar fi reconectarea cu trecutul, învățarea democrației și asimilarea libertății individuale, redescoperirea inițiativei și asumarea competiției directe. într-o lume în care cetățeanul se lăsa cu totul în grija tătucului-stat, care-i rezolva probleme de viață și de moarte
Dilemele Rusiei de azi by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12834_a_14159]
-
vedere Eminescu pe Maiorescu. Ioana Pârvulescu a vorbit despre "bătrâni " și "tineri " ca exponenți ai unor mentalități, nedependente, în fond, de vârstă. Conflictul de mentalități apare în fiecare epocă, după cum tot în fiecare epocă apar modificări ale gustului literar. Mai grave decât conflictele între generații i se par Ioanei Pârvulescu acelea din interiorul generațiilor, lipsa de solidaritate intelectuală și impostura acelora care pretind că există literar numai pentru că aparțin unui grup (unei "generații "). Intervenind, N. Manolescu a întrebat dacă tinerii citesc
Confruntarea între generații by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12882_a_14207]
-
absolute", al unei ,provinciale aroganțe care adoarme bunul-simț și spiritul critic", pledează astfel: Dacă - de pildă - vom admite că un spirit înalt și o conștiință ca Tudor Vianu a cedat într-un anumit moment în fața politicului, și nu în forme grave, nu înseamnă că locul în cultura autohtonă îi va fi compromis. Cîtuși de puțin. Portretul său va fi - doar - mai exact; și - poate - chiar mai uman, dacă ne gîndim la drama interioară a cărturarului. După cum mai aproape de realitate vor fi
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
se luptă cu anchiloza cum se zbate să scape mintea cuprinsă de amnezie. Memoria corpului este o gîndire "epidermică", expusă, o plastilină în care lasă godeuri toate experiențele. Siluită apoi, prin scris, ca printr-o autodenunțare, se destramă în fraze grave, neduse pînă la capăt, ca de Carte a Morților. Copii bolnăvicioși, cu corpurile lor străvezii, albicioase ca fantomele, bîntuiți de gînduri nefirești, de senzația morții apropiate, de frica de spital, de boala care diseminează necontrolat, populează o proză care-l
Camera păpușilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12276_a_13601]
-
în zona de interes a faptului divers), întîmplări din viața cotidiană, reflecții de tot felul (foarte multe legate de natura și formele de manifestare a regimului comunist, dar și de civilizația stadioanelor de fotbal sau de alte teme mai puțin grave). Majoritatea eseurilor din acest volum au menirea să zgîlțîie spiritul comun, să zdruncine ideile de-a gata care, din comoditate, sînt preluate, prea adesea pe nemestecate, chiar și de către spiritele cultivate. Mereu lucid, eseistul problematizează în permanență, caută unghiuri noi
Savoarea faptului divers by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12300_a_13625]
-
proiecte dificile, migăloase și, după avertismentele serioase pe care trupul i le-a dat, grija lui zilnică e să le ducă la bun sfîrșit. "Mai aveam încă de lucru pe aici, nu puteam pleca" - mi-a spus după ultima pățanie gravă, care l-a ținut în inconștiență cîteva zile, după care și-a revenit miraculos. Și s-a întors la masa de scris, bucurîndu-se iar, copilărește, de tot ce e important pentru el: empatia cu frumosul artistic al lumii, prietenia împărtășită
O minune de om: Iordan Chimet by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12310_a_13635]
-
de lume"? Care e rana încă nevindecată a memoriei dumneavoastră? N. C.: Recunosc că nu mă pot dezinteresa de soarta lumii, chiar dacă nu mă implic direct, chiar dacă nu pot avea nici o contribuție în ameliorarea ei, necum în aflarea soluțiilor privind gravele conflicte, fizice și morale, care o cutreieră. (Firește, marii scriitori și artiști pot influența, în timp, mentalități sau psihologii... În timp, și cu bătaie lungă...). Simt durere, indignare, frică și neputință când iau cunoștință de masacre, de devastatoare fanatisme religioase
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
și să-i strig: lepădătură" (Ibidem, p. 25; cum se vede, traducerea lui Al. Talex este destul de stângace - n.n.). Tot așa, va vedea în Troțki, un "bolșevic cu conștiința nealterată" (Op. cit., p. 37). Reacția lui Panait Istrati este, așadar, efectul gravei deziluzii a unui idealist. Spre deosebire de Fundoianu, care judeca, în 1935, stările de lucruri de pe poziția filosofului de factură existențialist-șestoviană, opus "falselor evidențe" ale rațiunii constrângătoare și oricărui program susceptibil să reducă libertatea spiritului individual, și reticent, ca atare, din principiu
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
dragostea și ura. Ceea ce aduc aici sunt convingeri care mă costă scump și ar putea într-o zi să mă coste chiar viața" (Spovedanie, ed. cit., p. 30). Or, la acest nivel al implicării afective, decepția apare cu atât mai gravă: Istrati este omul care înțelesese să se dăruiască total idealului său de justiție socială, în afara oricărui calcul politic care să fi vizat o formă sau alta de profit practic. Vina impardonabilă a Sovietelor este, așadar, pentru el, de a fi
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
de mare, angajamentul său sentimental se afirmă atât de puternic, încât tot ceea ce ar putea fi dictat de tactici momentane ori strategii pe termen mai lung ale regimului nu mai interesează. Este foarte adevărat, însă, că gradul de arbitrar, deturnarea gravă de la scopul "principial" fixat în privința a ceea ce Paul Ricoeur numește "rolul deciziei politice și exercitarea forței de către puterea publică" (v. Op. cit., p. 253) sunt atât de frapante și scandalos-abuzive și mincinoase, încât nu mai pot primi decât o replică pe
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
absolute", al unei "provinciale aroganțe care adoarme bunul-simț și spiritul critic", pledează astfel: Dacă - de pildă - vom admite că un spirit înalt și o conștiință ca Tudor Vianu a cedat într-un anumit moment în fața politicului, și nu în forme grave, nu înseamnă că locul în cultura autohtonă îi va fi compromis. Cîtuși de puțin. Portretul său va fi - doar - mai exact; și - poate - chiar mai uman, dacă ne gîndim la drama interioară a cărturarului. După cum mai aproape de realitate vor fi
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
filozof, ci de un tânăr care joacă belotă, merge la hockey și care crede în energiile și în inocența vârstei sale puse în slujba unei idei: "Puerilitatea asta mă va salva. Doar dacă nu-i vom redescoperi revoluției puerilitatea - la fel de gravă ca logica ei - vom pieri..." Logica este cea mai puțin fictivă dintre cărțile Supraviețuirilor și de aceea cea mai puternică, cu o uimitoare prestanță a textului față cu pretențiile actuale. În fond, este cartea a două cărți din tinerețea lui
Confesiunea unei minți tinere by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12322_a_13647]
-
și valoarea comercială a unei lucrări de artă nu există nici un fel de tensiune, că marii noștri artiști au, în mod justificat, și cele mai mari prețuri. Rezumîndu-ne, însă, doar la acest palier, la acela care privește exemplaritatea, comitem un grav abuz de înțelegere a artei românești și manifestăm un la fel de mare deficit de evaluare. Atunci cînd receptarea se conformează unor judecăți deja acceptate și se supune ierarhiilor prestabilite, totul pare a fi în ordine, dar atunci cînd intervine problema selecției
Artiștii și contextul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12362_a_13687]
-
deceniului șapte, pe un impact protestatar singular, așa cum s-a întîmplat cu cerchiștii. Orientarea în cauză s-a așezat temeinic pe direcția unei cărturării și a unei creații nu o dată eminente, cu toate că tolerante față de mediul politic-social, fără a face compromisuri grave însă în fond pasive cu condiția recunoașterilor scriptice și de carieră. Din care pricină Clujul n-a cunoscut învolburările civice, riscantele disocieri de conștiință pe care le-a oferit, bunăoară, Iașul cultural (de la Mihai Ursachi și Luca Pițu la Dan
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]
-
sensibilității lui fiind mai degrabă din specia sacerdoțiului decît din aceea a trăirii nemijlocite. Cele două sau trei tonuri care se regăsesc în mai toate pînzele sale nu circumscriu spații ale experienței exterioare, ci răspunsuri și soluții interioare la un grav impas metafizic. Dacă în subtextul acestor lucrări nu s-ar simți limpede încordarea morală și o stare specială de religiozitate, pictura lui Ion Lucian Murnu ar putea fi asociată și unui foarte interesant experiment suprarealist de filiație bizantină. Sculptura reia
Despre unitate și treime by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12388_a_13713]
-
două luni într-un mai mult decît vivace schimb epistolar: "Nu pot uita severitatea cu care într-o zi m-ați întîmpinat. Vă așteptam la Casa Scriitorilor. Erați cu Sorin Titel, care-mi adusese cărțoiul. Mi-ați întins o mînă gravă. Fața avea ceva inchizitorial, nici o nuanță că m-ați mai fi văzut undeva! Ochii extrem de exacți, fără undă de milă. Am tresărit de această nouă ipostază, necunoscută mie" (p. 234). I-a expediat sau nu Emil Brumaru aceste scrisori lui
Inefabilul alfabet al delicateții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12396_a_13721]