10,710 matches
-
nu poate să-și prăpădească firea gîndind. Căci gîndul nu e făcut să se încumete și semețească. De aceea, prea multă minte aduce și multă prostie, sminteală. Esențialul e să nu pierzi măsura. Nu tu ești măsura lumii, cum voia grecul acela; ci lumea îți e măsură ție". Apare, pe linia unui tradiționalism substanțial, perspectiva deplasării "înțelesului către lucru", resorbția sensului în concret, "pierderea gîndirii în fire": "Înțelesurile cresc din fire pentru că gîndirea este fire. E funcție la fel de firească, într-un
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
spiritul se integrează lumii, unei lumi care "nu se vrea văzută, nici înțeleasă, ci doar împlinită". O antifilosofie e totuși o filosofie! Cea românească, în duhul moderației noastre, e scutită de "exces", spre deosebire de gîndirea grecească antică și de idealismul german. Grecii n-ar fi avut trîmbițatul lor "bun simț" și nici chiar măsură, atîta timp cît au proclamat că "totul curge" sau că "totul e nemișcat", că universul e Unu și ceea ce nu e vizibil nu există. Avantajul viziunii românești, după cum
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
mare în Apus", e înscrisă o "încheiere" pe cît de "simplă" pe atît de deconcertantă: "cugetul românesc nu are, pe linia lui firească, vocația filosofiei"! Deoarece n-avem o "problematică a devenirii" și nu sîntem în stare a filosofa, precum grecii și germanii, pe "temeiul dezintegrării omului în lume"! Punct de vedere capricios, care pune sub un greu semn de întrebare nu numai judecățile lui C. Noica asupra predecesorilor săi, din care am citat, dar, în definitiv, și propria sa operă
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
Catrinel Popa La apariția volumului despre tragic al Ilenei Mălăncioiu (Vina tragică - tragicii greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka, Editura Cartea Românească, 1978), mulți critici și cărturari de prestigiu și-au exprimat părerile în legătură cu cartea proaspăt ieșită de sub tipar, dar foarte puțini au îndrăznit atunci să remarce caracterul ei profund subversiv. Dacă înainte de 1989 asemenea observații
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
ceva nenumit, ceva inexprimabil(...), căruia unii îi zic ideal, alții conștiință; unii sminteală, alții rătăcire; unii orgoliu, alții delir; unii misionarism, alții manie" după fericita formulare a lui N. Steinhardt, din articolul său Antigona agonistă. Ileana Mălăncioiu - Vina tragică: tragicii greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka, ed. a-II-a, revăzută, Editura Polirom, Iași, 2001, 308 pagini, preț nemenționat.
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
Poeta Angela Marinescu acordă ADEVĂRULUI LITERAR ȘI ARTISTIC din cea de-a treia săptămînă a lui iulie un interviu. Poeta, care se consideră neapreciată de mai-tinerii optzeciști ("pe care și eu, la rîndul meu, îi înjur"), e supărată foc pe grecii din vechime ("homosexualitatea practicată în masă atunci era penibilă") și pe intelectualii oportuniști de la 22 de astăzi ("s-au dus la Budapesta și au afirmat că sîntem un popor de mîna a doua"). De atîta supărare pe homosexuali și oportuniști
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16007_a_17332]
-
vîrsta mea. Una nu era de vîrsta mea, mi se pare că era studentă. Acum eram mai mare, aveam vreo șapte ani. Și domnișoara asta, Elefterescu, avea încredere în mine că n-o să spun nimănui și mă trimitea la un grec, dl Aristide, care era foarte drăguț, un tînăr student, și care nu mai știa cum să-mi mulțumească pentru că-i aduceam mesajele de la Miți. Odată îi prinseseră părinții și-i separaseră și trebuia să-i ajute cineva. Cei din familia
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
al scriitorului francez, este caracterizat (mai în glumă, mai în serios, cum era de așteptat) de Luca Pițu în prefață drept odiseic. Firește că orice călătorie (oarecum) inițiatică de acasă către locuri necunoscute și înapoi acasă amintește Călătoria mitică a grecului de care trebuie să te ferești mai ales cînd îți aduce daruri, însă pentru o americanofilă prin educație ce mă aflu, recenzia la această carte va începe de bună seamă așa: Zazie este o Lolită europeană, ceva mai în vîrstă
Pe timp de grevă la metrou by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15602_a_16927]
-
Landet de Geir Hansteen Jörgensten, un somalez și un iranian care încearcă să se stabilească în Suedia, dar nu reușesc cu tot sprijinul unor oameni de bine. Tema, de fapt, falsei probleme a conflictelor interetnice este tratată în Brazilero al grecului Sotiris Goritsas într-o cheie comică, iar în Sub stele/Kato apo t'astra al cipriotului Christos Georgiou într-o notă elegiac romantică. Frisonant de actual, Gas Attack al englezului Kenny Glenaan respectă convenția unei anchete asupra unor mai vechi
Speranțele Salonicului by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15649_a_16974]
-
Germania, la Würzburg, de Centrul European pentru Cooperare Științifică, Ecumenică și Culturală cu sediul în acest oraș, în colaborare cu Centrul Național al Cărții din Atena (reprezentat chiar de președintele acestei instituții, Rena Patrikiou). Ideea acestei întreite întâlniri între sciitori greci, confrați și cititori germani și neoeleniști din câteva țări europene a aparținut profesorului Evanghelos Konstantinou, energicul președinte al ,,Inițiativei Eleno-Germane", editor al revistei ,,Filia" și unul dintre cei mai străluciți ambasadori ai culturii elene din diaspora. Inedită a fost maniera
,,Dimensiunea europeană a literaturii neoelene" by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15737_a_17062]
-
fiindcă era și ea speriată, deși refuza să recunoască. Dar îndată ce-și trase sufletul se întoarse la engleza ei bolovănoasă și la obsesia pedagogică. - Este o muraena helena - ne spuse - numită astfel pentru că a fost animal sacru la vechii greci. Oreste, băiatul din partea locului care ne învăța să înotăm în apă adâncă, se ivi pe neașteptate de după niște tufe de caperi. Avea masca de scafandru pe frunte, un slip minuscul și un brâu de piele cu șase cuțite, de forme
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
Frankfurt cu 35 de scriitori și 75 de editori (de două ori și jumătate mai mulți decît în alți ani), reprezentînd 400 de edituri. În lume, Grecia e cunoscută prin poeții ei (doi, Elytis și Seferis, au luat Premiul Nobel). Grecul e născut poet, ca și românul, irlandezul, persanul și arabul. * La Tg. Jiu a apărut o nouă publicație culturală: trimestrialul COLUMNA. Director este cunoscutul critic și poet, colaborator permanent al României literare, Gheorghe Grigurcu. În editorialul intitulat La un început
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15791_a_17116]
-
fanaticii formei, dar și față de spiritualiștii fără formă, nedigerabili. în proza din care am citat la început e vorba despre o fată foarte frumoasă, Elena, aflată în ziua nunții ei, într-un sat din Munții Pindului. Armânii îi spun Lena, grecii, Heleni. E atît de frumoasă, încît nu va apuca anul, zice un bătrîn din mulțime. Și, într-adevăr, Elena e lovită ca de trăznet. O inflamație a meningelui, netratabilă la acea dată, o ucide în cîteva luni. înainte de a muri
"Nu fac evocare, ci revelare" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15812_a_17137]
-
Pașa și Gemal care se și suspectau între ei, cel mai puternic fiind cel dintîi. Corupția era generalizată, nesocotința și capriciul bine instalate, mizeria economică făcînd ravagii. De fapt, cei ce mai țineau în stare de supraviețuire economia erau armenii, grecii și evreii. Turcia ieșise înfrîntă și împuținată teritorial după războaiele balcanice (cel din 1877 și 1913) rămînînd cu un mic teritoriu în partea ei europeană. După războiul din 1877 Turcia fusese nevoită să cedeze Rusiei un teritoriu între Marea Caspică
Genocidul armenilor din 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16211_a_17536]
-
vite pentru expansiunea germană. Acest tratament a fost aplicat de germani, la începutul războiului devenit mondial, în Belgia, Polonia și Serbia. Va fi modelul adoptat, în 1915, de junii turci armenilor. Dar pînă atunci, la îndemnul Germaniei, sînt deportați cetățenii greci ai Turciei din Asia Mică, pentru a-i depărta de țărm. Apoi, cu premeditare, Germania, prin ambasadorul ei la Constantinopole, instigă Turcia, rămasă neutră, să se alieze cu Puterile Centrale, reprezentanții Antantei, în capitala Turciei, protestînd cu vigoare. Treptat, prin
Genocidul armenilor din 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16211_a_17536]
-
o rătăcire în spațiul Schengen, căreia maturitatea i-a succedat în termenii repatrierii". Sau: "Ca și Alcibiade, Ion Pillat se poartă după cutuma locului, fiind mai simbolist decît parizienii la Paris, mai neaoș, acasă, decît românii și mai clasic decît grecii în Grecia". Sînt expresii de gamin, care împrospătează tonul, făcînd din lectura acestei importante exegeze și un prilej de delectare. Lucru rar în critică, Al. Cistelecan are o notă stilistică proprie, după care îl putem recunoaște cu ușurință. Al. Cistelecan
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
în limba franceză (en française-sic! Ion Roșioru). 80 de pagini de referințe critice, plus 4 de biobibliografie desăvârșesc masivitatea cărții. Poeme lungi și poeme scurte, o alternanță binevenită pentru cititor, stau sub zodia unei stele duble: a vechilor poeți inițiatici (greci, romani, arabi) și a unui neoromantism elegiac, erotic și meditativ, nescutit de retorică și gestualism, înfiorat totuși de un elan al idealității și al ritmurilor interioare. Nicolae Motoc este un poet învățat, ceremonios, cu anume tentații dannunziene, spectaculare, un oficiant
Un neoromantic by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16332_a_17657]
-
acceptăm acest principiu, atunci nu ne mai deranjează că Occidentul nu este un monolit, ba chiar ne bucurăm că nu este. "Imitația" devine exercițiu, are o anumită creativitate a sa, nu mai este grosolănie ieftină. În "Ortodoxie și Occident", filozoful grec Christos Yannaras scria: "În secolul al XIX-lea, când spațiul ortodox se eliberează de sub turci, prima grijă a noastră, a popoarelor eliberate, a fost să ne facem un stat european. România, Serbia, Bulgaria, Grecia, toate aceste popoare au început să
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
considerate a fi numai trei țări: Albania, Bulgaria, Iugoslavia, excluzînd România (cu excepția Dobrogei) din acest spațiu. Ca și Grecia, unde doar părțile Traciei și Macedonia puteau fi incluse în sfera balcanică. Dar autoarea noastră îi consideră balcanici pe albanezi, bulgari, greci, români, majoritatea foștilor iugoslavi (nu pe sloveni, dar pe croați, deși sînt catolici) și turcii cu anumite rezerve. De aici balcanizarea, apărută ca denominație politică, în 1878 și, mai apăsat în primul război mondial. Și, mai tîrziu, în 1960, un
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
balcanici motivînd că sînt latini. Dar chiar N. Iorga recunoștea că Europa sud-orientală înseamnă Balcanii (inclusiv România) plus Ungaria. Savantul a vorbit despre bazele comune trace și ilire ale popoarelor acestei regiuni, ale căror urme trăiau în moștenirile ulterioare ale grecilor, bulgarilor, sîrbilor, românilor, turcilor și despre caracterul comun al acestor popoare de influență occidentală, orientală și septentrională. Și totuși, la noi, repet, nu se vorbește, acum ca și mai ieri, de balcanism și balcanizare, ci se preferă, în mediile academice
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
din nou asupra imaginii care se reflectă în cărțile călătorilor străini despre Balcani. I se pare necesar să precizeze că în mai toate aceste cărți de călătorie ale occidentalilor în această regiune nu se vorbește de români, ci de bulgari, greci, sîrbi, deși Richard Kunisch în cartea sa, din 1864, despre călătoria sa în Orient pusese ca subtitlu "Schițe din Ungaria, România și Turcia". Și referindu-se la caracterul peiorativ al termenului balcanizare, asimilat cu cruzime atroce, autoarea are dreptate să
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
acesteia. Din mrejele ambiguității se țes și cele 6 tablouri ale piesei "Ulise în cal". Nenumărate sunt glosele, inclusiv cele dramatice, la celebrul cal troian, varianta lui Iosif Naghiu fiind una a confruntării între zelul războinic de cinic condottier al grecului Ulise și colportajul sarcastic al Ziaristului, pătruns și el în cal, purtător de mesaj pacifist. Piesa este un continuu balans de aluzii și contestări între livrescul homeric interpretat cu simț critic de Ulise și analiza finală de secol XX, desacralizantă
Tragicomedii cu evazioniști by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16466_a_17791]
-
vechi de a-și manifesta gratitudinea față de cei ce le predau învățătura. Sfinții Apostoli au admis și ei folosirea titlului de părinte, cu toată interdicția Mântuitorului (Mt., 23, 9-10), dar restrângându-l numai la persoane 1 Cf. Anatole Bailly, Dictionnaire Grec - Français, rédigé avec le concours de E. Egger, Édition revue par L. Séchan et P. Chantraine, Hachette, Paris, 1963, p. 1498. 1 care învață, propovăduiesc Evanghelia Domnului Hristos, trăiesc conform preceptelor acesteia și învață și pe alții să le păzească
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
11-12. 104 Ibidem, pp. 13. 24 cronicari sau istorici, numai că nu redactează coduri liturgice sau morale 105. Când se vorbește despre literatură, este bine să se țină cont și de geografie. Africanul Ciprian nu reacționează ca Ilariu de Poitiers; grecii au o sensibilitate aparte, o deosebită vigoare filosofică, care le permite să-i întreacă pe majoritatea latinilor. Să nu mai vorbim de emoția și lirismul sirienilor, cum ar fi, de exemplu, Sfântul Efrem 106. Stilul apologiilor diferă și el după
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
românesc. În zadar i s-a replicat (inclusiv de N. Iorga) că e aici o eroare, că trăsătura specifică se sprijină pe un postulat diferențiator, pe cînd ortodoxia e unul unificator pentru că nu numai românii sînt ortodocși ci și rușii, grecii, bulgarii, sîrbii etc. iar nu toți românii sînt ortodocși. Crainic a ținut-o înainte așa, fundînd curentul de idei al ortodoxismului, sprijinit îndeaproape de Nae Ionescu. Camil Petrescu a publicat, în 1924, (l-a mai publicat de două ori, amenințînd
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]