1,000 matches
-
28 de alte neamuri și 1 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 2.631 romano-catolici (43,54%), 1.951 mozaici (32,29%), 1.280 ortodocși (21,18%), 100 evanghelici (luterani) (1,65%), 25 greco-catolici, 22 lipoveni, 22 adventiști, 4 unitarieni, 4 baptiști, 1 armeano-gregorian, 1 armeano-catolic și 1 de religie nedeclarată. Ca urmare a încheierii Tratatului româno-german prin care locuitorilor germani ai României li se permitea să emigreze în Germania, majoritatea catolicilor de etnie
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
sunt români (97,13%), cu o minoritate de romi (1,07%). Pentru 1,67% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,23%), dar există și minorități de penticostali (7,08%), greco-catolici (4,12%) și baptiști (3,73%). Pentru 1,63% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:
Comuna Chiuiești, Cluj () [Corola-website/Science/310366_a_311695]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,1%). Pentru 3,89% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,6%), dar există și minorități de greco-catolici (4,84%), creștini după evanghelie (4,73%) și martori ai lui Iehova (2,87%). Pentru 4% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Rona de Jos, Maramureș () [Corola-website/Science/310642_a_311971]
-
o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, satul Tiszatardos avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, existând și minorități de germani (%) și romi Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (%), reformați (%), greco-catolici (%) și persoane fără religie (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Tiszatardos, Borsod-Abaúj-Zemplén () [Corola-website/Science/332148_a_333477]
-
maghiari (5,59%) și romi (3,85%). Pentru 5,84% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,76%), dar există și minorități de reformați (3,87%), romano-catolici (2,15%) și greco-catolici (1,81%). Pentru 5,84% din populație nu este cunoscută apartenența confesionala.
Comuna Șeica Mare, Sibiu () [Corola-website/Science/310756_a_312085]
-
rutean Ftoma Kalisiewicz a fost numit în anul 1810 administrator parohial al parohiei ortodoxe „Uspenia”, el îngrijindu-se de asistență spirituală a credincioșilor greco-catolici. Misionarul greco-catolic rutean Aleksei Studinecki a vizitat în 1811 orașul Siret și i-a convins pe greco-catolicii ruteni să ceară administrației guberniale de la Lemberg să aprobe înființarea unei parohii greco-catolice în oraș. La începutul anului 1812, Șiretul a fost vizitat de misionarul Vasili Terlecki. Cu acel prilej, preotul Ftoma Kalisiewicz a acceptat să treacă la greco-catolici, împreună cu
Biserica de lemn din Mănăstioara (Siret) () [Corola-website/Science/317170_a_318499]
-
pe greco-catolicii ruteni să ceară administrației guberniale de la Lemberg să aprobe înființarea unei parohii greco-catolice în oraș. La începutul anului 1812, Șiretul a fost vizitat de misionarul Vasili Terlecki. Cu acel prilej, preotul Ftoma Kalisiewicz a acceptat să treacă la greco-catolici, împreună cu majoritatea enoriașilor săi. Începând din 1812, împăratul Francisc I al Austriei a aprobat înființarea de parohii greco-catolice în Bucovina. Astfel, prin Ordinul nr. 1524 din 1 mai 1812 al Guberniului de la Lemberg s-a înființat un capelanat greco-catolic la
Biserica de lemn din Mănăstioara (Siret) () [Corola-website/Science/317170_a_318499]
-
Autoritățile au cedat Biserică Sbierenilor către comunitatea greco-catolica ruteana, iar credincioșii ortodocși din apropiere au fost arondați parohiei ortodoxe „Sfântă Treime”. Preotul Ftoma Kalisiewicz a murit în anul 1825, iar după moartea sa a început un conflict între ortodocși și greco-catolici cu privire la bisericuța de lemn. Parohia ortodoxă „Sfanțul Dumitru” a fost înființată în anul 1826, preotul Vasile Burlinschi fiind numit că paroh. Acesta nu le-a mai permis credincioșilor greco-catolici ruteni să-și țină acolo slujbele religioase. Parohia „Sfanțul Dumitru” a
Biserica de lemn din Mănăstioara (Siret) () [Corola-website/Science/317170_a_318499]
-
întâlnire cu Patriarhul Chiril I al Moscovei, în Havana, capitala Cubei , în urma căreia au semnat o declarație comună, cu 30 de paragrafe, în care, printre altele, cei doi își exprimă speranța că această întâlnire va deschide calea reducerii tensiunilor între greco-catolici și ortodocși, intensificate de conflictul din Ucraina. Papă Francisc vorbește cursiv pe langă spaniolă, limba oficială a Argentinei, italiană - limba maternă a părinților -, engleză, franceza, latină, germană, limba în care și-a redactat teza de filosofie. Posedă noțiuni de limbă
Papa Francisc () [Corola-website/Science/328849_a_330178]
-
0,5%). Alte persoane s-au declarat: germani (2 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (96,65%), dar existau și minorități de adventiști (0,8%), romano-catolici (1,85%) și mozaici (0,5%). Alte persoane au declarat: greco-catolici (4 persoane), fără religie (2 persoane).
Comuna Poieni-Solca, Suceava () [Corola-website/Science/301987_a_303316]
-
de-a lungul timpului, a unei mari diversități religioase, fiind prezenta religia greco- catolică, reformata, româno- catolică, unitariana, ortodoxă și religia mozaica (evrei). Începînd cu anul 1848 și practic până în anul 1948 ponderea populației, după apartenența religioasă, era formată din greco-catolici, urmată la mare distanță de reformați. Populația de religie mozaica este formată din câteva familii de evrei care au locuit în Aruncuta până în preajma celui de-al doilea război mondial. Decretul regimului comunist nr.358/1 decembrie 1948 scoate, în
Demografia comunei Aruncuta () [Corola-website/Science/328277_a_329606]
-
locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,33%). Pentru 3,94% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (81,26%), dar există și minorități de baptiști (6,19%), penticostali (2,41%) și greco-catolici (1,69%). Pentru 7,48% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Oarța de Jos, Maramureș () [Corola-website/Science/310640_a_311969]
-
nici data execuției acesteia. O inscripție cu litere chirilice, aflată la mijlocul iconostasului, menționează un „Filipașcu Voievod”. Satul a mai avut o biserică. La începutul celui de-al treilea deceniu al secolului al XIX-lea, mai mulți credincioși au trecut la greco-catolici. Pentru folosul acestora, în 1824 a fost adusă din Reteag biserica cu hramul „Sfântul Dumitru”, demolată în 1934. Aparținând de comuna Cășeiu, satul Gârboul Dejului păstrează o biserică de lemn din secolul al XVIII-lea, monument istoric. Pe una din
Biserica de lemn din Gârbău Dejului () [Corola-website/Science/315466_a_316795]
-
Bălan și Ana, născută Muntean. A făcut studiile liceale la Blaj, iar studiile teologice la Budapesta și Viena. A fost hirotonit preot în anul 1903. A activat ca paroh al Bisericii Sf. Vasile din str. Polonă și protopop al românilor greco-catolici din București. La data de 27 august 1916, în ziua intrării Regatului Român în Primul Război Mondial, protopopul Bălan a fost arestat de autoritățile române sub acuzația de a fi spion austro-ungar. De față la arestarea sa, care a avut
Ioan Bălan () [Corola-website/Science/298830_a_300159]
-
Biserica "Sfântul Dumitru" din Câmpulung Moldovenesc este o biserică construită în anul 1883 de către comunitatea greco-catolică ruteană din municipiul Câmpulung Moldovenesc. După desființarea cultului greco-catolic rutean din România (1952), biserica a fost preluată de statul român care a trecut-o în folosința comunității ortodoxe. Ea a fost reparată și modernizată în a doua jumătate a secolului al XX-lea și la începutul secolului al XXI
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
9 de alte neamuri și 1 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.775 ortodocși (67,27%), 1.488 mozaici (14,77%), 1.413 romano-catolici (14,03%), 177 evanghelici (luterani) (1,75%), 175 greco-catolici (1,73%), 28 adventiști, 9 baptiști, 4 de alte religii sau secte și 2 fără religie (liber-cugetători). În capitolul "Vicariatul General Special al Rutenilor" din ""Șematismul veneratului cler al Eparhiei greco-catolice române a Maramureșului"" pe anul 1936 se specifica că
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
locuiau aproximativ 400 de credincioși greco-catolici. Parohia "Sf. Dumitru" din Câmpulung Moldovenesc avea la acel moment două filiale: Rușii Moldoviței (azi Moldovița) - cu Biserica "Sf. Apostoli Petru și Pavel" din 1914 și Vatra Dornei - cu Biserica "Schimbarea la Față" din 1908. Cultul greco-catolic român (unit cu Roma) a fost desființat prin Decretul nr. 358 din 1 decembrie 1948, iar cultul greco-catolic rutean a fost desființat și el prin Decretul nr. 7738 din 26 mai 1952. Începând din anul 1952, Biserica Greco-Catolică Ruteană din
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
Decretul nr. 358 din 1 decembrie 1948, iar cultul greco-catolic rutean a fost desființat și el prin Decretul nr. 7738 din 26 mai 1952. Începând din anul 1952, Biserica Greco-Catolică Ruteană din România și-a încetat existența. Până la desființarea cultului greco-catolic rutean, în această biserică au slujit următorii preoți: După Revoluția din decembrie 1989, Parohia greco-catolică ucraineană "Sf. Dumitru" din Câmpulung Moldovenesc a fost reînființată la 19 februarie 1995, avându-l ca paroh pe pr. Ilie Veneciuc. După reînființarea parohiei greco-catolice
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
reînființarea parohiei greco-catolice ucrainene, un număr de 30 de familii au revenit la acest cult. Ca urmare a faptului că bisericile greco-catolice din Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei se aflau în folosința comunităților ortodoxe din acele localități, slujbele religioase ale greco-catolicilor ucraineni se celebrează în bisericile romano-catolice din localitățile respective, cu acceptul Episcopiei Romano-Catolice de Iași. În plus, preotul romano-catolic Francisc Simon a acceptat să-l găzduiască în casa parohială romano-catolică pe parohul greco-catolic Ilie Veneciuc, împreună cu familia sa de 5
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
acceptat să-l găzduiască în casa parohială romano-catolică pe parohul greco-catolic Ilie Veneciuc, împreună cu familia sa de 5 persoane. Preotul Veneciuc a început o serie de demersuri pentru recuperarea lăcașului de cult care aparținuse comunității greco-catolice ucrainene. După desființarea cultului greco-catolic rutean, fosta biserică greco-catolică din Câmpulung Moldovenesc a fost trecută de autoritățile statului în folosința comunității ortodoxe din oraș. Biserica a începută să fie frecventată de credincioșii ortodocși români. Preotul greco-catolic Emil Rogojinski și-a continuat activitatea până în 1975 ca
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
trecută de autoritățile statului în folosința comunității ortodoxe din oraș. Biserica a începută să fie frecventată de credincioșii ortodocși români. Preotul greco-catolic Emil Rogojinski și-a continuat activitatea până în 1975 ca preot ortodox. În perioada regimului comunist (1947-1989), numărul credincioșilor greco-catolici ucraineni a scăzut mult prin trecerea unora la romano-catolici și a altora la ortodocși, doar o mică pare continuând să se considere greco-catolici ucraineni. Conform evidențelor proprii, Parohia "Sf. Dumitru" număra în anul 2007 aproximativ 250 de enoriași. După cedarea
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
Rogojinski și-a continuat activitatea până în 1975 ca preot ortodox. În perioada regimului comunist (1947-1989), numărul credincioșilor greco-catolici ucraineni a scăzut mult prin trecerea unora la romano-catolici și a altora la ortodocși, doar o mică pare continuând să se considere greco-catolici ucraineni. Conform evidențelor proprii, Parohia "Sf. Dumitru" număra în anul 2007 aproximativ 250 de enoriași. După cedarea bisericii în folosința Bisericii Ortodoxe Române, aici au slujit următorii preoți: În primul deceniu al secolului al XXI-lea, biserica a suferit o
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
locuitori declarați la recesăminte sau estimați pentru perioadele istorice. *inclusiv sat Bocicoiel La recensământul din anul 1930 au fost înregistrați 2.180 locuitori, dintre care 1.861 români și 319 evrei. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.602 greco-catolici, 321 mozaici, 210 ortodocși și 47 adventiști. La recensământul din anul 2002 populația totală a fost 3.411 locutori, din care 3.403 români, 2 maghiari și 1 ucrainean. După religie, au fost 3.128 ortodocși, 145 greco-catolici, 55 adventiști
Bogdan Vodă, Maramureș () [Corola-website/Science/301569_a_302898]
-
1.602 greco-catolici, 321 mozaici, 210 ortodocși și 47 adventiști. La recensământul din anul 2002 populația totală a fost 3.411 locutori, din care 3.403 români, 2 maghiari și 1 ucrainean. După religie, au fost 3.128 ortodocși, 145 greco-catolici, 55 adventiști de ziua a șaptea, 18 penticostali, iar 64 nu și-au declarat religia. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bogdan Vodă se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea
Bogdan Vodă, Maramureș () [Corola-website/Science/301569_a_302898]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,13%). Pentru 2,87% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,59%), dar există și minorități de greco-catolici (3,15%) și adventiști de ziua a șaptea (2,46%). Pentru 2,87% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Vasile Deac Moșu (n. 1929), primar al comunei și susținător al proiectului de realizarea a unei statui care să-l
Bogdan Vodă, Maramureș () [Corola-website/Science/301569_a_302898]