999 matches
-
mozaici, 48 ortodocși, 29 luterani ș.a. În anul 2002 au fost înregistrați 2.484 locuitori, dintre care 1.964 maghiari, 425 români, 67 țigani, 23 ucrainieni ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.108 reformați, 555 ortodocși, 353 greco-catolici, 313 romano-catolici, 41 adventiști ș.a. Biserica reformată (1798)
Câmpulung la Tisa, Maramureș () [Corola-website/Science/301571_a_302900]
-
700 de suflete. În anul 1912, în rândul celor 1670 de locuitori apar pe lângă români și evrei, iar la 1930 compoziția etnică era următoare: 1530 de români, 159 de evrei și un rus. În ceea ce privește structura confesională, în același an 1930 greco-catolicii, în număr de 1526 erau majoritari, fiind urmați de cei 159 de mozaici, 3 ortodocși și 2 baptiști. În sat s-au mai păstrat instituții importante cu valoare istorică: biserica din lemn, construită probabil în anul 1531, cu modificări majore
Breb, Maramureș () [Corola-website/Science/301570_a_302899]
-
locuitori declarați la recesăminte sau estimați pentru perioadele istorice. *inclusiv sat Bocicoiel La recensământul din anul 1930 au fost înregistrați 2.180 locuitori, dintre care 1.861 români și 319 evrei. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.602 greco-catolici, 321 mozaici, 210 ortodocși și 47 adventiști. La recensământul din anul 2002 populația totală a fost 3.411 locutori, din care 3.403 români, 2 maghiari și 1 ucrainean. După religie, au fost 3.128 ortodocși, 145 greco-catolici, 55 adventiști
Bogdan Vodă, Maramureș () [Corola-website/Science/301569_a_302898]
-
1.602 greco-catolici, 321 mozaici, 210 ortodocși și 47 adventiști. La recensământul din anul 2002 populația totală a fost 3.411 locutori, din care 3.403 români, 2 maghiari și 1 ucrainean. După religie, au fost 3.128 ortodocși, 145 greco-catolici, 55 adventiști de ziua a șaptea, 18 penticostali, iar 64 nu și-au declarat religia. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bogdan Vodă se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea
Bogdan Vodă, Maramureș () [Corola-website/Science/301569_a_302898]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,13%). Pentru 2,87% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,59%), dar există și minorități de greco-catolici (3,15%) și adventiști de ziua a șaptea (2,46%). Pentru 2,87% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Vasile Deac Moșu (n. 1929), primar al comunei și susținător al proiectului de realizarea a unei statui care să-l
Bogdan Vodă, Maramureș () [Corola-website/Science/301569_a_302898]
-
români, 153 maghiari, 5 germani, 7 evrei și 34 romi. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1 262 de locuitori, dintre care 951 români, 220 maghiari, 83 evrei și 8 romi. Sub aspect confesional, populația era alcătuită din 934 greco-catolici, 226 reformați, 83 mozaici, 16 ortodocși și 3 romano-catolici. Datele obținute prin recensământul din 1992 sunt: 1 323 de locuitori, din care 1 075 români, 208 maghiari, 39 romi și un german ș.a. În sat există o grădiniță și o
Lăpușel, Maramureș () [Corola-website/Science/301581_a_302910]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,39%). Pentru 2,15% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,72%), cu o minoritate de greco-catolici (4,79%). Pentru 2,18% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. "Muzeul Țărăncii Române" se află pe drumul principal. În muzeu se găsesc obiecte folosite de țăranca din Maramureș, cum ar fi: copacul cu oale, zestrea pe care o
Dragomirești () [Corola-website/Science/301575_a_302904]
-
tifosul. În primul război mondial (între 1914-1918) au murit pe front 16 persoane din Rus. Perioada interbelică este una de calm relativ și de prosperitate economică. Rusenii sunt descriși ca fiind oameni muncitori, cu credință în Dumnezeu, în mare măsură greco-catolici potrivit mărturisirilor celor care au trăit în acele vremuri. În ceea ce privește ținuta, aceasta era formată din căciulă, gubă, cioareci- pantaloni de lână și opinci (iarna), iar vara pantaloni lungi, destul de largi, cămăși albe și pălărie. Femeile purtau pe cap maramă neagră
Rus, Maramureș () [Corola-website/Science/301589_a_302918]
-
se înregistrează acțiuni de rezistență armată anticomunistă (grupuri de partizani). Este un străvechi centru ceramic. Evoluția populației comunei Lăpuș, pe ani: <br clear=left> În anul 1857, așezarea avea 2.406 locuitori, distribuția pe confesiuni fiind: 428 romano-catolici, 1.929 greco-catolici, 3 protestanți, 36 de calviniști. Conform datelor recensământului din 1930 Lăpușu Românesc avea 3.016 locuitori, dintre care 2.756 români, 95 evrei, 88 maghiari, 68 țigani și 9 armeni. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 2.824 greco-catolici
Lăpuș, Maramureș () [Corola-website/Science/301580_a_302909]
-
greco-catolici, 3 protestanți, 36 de calviniști. Conform datelor recensământului din 1930 Lăpușu Românesc avea 3.016 locuitori, dintre care 2.756 români, 95 evrei, 88 maghiari, 68 țigani și 9 armeni. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 2.824 greco-catolici, 95 mozaici, 85 romano-catolici, 7 reformați (calvini) și 5 ortodocși. Conform datelor recensământului din 2002 Lăpușu Românesc avea 3.828 locuitori, dintre care 3.809 români și 19 maghiari.Sub aspect confesional populația era alcătuită din 3651 ortodocși, 143 greco-catolici
Lăpuș, Maramureș () [Corola-website/Science/301580_a_302909]
-
greco-catolici, 95 mozaici, 85 romano-catolici, 7 reformați (calvini) și 5 ortodocși. Conform datelor recensământului din 2002 Lăpușu Românesc avea 3.828 locuitori, dintre care 3.809 români și 19 maghiari.Sub aspect confesional populația era alcătuită din 3651 ortodocși, 143 greco-catolici, 20 catolici, 9 penticostali și 2 reformați. 3 persoane s-au declarat de altă religie. Structura populației pe sex și vârstă era următoarea: <br clear=left>
Lăpuș, Maramureș () [Corola-website/Science/301580_a_302909]
-
sunt români (82,55%), cu o minoritate de maghiari (11,87%). Pentru 4,36% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (75,1%), dar există și minorități de romano-catolici (10,16%), greco-catolici (3,78%), reformați (3,52%) și martori ai lui Iehova (1,08%). Pentru 4,57% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. "Cununa de Sânzâiene" (obicei folcloric; luna iunie). Pe teritoriul orașului Tăuții-Măgherăuș se află Aeroportul Internațional Baia Mare, înființat în
Tăuții-Măgherăuș () [Corola-website/Science/301594_a_302923]
-
cu mentalități diferite de cele moștenite de localnici . La recensământul din anul 1930 au fost înregistrați 2.802 locuitori, dintre care 2.499 români, 285 evrei, 8 țigani și 5 maghiari. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 2.479 greco-catolici, 286 mozaici, 22 ortodocși, 5 romano-catolici ș.a. În anul 2002 toți cei 4.223 locuitori ai comunei erau de etnie română, dintre care 3.087 de confesiune ortodoxă, 1.125 greco-catolică, 7 penticostală și 4 romano-catolică. Agroturismul este în plină
Ieud, Maramureș () [Corola-website/Science/301579_a_302908]
-
Șugatag este și stațiune balneară. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.568 locuitori, dintre care 890 maghiari, 480 români, 169 evrei, 18 germani, 10 poloni și 1 rutean. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 933 romano-catolici, 436 greco-catolici, 160 mozaici, 17 ortodocși, 12 reformați și 1 luteran.
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
Dealul Ștefăniței, care desparte Munții Rodnei (la Est) de Munții Țibleșului (la Vest). La recensământul din 2002, din cei 3779 locuitori, 3765 erau români, 8 romi și 6 maghiari. Confesional, 3697 erau ortodocși, 34 adventiști de ziua a șaptea, 23 greco-catolici, 13 baptiști și 2 penticostali. Ceramică de Săcel este unul din cele mai marcante, si in acelasi timp mai arhaice tipuri de ceramică tradițională din spațiul românesc. Este singurul centru din țară în care "vasele roșii nesmălțuite se lustruiesc cu
Săcel, Maramureș () [Corola-website/Science/301592_a_302921]
-
anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,91%). Pentru 0,94% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,63%), dar există și minorități de greco-catolici (1,09%) și adventiști de ziua a șaptea (1,04%). Pentru 0,94% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, teritoriul comunei făcea parte din Regatul Ungariei din Austro-Ungaria, în cadrul căreia era arondată districtului
Comuna Bicazu Ardelean, Neamț () [Corola-website/Science/301620_a_302949]
-
a avut inițial gospodăriile împrăștiate pe versanții dealurilor; urmele, majoritatea ruine se pot vedea și astăzi. Biserica „Sfântul Vasile” a fost ridicată în anul 1804 și a înlocuit vechea biserică de lemn care a fost trecută în posesia credincioșilor uniți (greco-catolici). Biserica în formă de navă, cu naos și pronaos, altarul în formă de absidă fiind decroșat, cu dimensiuni de 30x10m. Naosul și pronaosul cu bolți-calote pe piloni de zidărie cu pandativi, separate cu arce dublou. Zidurile sunt din piatră și
Fofeldea, Sibiu () [Corola-website/Science/301708_a_303037]
-
Evul mediu, populația românească a satului Giacăș a fost de confesiune ortodoxă, convertirea la grecocatolicism realizându-se, foarte probabil, la începutul secolului al XVIII-lea. Conscripția episcopului Ioan Inochentie Micu Klein din 1733 a recenzat, în acest sat, 140 de greco-catolici, care aveau lăcaș de cult și casă parohială. În proprietatea bisericii se afla, la acea dată, un teren arabil de trei iugăre și o fâneață, din care se strângeau două care cu fân . Statistica românilor din Ardeal, realizată de administrația
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
anului 1812 . Conform recensământului din 1850, la mijlocul secolului al XIX-lea, parohia greco-catolică din Giacăș avea 283 credincioși . Numărul lor, înregistrat în recensămintele ulterioare, este în continuă creștere: 307 în 1857 și 328 în 1869. Recensământul din 1880 înregistrează 270 greco-catolici, o cifră semnificativ scăzută față de anul 1869 . Această diminuare numerică este generată de scăderea populației satului și nu de orientarea către altă confesiune. De altfel, pe măsură ce populația crește, numărul credincioșilor greco-catolici intră și el pe trendul ascendent. Astfel, în 1890
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
scăzută față de anul 1869 . Această diminuare numerică este generată de scăderea populației satului și nu de orientarea către altă confesiune. De altfel, pe măsură ce populația crește, numărul credincioșilor greco-catolici intră și el pe trendul ascendent. Astfel, în 1890 sunt înregistrați 291 greco-catolici , în 1910 - 293, iar în 1930 - 415. Interzicerea cultului greco-catolic în anul 1948 a dus la desființarea parohiei, credincioșii devenind ortodocși. După revoluția din decembrie 1989 nu s-a mai revenit la grecocatolicism. Biserica veche a fost construită inițial din
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
și două fragmente de zid. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 2.343 locuitori, dintre care 1.492 germani, 703 români, 138 țigani, 10 maghiari ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.489 luterani, 807 ortodocși, 31 greco-catolici ș.a. "Parcela soldaților germani din Al Doilea Război Mondial" este amplasată în cimitirul evanghelic-lutheran și a fost amenajată în anul 1975. În această parcelă sunt înhumați 116 militari.
Șura Mare, Sibiu () [Corola-website/Science/301745_a_303074]
-
recensământul populației din 2002 era 1.103 locuitori. În anul 1930 polulația localității era de 1.436 de locuitori, dintre care 900 români, 161 maghiari, 39 țigani și 3 evrei. Din punct de vedere confesional populația era alcătuită din 162 greco-catolici, 38 reformați, 900 ortodocși, 2 romano-catolici și 3 evrei. Economia localității este bazată pe activități în: domeniul comerțului cu produse alimentare și nealimentare; fabricarea și comercializarea băuturilor alcoolice distilate; transporturi rutie marfă. Activitatea principala rămâne însă agricultură prin cultură plantelor
Decebal, Satu Mare () [Corola-website/Science/301761_a_303090]
-
58%), maghiari (2,46%) și germani (1,01%). Pentru 6,92% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (73,42%), dar există și minorități de penticostali (9,32%), romano-catolici (5,03%), greco-catolici (2,12%) și reformați (1,45%). Pentru 7,43% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Homoroade, Satu Mare () [Corola-website/Science/301765_a_303094]
-
David "de Alsoszopor" (r. Alsoszopor - Supurul de Jos"), Pap-Szilagyi "de Illesfalva" (r. Pop (Sălăjanul) Silaghi "de Băsești"), Szilagyi "de Paczafalva" (r. Paczafalva - Chilia). În anul 1910 trăiau în satul Chilia 465 de locuitori (români 411, maghiari 18), din care 444 greco-catolici, 7 romano-catolici și 13 evrei. În anul 1940 existau în sat 587 de locuitori din care 568 greco-catolici, 1 romano-catolic și 18 evrei. După trecerea Ardealului de Nord în administrația Ungariei, în 1940, evreii din sat au fost deportați. Numele
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
de Paczafalva" (r. Paczafalva - Chilia). În anul 1910 trăiau în satul Chilia 465 de locuitori (români 411, maghiari 18), din care 444 greco-catolici, 7 romano-catolici și 13 evrei. În anul 1940 existau în sat 587 de locuitori din care 568 greco-catolici, 1 romano-catolic și 18 evrei. După trecerea Ardealului de Nord în administrația Ungariei, în 1940, evreii din sat au fost deportați. Numele de familie cele mai vechi și mai răspândite în satul Chilia sunt (în ordine alfabetică): Blaga, Brândușan, David
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]