491 matches
-
20Dumitra%20-%20Dumitrescu/Dumitrescu%20Cristian%20D/index.php, accesat septembrie 2014. 22 http://m.antena3.ro/romania/sinteza-zilei-povestile-tulburatoare-ale-eroilor-din-inchisorile-comuniste-243544.html accesat septembrie 2014. A se vedea și http://m.ziuanews.ro/ dezvaluiri-investigatii/interviu-cu-cristian-dumitrescu-ofiterul-condamnat-la-moarte-de-bol-evici-si-salvat-de-icoana-maicii-domnului-106352 ,accesat septembrie 2014. 23 Despre un caraliu de la Grind care venea la colonie cu motocicleta vorbește și dl. Țuțu Spiru, a se vedea interviul. 24 Este vorba despre lt. col. Tudor Sepeanu, fost sef al Serviciului Inspectii din Directia Generala a Penitenciarelor, cf. http://www.iiccr.ro/ro/biografiile nomenklaturii/#Tudor
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
amenajare a spațiului se regăsește în orezăriile din Asia Musonică. Într-o primă fază, acestea s-au localizat în lungul râurilor și în delte, unde putea fi aplicată irigația prin inundare, necesară culturii orezului. Locuințele au fost construite în lungul grindurilor fluviale. Productivitatea acestor exploatații de tip colectiv a impulsionat creșterea populației iar presiunea demografică rezultată a impus extinderea culturilor în terase, pe versanții acoperiți anterior de pădure. Această amenajare și utilizare judicioasă a potențialului natural a asigurat durabilitatea unei civilizații
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
-n adânca, fioroasa tăcere a cuprinsului ne uităm la munții îmbrăcați în codru, la soare, la cerul albastru, ca și cum am căuta un semn, o prevestire de sus a soartei care ne așteaptă. Alunecăm din ce în ce mai repede. Scârțâie vâslele-n juguri. Un grind înalt, țuguiat stă drept înaintea noastră, din spatele lui se ridică două țancuri vinete, ascuțite. Tot mai aproape, tot mai puternic saude într-acolo mugetul apei'' - Toancele. Descrierea lui Vlahuță rămâne un document al trecutului, pe când tabloul înfățișat de Almaș și
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
și oltenii. Practic, întâlnim aceleași dansuri, ritmuri și costume populare care, spre est, în Dobrogea, capătă o amprentă mai puternică orientală (turcească, mai ales). 132 De pildă, ne referim la: Reni (care provine din latinescul renie / arina nisip și înseamnă grindurile de nisip), gârla Repedea, care leagă lacul Ialpuh de Dunăre, culmile deluruoase Malu Mare, Pietroasa sau numele cursurilor de apă Salcia, Lunga, Larga, Spinoasa, Sărata, Valea Adâncă, Frasin. În Dobrogea există și o toponimie slavă de tip sud dunărean, dovadă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
1905), Mehedinți (1905), Piatra Craiului (1905), Parâng - Valea Lotrului (1904), etc. Merită a fi menționată ca o mare realizare a acestei societăți: - publicarea unei reviste cu denumirea de ,, Anuarul STR”, care a apărut În 13 numere; - construierea unor cabane (la Grind În Piatra Craiului, apoi cea de pe Muntele Podeanu din Făgăraș, etc.) - Înființarea de secțiuni În Câmpulung Muscel, Turnu Severin și Iași; - realizarea unor marcaje turistice (de la Podeanu la Negoiu În 1903, Valea Jepilor și Valea Cerbilor În 1913, și Cabana
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
zonei subecuatoriale, poate înregistra în cursul anotimpului ploios creșteri bruște de debit, cu consecințe asupra dinamicii malurilor, pe fondul unui substrat mlăștinos și puțin înclinat, ce favorizează procesele de meandrare, aluvionare și formele conexe acestor procese din albia majoră (renii, grinduri laterale, belciuge). În mod similar, modificări teritoriale minore se pot produce pe segmentul de frontieră dintre Ciad și Republica Centrafricană, suprapusă râului Bahr Aouk, precum și pe granița dintre Ciad și Camerun de pe râul Logone, arii situate în aceleași condiții morfo-hidrologice. Un
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
și din câmpia cu caracter stepic din NE Moldovei, observându-se gruparea locuirilor în jurul șesurilor și a câmpiilor cu caracter depresionar. Numai în extrem de puține cazuri așezările din această fază a culturii Cucuteni au poziție joasă, când sunt situate pe grindurile din cuprinsul șesurilor largi. Spre deosebire de așezările de înălțime din faza Cucuteni A, majoritatea acelora din faza Cucuteni AB au o poziție joasă, coborând către terasele inferioare și de luncă, doar câteva dintre ele fiind situate și pe terase mai înalte
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
acuratețe structura satelor cucuteniene. Astfel, sunt propuse două tipuri structurale de așezări. Un prim tip este constituit de așezările compacte, caracterul acestora fiind determinat de situarea pe o formă de teren restrictivă prin dimensiunile suprafeței sale: promontoriu, fragment de terasă, grind, insulă, etc. Al doilea tip este dat de așezările răsfirate, situate pe forme de relief deschise, fără limite naturale sau artificiale clare (MONAH, CUCOȘ 1985, 43). Sunt propuse și alte modalități de împărțire a așezărilor cucuteniene, spre exemplu, în funcție de durata
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
plană. Slaba ridicare a terenului, care se observă și în prezent, se datorează conului de dejecție format de Valea Sărăturii, afluent de dreapta al Bahluiului. Fragmentul conului de dejecție, cuprins de meandrul Bahluiului, a căpătat, prin aluvionări repetate, aspectul unui grind, ceea ce explică alegerea acestui loc pentru așezarea comunității cucuteniene (Pl. 4/2). I.2. Prezentarea cercetărilor arheologice Organizarea șantierului pe sectoare a fost determinată de amplasarea podului de beton, care a secționat așezarea pe axa N - S. Astfel, șantierul a
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
la Jilava, și acolo am stat în celulele alea mari câteva zile, tot lotul nostru împreună cu alții, până am fost din nou îmbarcați în dube și trimiși la Brăila. La Brăila am fost îmbarcați pe niște bacuri și trimiși la Grind, o colonie mai mică, care ținea de cea mai mare, Periprava, colonie de muncă pentru deținuți politici. Acolo am stat toată iarna respectivă... Am cules la porumb iarna aia tot timpul. De-acolo, în primăvară, am fost trimis la Salcia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
gândit după aia: „Aruncă-te în Dunăre... Unde să te duci, la ruși?” Spre seară ne-au îmbarcat și ne-au dus și noaptea ne-au ancorat undeva. Nimeni n-a putut să spună unde suntem. Eram undeva pe un grind, pe un canal din ăsta în Deltă. După puțin timp, am ajuns să doresc Gherla, așa cum era ea. Am înțeles că suntem duși pentru exterminare, că nu se poate rezista acolo. Trebuie să găsești soluțiile să reziști, și soluțiile erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
au reușit să ne sperie și și-au rechemat câinele. Când s-a terminat perioada de recoltat: Gata s-a terminat cu recoltatul. A urmat o altă etapă. Luam snopii de stuf și îi căram pe distanțe lungi pe malul grindului să vină cu vase, cu șlepuri, și să-i încarce. Ei, atunci au descoperit că erau glugi cu snopi măsluiți, și nouă ne-au creat niște greutăți, că din trebuia să-i dezlegăm și să-i legăm din nou... Era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
noi pe unde ne duceam la dig, și cu aia făceam focu’... Și ați fost ținut doar la Stoenești? Nuu! De la Stoenești ne-a dus la secția Salcia. Și am mai fost pe la la Grădina, Sfântu Gheorghe, Periprava și la Grind. Haideți să le luăm pe rând, și să-mi spuneți câteva cuvinte despre fiecare! La Salcia a fost o secție enorm de bună față de ailaltă... De acolo ne-a dus la Periprava. Acolo am stat foarte puțân și ne-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
luăm pe rând, și să-mi spuneți câteva cuvinte despre fiecare! La Salcia a fost o secție enorm de bună față de ailaltă... De acolo ne-a dus la Periprava. Acolo am stat foarte puțân și ne-a dus la secția Grind. Acolea era o insulă... Domne, era o șerpărie... Domne, ce era acolo n-am văzut în viața mea! O pădure numai de tei și vie... De acolo ne-a dus iar, repede... Că nu ne ținea mult, că ne tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
iar, repede... Că nu ne ținea mult, că ne tot foia... Io știu ce program avea ei? Nu știu io... da’ te tot ducea de colo-colo... Vreo trei-patru luni într-un loc, apoi dincolo, dincolo, și tot așa. Și de la Grind ne-a dus la o secție lângă Luciu-Georgeni (sic!), da’ nu mai știu cum îi spunea. Acolo a fost cea mai bună secție în care ne-am trezit noi. La Luciu-Georgeni (sic!) a fost centru’. De ce spuneți că era cea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
B., „sentimentul de comuniune cu cosmicul” (Eugen Simion) este, simultan, unul al neliniștii ontologice. Poetul are timpuriu viziunea declinului universal, a căderii inevitabile, a trecerii: „Ne-apasă vremea, ne-ncovoaie timpul,/ne dă prin oase iarba încolțind;/precum mistreții bălților pe grind,/ simțim mișcând în sânge anotimpul./ Dă-n toamnă lumea, se zbârcește clipa,/curg pieile luminii pe pământ,/în părul rar al cerului, pe rând,/mătreața stelelor se înfiripă./ Încet se șubrezește schelăria./ Marele Cariu roade dedesubt/și cu făina unsă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
cu șenile late din aluminiu sau vehicule cu roți pneumatice cu cauciucuri mari, balonate (majoritatea produse în Danemarca) cu presiune specifică mică pe sol, pentru a nu distruge la recoltare rizomii stufului în cele trei variante ale sale: stuf de grind, stuf de bahnă și stuf plutitor. Uneori se întâmplau accidente de muncă grave, uneori mortale. Un caz interesant a fost când în timpul deplasării spre Tulcea a unui tractor cu remorcă, mergând pe creasta digurilor, (acesta fiind singurul drum existent în
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
acestora (1 289) erau ruși, iar 259 erau români 968. În anul 1900 în orașul Chilia Veche existau: 475 de case, 8 bordeie, 6 prăvălii, 21 de mori și 59 de fântâni 969. Caraorman era o comună rurală situată pe grindul cu același nume din Delta Dunării. Populația era formată, în cea mai mare parte, din ruși și lipoveni, alături de care trăiau și români. Principalele ocupații ale locuitorilor erau pescuitul și creșterea animalelor. În localitate exista o biserică având hramul "Sf.
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
fost înființată prima școală din comună. La sfârșitul secolului al XIX-lea satul Caraorman avea 127 de case și o populație de 829 de locuitori. Dintre aceștia: 632 erau ruși, 104 români, 62 lipoveni și 19 greci 971. Tot pe grindul Caraorman era situat și cătunul Litcovul care aparținea comunei Caraorman. Locuitorii acestuia erau ruși și se ocupau cu pescuitul și creșterea vitelor. Numărul total al locuitorilor cătunului, la sfârșitul secolului al XIX-lea, era de 90, dintre aceștia 72 fiind
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
al XIX-lea comuna Sfântul Gheorghe avea 144 de case și 10 prăvălii 976. În aceeași perioadă, populația localității era de 829 de locuitori. Dintre aceștia: 592 erau ruși, 108 greci și 102 români 977. Comuna Sfiștofca era situată pe grindul Letea și cuprindea satele Sfiștofca și Periprava. Localitatea avea două biserici lipovenești, câte una în fiecare sat. După anul 1878 în comuna Sfiștofca au fost înființate două școli. Populația era formată din lipoveni, principala ocupație a acestora fiind pescuitul și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
case1055. Localitatea Satul Nou era formată din satele: Pătlăgeanca, Ceatalkioi, Pardina și Satul Nou. Principala ocupație a locuitorilor era pescuitul, dar se practica și agricultura și creșterea animalelor. Satul Pătlăgeanca era situat la 16 km sud-vest de Satul Nou pe grindul Vădanei. La începutul secolului al XX-lea aici locuiau 28 de familii de lipoveni ce aveau 137 de membrii. Aceștia construiseră 38 de case1056. Satul Ceatalkioi era situate tot pe grindul Vădanei, la 7 km sud de Satul Nou. Marea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
situat la 16 km sud-vest de Satul Nou pe grindul Vădanei. La începutul secolului al XX-lea aici locuiau 28 de familii de lipoveni ce aveau 137 de membrii. Aceștia construiseră 38 de case1056. Satul Ceatalkioi era situate tot pe grindul Vădanei, la 7 km sud de Satul Nou. Marea majoritate a celor 342 de locuitori ai satului Ceatalkioi erau lipoveni, în localitate existând un număr de 85 de case1057. Principala ocupație a locuitorilor satului Ceatalkioi era pescuitul. Satul Pardina era
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
7 km sud de Satul Nou. Marea majoritate a celor 342 de locuitori ai satului Ceatalkioi erau lipoveni, în localitate existând un număr de 85 de case1057. Principala ocupație a locuitorilor satului Ceatalkioi era pescuitul. Satul Pardina era situate pe grindul Letea, 17 km est de Satul Nou. Populația acestui sat era formată din 261 de locuitori, 169 dintre aceștia fiind ruși. În comună existau 47 de case construite de către locuitori 1058. La 1 august 1899 au fost înființate pe grindul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
grindul Letea, 17 km est de Satul Nou. Populația acestui sat era formată din 261 de locuitori, 169 dintre aceștia fiind ruși. În comună existau 47 de case construite de către locuitori 1058. La 1 august 1899 au fost înființate pe grindul Stipoc satele Principele Ferdinand și Fântâna Dulce 1059. În componența comunei Satul Nou intra și cătunul Mila 23 unde locuiau 12 oameni în cele 3 case existente 1060. Satul Letea aparținând comunei Satul Nou era situată pe grindul Letea și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
înființate pe grindul Stipoc satele Principele Ferdinand și Fântâna Dulce 1059. În componența comunei Satul Nou intra și cătunul Mila 23 unde locuiau 12 oameni în cele 3 case existente 1060. Satul Letea aparținând comunei Satul Nou era situată pe grindul Letea și avea o populație de 625 de locuitori 1061. În anul 1882 au fost înființate în comuna Satul Nou două școli mixte. În localitate existau două biserici. Prima dintre ele a fost construită în anul 1864 având hramul "Nașterea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]