1,078 matches
-
conflict interindividual cu cei care i-au ales, dar neîncetând să instituie domnia celui ce-și este suficient sieși. Mistificarea conceptului moral-creștin de guvernare, paralizează Statul în urcușul său spre devenire naționalist-creștină, care ar eradica din temelii: fără-de-legea, prostia, mișelia, grotescul, gogomănia, mitocănia, lașitatea, trădarea, perversitatea, fariseismul, imoralitatea, disimularea, manipularea, șarlatania, ciocoismul, mercenarismul, ocultismul, sectarismul, etc. Conducerea Statului revenit la forma tradițioanală, voievodală, naționalistă, precum și politica guvernamentală trebuie asumată pe dimensiunea spiritualității monoteiste, pe măsura jertfei și vocației mistice a Neamului
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
sau ating diverse persoane, din jurul orfelinatului până în Italia. Putem vedea acest lucru ca pe o afectare a lumii întregi. O lume ale cărei coordonate sunt redate cu un realism presărat cu umor negru - desprins din însuși acest realism -, elemente de grotesc și mult lirism. Forța de convingere a cărții are ca sursă nu doar talentul recunoscut (în spațiul vorbitorilor de română și în afara lui), dar și faptul că, așa cum afirmă în textul de pe ultima copertă, de copiii din orfelinate îl leagă
ÎNVĂŢĂTURILE UNEI PROSTITUATE BĂTRÂNE CĂTRE FIUL SĂU HANDICAPAT, DE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380887_a_382216]
-
personaje parvenite și ipocrite post-decembriste, niște false elite românești, l-au tălmăcit și răstălmăcit atingând înalte cote de fabricații neîntemeiate, ridicole și stupide, exprimate în toată mass-media centrală în ton grav, sever dar lipsite de orice chibzuință ceea ce a mărit grotescul desfășurării acțiunii. Am urmărit-o cu atenție, cu pasiune, trăind senzația unui mare spectacol dat de boierii minții din capitală ce își exhibă direct individualitatea și indirect, inconștient, prin manifestări personale, originale, dâmbovițene, IQ-ul ! Nu le contest IQ-ul
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
cu 128 de camere) și în fața căreia, pe un catarg de peste 25 de metri, a ridicat un steag american de vreo 25 de metri pătrați (pag.102) Bravo lui, e american născut în Day Flag - 14 iunie. Și a urmat grotescul. De la primăria orașului a primit o adresa sa dea steagul jos că e prea mare, nu se încadrează în dimensiunile reglementate în acea zonă! (nu folosesc epitete, nu comentez, le las cititorului...) Nu știu cum a comentat Donald Trump, dar le-a
MĂREAŢĂ DIN NOU (GREAT AGAIN) de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372938_a_374267]
-
literar, incontestabil ca o lamă de oțel !”. ( E. Lovinescu: „Destinul scriitorului român: Bogdan Amaru, Scrieri 2 - Memorii, Editura „Minerva”, București, 1970, pag. 462) . „Spontaneitatea, sinceritatea confesivă, uneori crudă, atenuată de un zâmbet amar, vrând să ascundă umilința mizeriei sub masca grotescului și să ferească de compromisuri, de înjosire sensibilitatea, podoaba tăinu- ită a demnității omenești, fac ca prozele sale răspândite prin publicații-le vremii să reție încă atenția și explică îndeajuns vizibila simpatie pe care autorul lor izbutise să o provoace
ANIVERSARE -BOGDAN AMARU, ARTICOL DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 832 din 11 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345820_a_347149]
-
fără să bănuiască cursa histrionică al familiei Dima. El cade, cu naivitate, în jocul erotic al acestora, fără să bănuiască perversitatea protagoniștilor cu care se însoțește. În timp ce Miluța e împreună cu Adrian, Sorin trăiește o experiență unică, privindu-i. Scena frizează grotescul și demască structura psihică confuză în care cuplul steril se găsea. Ciprian pierde definitiv controlul realității. Strivit de presiuni insuportabile, el caută salvarea într-un mediu, pe care nu l-a curtat până atunci și se refugiază într-o mănăstire
UN ROMAN DE ZILE MARI: „PĂPUŞA DE STICLĂ” DE ION CATRINA de VETURIA ADINA COLCEAG în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345299_a_346628]
-
cărei corolar ar fi tăcerea, poezia lui CED oscilează între căutarea (și depistarea) miracolului încă posibil și demascarea acestuia drept fals miracol, făcătură, efect special găunos. S-a vorbit, de asemenea, de o poezie impregnată de farmecul (dar și de grotescul) provinciei. Un alt pretext, aș spune. Cristina își locuiește provincia mai degrabă ca un cetățean al universului, iar căutările sale (deloc provinciale, mai degrabă universale) arată că “și aici există zei” și că poezia valoroasă (întocmai ca și filosofia) este
SPIRITULUI ÎN CARE VĂ POFTEŞTE CRISTINA EMANUELA DASCĂLU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376492_a_377821]
-
și obsedante, care și-a găsit o fericită formă de exprimare în spațiul carpatic (acel spațiu mioritic gândit de poetul și filosoful Lucian Blaga). Moartea se arată a fi aceeași pentru toți, ineluctabilă, și nimeni nu-și poate etala (decât grotesc, am putea spune) vitejia în fața ei. Omului nu-i rămâne decât să înțeleagă adevărul relevat o dată pentru totdeauna, desigur unul consolator: ,, moartea trece drept o renaștere, dar în condiții mult mai grele, în sensul că trecerea se face spre lumea
DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376052_a_377381]
-
se raliază cu Mița, amanta en titre a lui Crăcănel și de suflet a frizerului Nae, pentru a se răzbuna împreună împotriva partenerilor trădători. „Tradusă în amor" Mița Baston în interpretarea actriței Adriana Șchiopu devine o eroină de un tragic grotesc. Ea cară fie o damigeană cu „vitrion", fie un bidon de benzină pentru a-și teroriza amantul, poartă o haină de nurci și o vulpe pe cap, are obrazul descompus, un machiaj exagerat, e agitată și violentă. Talentatul Doru Anca
„D’ALE CARNAVALULUI” DE I.L. CARAGIALE LA TEATRUL MIC de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375094_a_376423]
-
Ragaiac.Acesta fiind un personaj ambivalent, fiindcă facultatea productivă a mitului, consistă în el, este tot timpul supusă probei realului, reconversiunea mitului în realitate îl coboară la numitorul comun al acestuia din urmă, ea presupune pătarea lui, travestirea lui în grotesc, în trivial, în carnal.În roman acest personaj susține o partitură foarte amplă; de la suspiciunea structurată reciprocă între planul imaginarului și cel al realului la suspiciunea dintre personaje. Gib I.Mihăescu pot să-l încadrez în categoria romanticilor analitici, interesați
PASIONALITATEA CA REFLEX AL IMAGINARULUI ÎN RUSOAICA DE GIB I. MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372733_a_374062]
-
de idei a imaginației sau, dimpotrivă, dacă multe lucruri sînt făcute cum sînt făcute fiindcă o elaborare plastică mai pură, mai precisă, n-ar fi ca atare în stare să exprime o semnificație mai adîncă, recurgîndu-se la fantastic și la grotesc tocmai în scopul de a realiza o reprezentare artistică mai cuprinzătoare" [126], [9 td]. A fost deja inclus aici conceptul de copilărie a umanității, reprezentată, după Hegel și alți romantici, chiar de India. În aceeași lucrare de la p. 39 la
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ei se-nalță un mastodont. Frumos. Dar nu i se putea găsi un loc alături, ca să nu fie sacrificată clădirea veche, cu aerul ei cochet-oriental? Nu. Mentalitatea parvenită de a distruge ce e vechi și a pune în loc noul, gigantescul, grotescul. Cunoașteți și alte cazuri, nu? Dacă vă doriți un moment de puritate, intrați în Muzeul de Artă și veți găsi acolo Capul de fetiță de Tonitza! Toată gingășia lumii s-a adunat pe această față de o frăgezime incredibilă: ochii, ușor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
face o față de oglindă din aia care duce nasul la ceafă și buza la ureche. Telegenie... 3 martie Regele plîngînd. Nimic umilitor, nimic dezonorant în asta. Dimpotrivă. După ce televiziunea, scumpa de ea, ne-a frăgezit cu două imagini de un grotesc inegalabil: monstru sacru (sacru comunist!) al Chinei pe catafalc, învelit în seceră și ciocan, dar și regele țiganilor, așișderea pe catafalc, deci după aceste imagini pe care nu le mai credeam intrînd în casele noastre, atît de bîntuite, jumătate de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
certitudinea unicității fiind, se înțelege, condiția sine qua non care decide finalmente. De revăzut mintal spectacolele burlești ale avangardei secolului trecut, pentru a reconstitui, cronologic, sindromul. Dadaiștii, suprematiștii, cu osebire suprarealiștii începutului de secol au excelat în înscenări care frizau grotescul. De Chirico își amintește, în Memorii, cum provocării sale șocante cu ocazia propriului vernisaj, ceilalți confrați suprarealiști i-au replicat printr-o scabroasă scenografie în chiar vitrina sălii de expunere. Stilul era generalizat. Și obligatoriu în perioadele ofensive ale modernismelor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a mastodonților proletcultismului local. Hărnicia de pe fațada Casei tineretului, cu lustruirea altoreliefurilor peceriste, nu se poate sustrage semnificației: în mic, șmotrul ăsta îl reflectă pe cel general, agresiva restaurație a național-comunismului autohton. Dacă reprezentațiile revuiste ale lui Iliescu au și grotescul, cumva nevinovat, al veșnicului activist în pragul marii plecări, celelalte acte, ale celor pe care chiar el i-a clonat post-decembrist, nu pot ascunde înverșunarea restauraționistă. La urma urmei, nici recitativele președintelui nu sînt chiar așa de agamițe cum par
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
margine de continent, a devenit extrem de anevoios, în lipsa unor raporturi strânse cu marile centre științifice și arhivistice, cu acele centre politice care au iradiat pașnic sau prin forță impulsurile transformărilor pe plan universal. Deschiderea după 1964, debilă și controlată până la grotesc, ca și remarcabilele eforturi de recuperare a surselor documentare n-au fost de natură să modifice structural o situație care a sfârșit cum se știe. Nu am avut instituții de cercetare specializate în domeniul istoriei relațiilor internaționale (Asociația de Drept
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
asiste la o repetiție cu Rigoletto și să constate că lucrarea lui Verdi era departe de a aduce prejudicii propriei sale glorii. Victor Hugo a încercat cu piesa să Le Roi s’amușe să pună bazele unui teatru experimental al grotescului, un teatru în care se scotea în evidență contrastul dintre caracterul malefic al personajelor considerate a fi pozitive și frumusețea sufletească a personajelor considerate a fi negative. În acest sens teatrul grotesc a constituit campionul realismului psihologic. Ceea ce se cunoaște
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Întocmai ca în Mrozek (mă gîndesc la Tango), unul din membrii "echipei de intervenție" îl invită la dans pe gomosul dar șovăitorul Mihai. Nici debusolata Irina nu se prea opune asiduităților altui component al sinistrului cvartet. Penibilul se răsucește în grotesc, un grotesc crispant, în clipa cînd stăpînul casei (se mai poate el socoti stăpîn) își pune un costum scoțian și prinde a țopăi, exhibînd dinaintea privirilor perplexe o imagine a emasculării. Infirmitatea, care va să zică, îmbracă un fason de carnaval. O figură
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
în Mrozek (mă gîndesc la Tango), unul din membrii "echipei de intervenție" îl invită la dans pe gomosul dar șovăitorul Mihai. Nici debusolata Irina nu se prea opune asiduităților altui component al sinistrului cvartet. Penibilul se răsucește în grotesc, un grotesc crispant, în clipa cînd stăpînul casei (se mai poate el socoti stăpîn) își pune un costum scoțian și prinde a țopăi, exhibînd dinaintea privirilor perplexe o imagine a emasculării. Infirmitatea, care va să zică, îmbracă un fason de carnaval. O figură luminoasă, deși
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
avansează premiera Naționalului ieșean într-o construcție dramatică ingenioasă, cu dialog dinamic, neocolit însă uneori de tentația exprimării sentențioase, cu o bine dozată creștere a tensiunii emoționale în relația dintre caractere. Unele lungimi ale "prologului" domestic sau ușoare supralicitări ale grotescului, ca în scena jocului de pocher, ar fi putut fi, credem noi, lesne evitate. Direcția de scenă, acceptată, ca și la Calul verde de Dan Nasta, își concentrează atenția asupra creării atmosferei progresiv inundate de absurd. Gestul regizoral cultivă riguros
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
și obediență; concluzia descurajantă că ne aflăm într-un fel de cerc vicios în care realitatea dură și absurdă rămîne victorioasă, oricît am încerca să izgonim din noi înșine fangtomeel spaimei; concluzia că omul contemporan e condamnat să eșueze în grotesc dacă nu are tăria și curajul să-și asume riscul de a sări pe fereastră așa cum face tînărul Alex -, singurul mod de a evada din blocul tuturor interdicțiilor abil drapate cu aparențe binevoitoare. Spectacolul transmite cu claritate aceste idei, a
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
frust. Personajele descind din basme (strigoi, zburătorul, feți-frumoși), din mituri, din legende istorice, A. fiind unul dintre primii care prelucrează la noi asemenea motive. Vrăji și descântece se torc, într-o ambianță fantasmagorică, dar, pe neașteptate, magicul se răsucește în grotesc. Ici și colo, svâcnește accentul social, vibrează coarda patriotică. Simplă, dinamică și fluentă, expresia pierde atunci când poetul face uz de diminutive și se răsfață în edulcorări. Unele doine (Sora și hoțul, Doina) îl vor înrâuri pe Eminescu (în Făt-Frumos din
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
și Pepelea, de răsfrângeri folclorice, dar și presărată cu tâlcuri și aluzii politice transparente. Nici în drame, mai cu seamă în cele de până la 1878 (Lipitorile satelor ș.a.), comicul nu e absent, convertindu-se însă, printr-o lejeră alchimie, în grotesc. De prin 1878-1879, se petrece cu A. o metamorfoză. Un aer meditativ ia locul minei veșnic surâzătoare. Ancorat într-un spațiu al literaturii grave, dramaturgul își pune în gând să edifice o trilogie istorică având ca protagoniști pe Jolde, Lăpușneanu
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
apariție editorială constituind-o volumul Ceremonii insidioase (1985). Departe de a fi un combatant, A. e un melancolic care își trăiește mai curând impasul fantasmatic decât angoasa imediată. Substanța lirismului său degajă un sentiment vaporos de ironie înțelegătoare față de formele grotescului, văzute totuși, câteodată, printr-o lentilă care sporește frica. Versurile din Poeme în alb-negru (1987) și Intimitatea absenței (1992) conectează ființa, amenințată de alienare prin absență și vid existențial, la sursele viziunii pure. Efortul de trecere a demarcației dintre imanent
ALUI GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285313_a_286642]
-
recurge la tipologia carnavalescului uman, făpturile hibride, simbolistica măștilor, creaturi ca „junele decrepit”, „prostul solemn”, tehnica „desenului complex”, a zoomorfismului și reificării, poetica abstracțiunii etc., selectând din proza lui Arghezi tot ceea ce se raliază unui stil al exagerării, diformului, iregularului, grotescului, „absolutizării detaliului” etc. Achizițiile cercetării rezervate prozei se extind, explicit și mai ales implicit, și asupra poeziei, așa încât cartea definește lumea și arta argheziană în ansamblul lor. SCRIERI: Creație și viață, București, 1978; Vârstele lui Proteu, București, 1984; Vedere dinspre
ANGHELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285373_a_286702]