623 matches
-
arome la 48 de participanți de ambele sexe, în special suc de lămâie pentru gustul acru și cafeină pentru perceperea amarului. În general, femeile au apreciat concentrațiile de cafeină și de acid citric ca fiind mai intense decât bărbații. Sensibilitatea gustativă mai mare a femeilor ar putea avea o explicație evoluționistă. Într-adevăr, aceasta ar putea depinde de interesul femeilor de a depista toxicitatea hranei, interes mai important pentru o femeie (sarcină) decât pentru un bărbat. Bartoshuk, Duffy și Miller (1994
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
stihuri 125, solo-coralizate în stare de extaz de toată suflarea din hexagonia interseptcolinară pe promenada Bașilor 126 pierduți, anluminată de Siby-Nabal-Aïcha, zugrăvița favorită din haremul artistic al sultanului purtător de sceptru. Și întrucâthypocrite lecteur -sunt sigur că nu ai organele gustative pregătite pentru versiunea franceză (cosmopolitană) am realizat una asezonată cu puțină sare națională din epoca în care a fost inventat acel medicament care i-a ajutat pe români să-și strige iubirea de conducător fără a răguși. Imn bucuriei naționale
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Marelui Inspector urmau să treacă la sarcini speciale. În loc să culeagă hrana ciugulind cu văzul și auzul, erau trecute la regim de lux: consumau ouăle aduse de cucii nedoriți în cuibarele artistice autorizate (reviste, teatre, spectacole muzicale) după ce le analizau calitățile gustative (în funcție de Standardele Gustului Corect 131), cele de tușeu (pentru coajă dar și pentru oul fiert, după decojire), cele de miros 132. Pentru loturile mari se cereau informații asupra aspectului vizual 133, inclusiv în transparența cochiliei. Apoi totul era consemnat scrupulos
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Marketing - teorie și practică, Vol. II, Imprimeria „Ardealul”, Cluj-Napoca, 1994, p. 56. footnote> Se disting trei categorii de senzații<footnote Rodica Boier, op. cit., pp. 51-52. footnote>, și anume: a) senzații care oferă informații asupra lumii înconjurătoare (vizuale, auditive, cutanate, olfactive, gustative); b) senzații care oferă informații privind poziția și mișcarea propriului corp (proprioceptive, chinestezice și de echilibru); c) senzații care oferă informații privind modificarea mediului intern (organice: foame, sete, frig etc.). Din punct de vedere biologic, în funcție de modul de excitare a
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
fost realizate până acum predominant din trei puncte de vedere: 1. Transformări de undă pentru o modalitate senzorială prin excitarea alteia. În numeroase cercetări ale psihologilor ruși și sovietici a fost evidențiată influența asupra undelor optice a excitațiilor acustice, olfactive, gustative. Astfel, excitațiile acustice tari ridică undele optice. 2. Influențarea reciprocă a calităților perceptive heteromodale; efectele de influențare inter-senzorială sunt dependente de condițiile inter și intra-individuale ale celui care percepe, precum sensibilitatea sau motivația, respectiv de gradul de reliefare și
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
altele, dar asociații similare au existat între vedere și gust, vedere și miros, vedere și efortul muscular și altele. Încă o dată, existau uneori asociații similare de sunete și gust, sunet și miros. Acestea erau chiar o combinație curioasă ca "rezistență gustativă" apariția unui gust imaginar la un grad special de efort muscular. Schimbările de temperatură produceau asociații similare și existau astfel de fenomene precum "cromatisme de temperatură", aparențe colorate rezumate prin (explicate prin) condiții termometrice particulare. Subiectul principal pe care profesorul
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
asociere a senzațiilor unui simț cu imaginile aparținând alteia, ca experiență fiind excepțională. Cazul principal al acesteia este asocierea sunetului cu culoarea imginară: dar asociații similare sunt găsite între câteva perechi de simțuri printre altele el menționează cazurile de ‚rezistență gustativă' și ‚cromatism de temperatură'. Cel mai elaborat din experimentele sale pe ‚audiție colorată' a fost făcut cu un om de o considerabilă cultivare intelectuală, capabil de observație, ale cărui asociații de culori imaginare cu vocale și numere au fost cu
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
scrieți corect în limbi străine? 26. În afara fenomenelor menționate mai sus, constatați la dumneavoastră alte fenomene analoage? De exemplu, când vă gândiți la culori sau când vedeți culori, aveți senzații auditive? În plus legați senzații colorate, auditive, tactile de senzații gustative, olfactive etc. și reciproc? Am fi fericiți să cunoaștem opinia dumneavoastră despre olfacție și gustație colorată? Observații * Vă rugăm să binevoiți, în cazul unui răspuns afirmativ, să folosiți de preferință expresiile gândesc, am senzația, văd, care caracterizează gradele de intensitate
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
nivelul retinei (nivelul receptor); ea este definitivată la nivelul celorlalte componente ale analizatorului vizual. In ceeace privește capacitatea de transmisie a informației, s-a calculat că analizatorul viual transmite cel mai mare flux de informație în raport cu ceilalți analizatori (auditiv, olfactiv, gustativ), acesta fiind de circa 4*108 biți într-o secundă. Acest fapt justifică caracterizarea retinei ca fiind un “țesut nervos prin care creierul și-a creat un mod de a privi lumea din afară”, el comportându-se ca un microcomputer
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
deși dozele lor sînt homeopatice; prezența antibioticului din corpul albinei 450 (Alphandery, 1989). Analiza organoleptică a mierii Pentru a aprecia calitatea unei mieri prin analiza organoleptică, trebuie să se cunoască perfect produsul de referință. Trebuie ca principalele caractere olfactive și gustative mai ales, să fie bine percepute, recunoscute, identificate și memorizate. Analiza senzorială a mierilor, asemeni celor practicate de altfel și pentru multe alte produse alimentare, aduce o completare și un plus de finețe unei prime aprecieri ce decurge din rezultatul
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
frunzelor parazitate să devină brunii. Simptomele sunt grave la 18-20șC și mascate, la peste 26șC. Frunzele cad înainte de vreme, ducând la slăbirea pomilor atacați, în special a celor tineri. Fructele provenite de la pomii bolnavi sunt mici și nu au calități gustative. Sensibile sunt soiurile Jonathan, Lord Lambourne, Golden delicious, EM VII (portaltoi), iar mai puțin sensibile Boskoop, Parmen auriu, Ontario, fiind cunoscute și unele soiuri tolerante (fig. 141). Transmitere răspândire. Transmiterea și răspândirea virusului se realizează prin altoire și prin grefare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de 10% pentru a simplifica exemplul de mai sus, este mai degrabă de 2,5% pentru greutăți, dar, în linii mari, același principiu se aplică celor mai multe modalități perceptive, foarte variate, mergând de la văz până la auz. De exemplu, în cazul senzațiilor gustative, el este de 20% pentru dulce, 25% pentru amar, 15% pentru sărat și 21% pentru acru. Această lege psihofizică este generală, deoarece corespunde unui mecanism cerebral. Deseori, neuronii sunt organizați vertical, iar unii neuroni de asociere nu se activează decât
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
decât vârful degetelor. De exemplu, nu simțim electricitatea bateriei unei lanterne de buzunar (4,5 volți) cu degetele, dar o simțim cu vârful limbii. Dar atunci, ce este gustul, în sensul strict al cuvântului? Gustul este permis de excitarea mugurilor gustativi care conțin chimio-receptori (neuroni specializați) răspândiți în faringe și pe limbă. Stimularea cu ajutorul unui fir de păr (ca o periuță de dinți cu un singur fir) înmuiat într-o soluție arată că există doar patru senzații gustative. La fel este
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
de excitarea mugurilor gustativi care conțin chimio-receptori (neuroni specializați) răspândiți în faringe și pe limbă. Stimularea cu ajutorul unui fir de păr (ca o periuță de dinți cu un singur fir) înmuiat într-o soluție arată că există doar patru senzații gustative. La fel este cazul pentru cele mai multe animale, ceea ce dovedește în mod destul de evident că cele patru sensibilități au o funcție de adaptare (prin selecția naturală; Le Magnen, 1951). Fără a ține cont de importanța lor, prima senzație gustativă este cea sărată
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
doar patru senzații gustative. La fel este cazul pentru cele mai multe animale, ceea ce dovedește în mod destul de evident că cele patru sensibilități au o funcție de adaptare (prin selecția naturală; Le Magnen, 1951). Fără a ține cont de importanța lor, prima senzație gustativă este cea sărată: al cărei prototip este sarea de bucătărie (NaCl). Ea corespunde elementului vital încă de la apariția vieții: apa sărată a mării; știm că, la animalele terestre, sângele (și alte elemente lichide, cum ar fi limfa etc.) reprezintă un
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
era considerată un element prețios (să ne gândim la importanța caravanelor cu sare). Transpirația provoacă o pierdere de sare pe care este vital să o înlocuim. Sodiul conținut în sare este una dintre moleculele-cheie ale transmisiunii nervoase. A doua senzație gustativă este dulcele: glucoza este alimentul care furnizează energie mușchilor și creierului; pentru gust, prototipul dulcelui este zaharoza (zahărul brut), compusă din două molecule de glucoză. Amidonul (conținut în făină, cartof etc.) este constituit dintr-un lanț de molecule de glucoză
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Animat], [±Abstract], [±Uman] etc., și, pe de altă parte, structura lor argumentală, formulată în termenii teoriei cazuale fillmoriene. În funcție de criteriul intențional vs nonintențional, autoarea distinge două subcâmpuri de verbe de percepție pentru fiecare dintre cele cinci modalități (vizuală, auditivă, olfactivă, gustativă, tactilă): subcâmpul verbelor agentive sau intenționale și subcâmpul verbelor nonagentive sau nonintenționale, pe care le analizează sintactic. În recentul articol al Mariei Iliescu (2009) se surprind diferențele de natură semantică și discursivă dintre două verbe al căror sens de bază
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
capitol, Delimitarea clasei lexico-semantice a verbelor de percepție, deschidem cadrul de cercetare definind domeniul semantic al percepției. Delimităm clasa lexico-semantică a verbelor de percepție din limba română în funcție de mai mulți parametri: organele implicate în percepție (percepția vizuală /auditivă/tactilă/olfactivă/gustativă), prezența în structura semantică a trăsăturii [± Intenționalitate] și rolul tematic atribuit de verb subiectului. În urma acestor clasificări, distingem trei "utilizări" ale verbelor de percepție: nonintențională, intențională și evidențială (aparentă), pe care le reprezentăm în termenii teoriei cognitive a prototipului, separând
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
parte dintr-un sistem mai larg de redare a surselor de informație exterioară, care include verbele de comunicare și verbele cognitive, precum și termenii care desemnează anumite procese senzoriale (adjectivele care desemnează nume de culori, cele care denumesc proprietăți de natură gustativă sau tactilă, substantivele care denumesc reacții fiziologice etc.). Pornind de la delimitarea domeniului semantic al percepției, vom descrie, pe baza definițiilor lexicografice, câmpul lexico-semantic3 al verbelor de percepție. Pentru unele delimitări, vom folosi o perspectivă comparativă, dat fiind că fenomenele pot
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
condiționați să percepem lucrurile numai într-un singur mod. (2) Cum percepeți clasa politică actuală? Sensul restrâns corespunde unei utilizări mai specializate a termenului: a percepe înseamnă a înregistra și a prelucra doar informațiile de natură fizică: vizuală, auditivă, olfactivă, gustativă și tactilă. Această "specializare" se poate observa și din tipul de complemente selectate, stimuli de natură vizuală, auditivă, olfactivă etc.: lumină, zgomot, miros, gust, atingere, ca în exemplele (3)-(7): (3) Un ochi care nu percepe lumina nu prezintă răspuns
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
11: - conțin semul comun inerent [+Percepție]12; - conțin semul variabil [de un anumit tip], concretizat prin valorile specifice [Văz], [Auz], [Tactil], [Miros], [Gust], subordonate semului comun [+Percepție]; În interiorul fiecăruia dintre cele cinci microcâmpuri identificate - al percepției vizuale, auditive, tactile, olfactive, gustative -, verbele se pot clasifica pe baza unor seme variabile ca [±Intenție], [±Manieră], [±Durată]. Astfel, se disting ca membri ai câmpurilor lexico-semantice delimitate 13 următoarele verbe: arătaintranz., a contempla, a întrevedea, a iscodi, a privi, a observa, a scruta, a se
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
zgâi, a se uita, a vedea, a zări (câmpul vizual), a asculta, a auzi, a audia (câmpul auditiv), a atinge, a mângâia, a palpa etc. (câmpul tactil), a adulmeca, a mirosi (câmpul olfactiv), a degusta, a gusta, a savura (câmpul gustativ) etc. În ceea ce privește distribuția semului [±Manieră], se disting verbele care încorporează maniera în semantica lor de cele la care această trăsătură este nonspecificată (vezi și Anexa): să se compare, în acest sens, verbul a scruta, pentru care definiția lexicografică este "a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
se uita percepția auditivă termen supraordonat (hiperonim): a percepe termen central: a auzi termen subordonat (non-central): a asculta percepția tactilă termen supraordonat (hiperonim): a percepe termen central: a atinge termeni subordonați (non-centrali): a mângâia, a palpa, a pipăi 16 percepția gustativă termen supraordonat: a percepe termen central: a gusta termen subordonat (non-central): a degusta percepția olfactivă termen supraordonat: a percepe termen central: a mirosi termen subordonat (non-central): a adulmeca 4. Definiția lexicografică. Seme comune și seme variabile Pentru unitățile verbale prototipice
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
intențională, prin verbul listen, și cea evidențială, prin verbul sound. Percepția vizuală intențională și cea evidențială se exprimă prin același verb, look (în tipare sintactice diferite), iar percepția nonintențională, prin verbul see. Fiecare dintre celelalte trei modalități de percepție (tactilă, gustativă, olfactivă) "dispune" de un verb comun care, în structuri sintactice diferite, exprimă opoziția percepție nonintențională - percepție intențională - percepție evidențială. Modalitatea de percepție Nonintențională Intențională Evidențială (Aparentă) Vizuală Tinerii văd bine. M-am uitat la un film. Privește munții. Vedem filmul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
bine. M-am uitat la un film. Privește munții. Vedem filmul la cinema. Andrei arată obosit. Auditivă Aud zgomote. Ascult muzică. Muzica sună bine. Tactilă Simt frigul la mâini. L-a atins ușor pe umăr ca să-l facă atent. Ø Gustativă Simt un gust amar. Am gustat mâncarea. Ø (perifrastic) Prăjitura are gust bun. Olfactivă Simt miros de liliac. Câinele miroase mâncarea. Prăjitura miroase bine. În opoziție cu engleza, în română 25 anumite tipuri de percepții nu se pot exprima printr-
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]