422 matches
-
promise Lorelei. Aud soneria. Se pare că a venit Bernie. Repetiția de la biserică merse ca pe roate. Lăcașul cel vechi părea cald și liniștit în soarele de după-amiază târzie, cu pardoseala de marmură colorată de reflexiile vitraliilor. Singurul cusur era hărmălaia îngrozitoare pe care o făcea o mașină de tuns iarba afară, din cauza căreia cuvintele preotului de-abia dacă se auzeau. Însă acesta îi asigură pe Nieve și pe Aidan că nu vor exista astfel de inconveniente a doua zi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
am terminat scrisoarea, am mai citit-o o dată. Conținea un amestec perfect de respect și exasperare, iar jumătatea de adevăr privitoare la examenul de sergent era o frază de final reușită. Tocmai semnam cele trei exemplare, când am auzit o hărmălaie teribilă în biroul detectivilor. Am împăturit paginile, le-am băgat în buzunarul sacoului și m-am dus să văd despre ce-i vorba. Mai mulți polițiști și tehnicieni în halate albe de la laboratorul criminalistic erau strânși în jurul unei mese și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
de cîte doi-trei sau păreau transportați, de parcă ar fi vorbit cu ei înșiși. Băieții de la laborator plecară cu sumedenia de indicii noi, manevrându-le cu mănuși de cauciuc. Apoi singurul bărbat calm din încăpere fluieră din nou. Și, din nou, hărmălaia se domoli. Impasibil, Russ Millard numără persoanele prezente și ne făcu semn spre avizierul din spate. Ne-am strâns acolo, iar el ne spuse: Nu știu exact despre ce-i vorba, dar sunt destul de sigur că plicul a fost trimis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
așteptam să fie întuneric, dar am pătruns într-o încăpere strălucitoare, plină de marinari. Mexicance pe jumătate goale dansau pe bar, cu bancnote prinse în ața chiloților tanga. Muzica de marimba de la tonomate și fluierăturile publicului umpleau maghernița de o hărmălaie asurzitoare. M-am ridicat pe vârfuri, uitându-mă după cineva care să pară a fi patronul bombei. În spate am văzut un perete acoperit cu afișe de box. M-a atras ca un magnet și mi-am croit cu greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
când aflăm cu emoție că În Uniunea Sovietică a fost lansat satelitul artificial Sputnik 2, având la bord o cățelușă pe nume Laika. Tu vii de la școală. Dai colțul dinspre Mihai Bravu În fugă. În față la Munca Orbilor e hărmălaie mare, bărbați cu lanțuri În mâini, lume multă, praf și schelălăituri. Mulțimea strigă: Huooo! O mașină se Îndepărtează În goană. Alungată În strigătele furioase ale mahalalei. Strigă și câțiva orbi ieșiți În stradă din ateliere, strigă tot huo. Hingherii l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
varză și țuică. Pe șoseaua București-Pitești. Era ceață și cuscrul avea viteză. Astăzi, Țăpăligă taie porcul. Îl ajută măcelarul Mardare de la Hală și copiii lui care sunt excavatoriști. Pe excavatoare cu șenile ca alea de pe moneda de zece lei. E hărmălaie mare. Trântesc porcul jos. Se zbate disperat În mâinile lor. Guiță sinistru a moarte și Îndurare. Măcelarul Mardare Îi Înfige cuțitul lung În gât și apasă adânc, În jos, spre inimă. Sângele curge șiroaie Într-un lighean. Lenuța tebecista vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
vârste de la biroul de informații Îi spuse lui Ruby să nu intre În panică pentru că ambulanța aeroportului avea să ajungă În câteva minute. Ruby Îi descrise unde aveau să aștepte ea și mama ei și fugi Înapoi la Ronnie. Auzi hărmălaia Înainte să vadă ce se Întâmpla. Un grup de oameni se strânse În jurul lui Ronnie. Cineva striga după un doctor: — Femeia asta o să nască. Nu poate nimeni s-o ajute? Altcineva Îi spunea lui Ronnie să nu Împingă. Ruby Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
Angela. Nu mă gândeam la Italia, dar o simțeam. Știam că rămăsese în mine cu un zgomot înăbușit de pași, ca bătrâna guvernantă a unui castel care stinge luminile una câte una, până când se face întuneric. Și, iată-ne, în hărmălaia magazinului aceluia cu două etaje și cu vitrine imense prin care se vede în interior. Mama ta mi-a cerut să merg cu ea să cumpere lucrurile pentru tine. La șase după-masa era întuneric deja și ploua. Elsa scutură umbrela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
pă buchisit Întrepestiv, c-un firicel dă glas care În fiecare clipă să perdea iar. Farfarello, care-i uns cu alifie dă amușinat, a tret să prezante comunicarea: — PÎn glasu lu doamna Ruiz Villalba, pluș și cristal, cea mai oribilă hărmălaie ie tranzitabilă. Ierarhia, destincția născută, rangu, frumusețea, dacă vreți, Îndulcește pilula și ne face să Înghițim orce lături. Io aș zice mai bine să cetească junile Cárdenas, care fincă n-are simpatie contagioasă va accepta, În schimbu să rămânem ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
împărțit, răilor? s-a răstit Laura la cei doi privindu-i nemulțumită. Ne-am strâns aici să-l ascultăm pe Andrei, nu pe voi. E clar? Au urmat câteva secunde de liniște și, imediat, alte câteva zeci de secunde de hărmălaie. Fiecare dorea să spună ceva, susținându-l vehement, dar fără argumente pe Sandu, pe de o parte, ori pe Mihaela, pe de altă parte, tot fără argumente. Vorbeau cu gura plină, fără să-și dea seama, agitați din nimic. Andrei
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
Se pomeni cu mîinile legate și ușurat de conținutul buzunarelor. Iar băieților de la secție nici nu le trecuea prin cap că i-ar putea da În gît. Se Întrebă ce-ar fi făcut tatăl lui. Timpul trecea chinuitor de Încet. Hărmălaia din arest Încetă, se Înteți, se opri și iar porni. Ed bubui din nou În ușă, dar tot fără succes. Încăperea deveni insuportabil de caldă. Aerul era Îmbibat de putoarea băuturilor. Ed se simți ca la Guadalcanal, cînd se ascundea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
de păr, ridicîndu-i capul. — Să nu cumva să-l omori, mama lui! spuse Jack. Denton Îl scuipă pe puști În față. Din hol se auziră strigăte. Jack alergă afară, luă colțul și frînă, patinînd, În fața numărului 121... Ușa Închisă. În hărmălaia aia de nedescris n-avea cum să tragă cu urechea. Jack izbi ușa cu piciorul. Lemnul sări În așchii. Ușa se crăpă. Înăuntru doi colorați - unul adormit pe un pat pliant, altul sforăind pe o saltea. Jack intră. Sirene de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
l-a văzut pe Sugar Coates aruncînd Înăuntru o grămadă de haine cam pe la ora 7, În dimineața repectivă. Vincennes spunea că Jones și Fontaine păreau să fi fost fie beți, fie sub influența narcoticelor: dormeau duși chiar și În hărmălaia provocată de focurile de armă și de Încercarea lui Coates de a se opune arestării. Vincennes le-a zis polițiștilor de la patrulare, sosiți mai tîrziu, să caute mașina lui Coates. Nu era nici În parcare și nici pe o rază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
în plâns. Doar că-l iubesc ca o nebună și știi că iubirea te face să plângi tot timpul, nu-i așa? Mă duc la toaletă. Mi-a părut bine. Eram total dată peste cap. De îndată ce m-am îndepărtat de hărmălaia petrecerii, am sunat-o pe Julie de pe mobil. Voiam să-mi omor timpul cumva în timp ce mă calmam. —Bună, Julie, frumușica mea. Mă distrez de minune. —De-aia plângi ca o poșetă Balenciaga care și-a pierdut catarama? mă întrebă ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
ai luat vreun costum de baie la tine și nici nu ai mania de a te scălda în costumul Evei. — Greșești, șopti Clara. Greșești. Mi-am luat un costum de baie de acasă, îl port chiar acum sub haine! Dar hărmălaia era prea mare ca s-o audă cineva. Abia când se termină melodia reveniră toți trei la masă, dând peste cap cu sete vinul roșu din pahare. îi povestiră întrerupându-se unul pe altul, surescitați, despre discuția lor de pomină
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
moașa Kalia, deschizând fereastra, zvoni în ograda largă a Panțârilor: Haoleo! Stai s-o descânt, să nu se deoache studenta. Și pe urmă, poți să o vezi! Ba, Nicanor Galan își arătă deschis nemulțumirea că un leghion de împielițați făcea hărmălaie la poartă, bubuind în canaturile de lemn, cu pietre și cu bote groase de corn. Îi înjură, de la început: Tămădăii mamei voastre de grauri, ce v-a lepădat! Republica noastră proletară nu vă dă dreptul să-mi treziți copila !... Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de lângă Loturi, sub mal. O lacrimă născu sub geană și rezistența lui Nicanor, armată pe filigranul proiecției inițiale, plesni, la presiunea celorlalți și a propriei curiozități. Puse mâna pe aceeași baionetă, făcută din oțel iute, ocupând locul de frunte în hărmălaia al cărei ochi colectiv devora, aprioric, optimul comestibil și urmat de mulțimea, plină de curiozitate, care îl lua înainte, ca apa catastrofalelor inundații de primăvară ale Gegiei, refăcu același traseu, ca și atunci când mersese, cu bătrânul Stalin, de lanț, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
adică cei din inima comerțului și a industriei care duseseră fala orașului, cu vase maritime ce pătrundeau pînă aici În rada portului fluvial. De acum decenii vor trece, și steagurile multicolore și vesele ale portului nu vor mai exista, nici hărmălaia elevatoarelor ce descărcau și Încărcau ziua și noaptea. Se vor Încerca forțate festivități fluviale pentru a da impresia pulsației de viată, cum a fost odată, pentru a se crea iluzia că totul e foarte bine, dar puținul din jur va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
ce citi. Cumpăra ziarele, cel de Capitală și cel local, din obișnuință, - Înainte de război era abonat, chiar În timpul războiului, dar cele „mai interesante” ziare au fost cele dinainte de război; cîte partide politice atîtea ziare. Aveai ce citi, și altele pe deasupra, hărmălaie, gălăgie, păreri pro și contra, cîte și mai cîte, - În timpul războiului s-au redus, Începuseră a fi uniforme, dirijarea impusă de stat le hotărîse limitele „admisibile”, pentru ca acum, după desființarea partidelor și abdicarea regelui, să devină cenușii, realitățile erau prezentate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
de 12 (normal că trebuia să fie în jur de miezul nopții când se dă dezlegare la magie!)... mă trezesc brusc... inițial, nu mi-am dat seama ce era... am început să realizez că, deși Zu lătra de mama focului, hărmălaia nu era doar de la el... se mai auzea un vuiet. deschid fereastra care dă spre stradă... era nemișcat totul chiar și luna aia grasă, însă era un vuiet infernal în jur... nu realizai de unde e, parcă stăteai sub motoarele unei
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
le poate găsi cu ușurință. Turneul desfășurat în 2002-2003, din care s-a selectat concertul de la Milano pentru a fi editat pe DVD, este o realizare spectaculoasă ce poate rivaliza cu orice show asemănător (vezi Rolling Stones, pentru comparație). Fără hărmălaia mediatică a celei mai mari/zgomotoase/bătrâne trupe de rock, Peter Gabriel adună un amfiteatru de spectatori ce participă firesc la un show total. Iar cheia acestuia mi se pare chiar titlul de sus, o sentință rostită de însuși Gabriel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
ne descifrăm visele, cât de cât, observând cu tristețe, cu uimire, că ne-am ucis sau marginalizat profeții! Că nu-i mai recunoaștem, că vocea lor - a Poeților, de exemplu, sau a „nebunilor” din științe și artă! - se Îneacă În hărmălaia „bunului-simț” a atotputernicei mass-media?! De ce ne prezintă această oglindă „neagră”, teribilă, a „feței noastre”? La ce ne mai servesc „noile instituții”, democrația, libertatea, inculcate miilor, milioanelor de contemporani, la ce e bună dezvoltarea tehnicii, care „va face omul mai liber
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
lui Alexandru Ioan Cuza, e prea mult vacarm, n-aud ce se strigă, se cântă, în continuare Deșteaptă-te, române!. Plec cu tramvaiul în "Tudor", unde vreau să ajung la o petrecere. După vreo două ore, ciulim cu toții urechile... Ce hărmălaie o fi afară? Coborâm, toți câți suntem, vreo 14, în drum. Râdem să ne sufocăm... Unii vor să sară pe geamuri, la parter, iar alții, securiștii sau ce-or fi fost ei, îi împing de fund, înapoi în camere... Ușile
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
-l las? Cîinilor, fiți creștini! Parcă vă poate ajunge osul ăsta la toți? Dă osul, buldogule! Dacă nu-l dai, te facem praf! O rup la fugă. Strîngeam atît de tare osul, încît mă dureau fălcile. S-a făcut o hărmălaie de nedescris. Unii îmi ațineau calea, alții aruncau (de, era un vis!) cu pietre și ciomege după mine. Deodată m-am oprit ferm, furios. Urlu la haita înfuriată și aceasta, puțin derutată, s-a oprit din iureș. Răcnesc cît pot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
fiu îndatorată a întoarce cumpărătorului vreun ban din suma ce mi-au numărat 17. Așadar, Eminovici își construiește în 1855, la Ipotești, pe fundația vechii case (în care a locuit în două rânduri), o alta nouă, sătul, probabil, atât de hărmălaia cu chiriașa din târg, dar mai cu seamă de provizoratul din odăile Mariei Mavrodin. Reiese că în intervalul dintre anii 1848, când Eminovici vine în Botoșani de la Dumbrăveni, și 1855, când vinde casele din oraș lui Iosip Munteanu, familia a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]