384 matches
-
națiune de care aparține. Ele pot fi folosite și pentru a desemna „punctele comune”, reale sau presupuse, ale unor persoane care se recunosc ca aparținând unei aceleiași națiuni, aceste puncte comune formând toate la un loc, o caracteristică comună, un habitus al lor. Nu trebuie confundată identitatea națională, care este un sentiment, cu naționalitatea, care desemnează o apartenență, fie politică sau juridică (în sensul de cetățenie), fie etnică. Cum sensul expresiei „identitate națională” variază de la o comunitate la alta, este dezirabilă
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
respinge, însă individul nu alege doar particularitățile culturale ale indivizilor din propriul său grup etnic. Făcând o selecție voluntară din totalitatea de lucruri, comportamente, valori etc. de care are cunoștință, individul își formează propriul lui stil de viață, și propriul habitus. Manifestarea voinței individuale la nivelul vieții cotidiene (individul alege ce limbă să vorbească, ce să mănânce, cum să se îmbrace, cum să gesticuleze, să umble sau să danseze etc.) determină configurația vieții în comun: deoarece individul își creează viața, societatea
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
sau a fost subiectul unor cărți science fiction și nuvele precum „Star Wreck 7: The Fido frontier” de Leah Rewolinski (1994), „Laika” de Nick Abadzis (2007), „Sputnik sweetheart” de Haruki Murakami (1999), „Dr. Who - Alien Bodies” de Lawrence Miles (1997), „Habitus” de James Flint (1998) sau „Intervention” de Julian May (1987). Un număr de trupe și formații au ales să folosească numele Laika: De asemenea, Laika a reprezentat sursă de inspirație pentru diferite cântece: În 1985, apare filmul suedez "Mitt liv
Laika () [Corola-website/Science/318997_a_320326]
-
Habitus este un concept complex care, în mod restrictiv, poate fi înțeles ca o structură a minții caracterizată de un set de elemente și trăsături dobândite într-o comunitate: scheme, sensibilitați, dispoziții și gust. În existența concretă și cotidiană, elementele particulare
Habitus (sociologie) () [Corola-website/Science/322532_a_323861]
-
concept complex care, în mod restrictiv, poate fi înțeles ca o structură a minții caracterizată de un set de elemente și trăsături dobândite într-o comunitate: scheme, sensibilitați, dispoziții și gust. În existența concretă și cotidiană, elementele particulare care formeaza habitus-ul sunt rezultatul reificării structurii sociale la nivelul subiectivității individuale. Aceasta face ca habitus-ul sa fie, prin definiție, izomorf cu condițiile structurale în care a apărut. Conceptul de "habitus" a fost folosit încă din antichitate, dar în uzul actual
Habitus (sociologie) () [Corola-website/Science/322532_a_323861]
-
caracterizată de un set de elemente și trăsături dobândite într-o comunitate: scheme, sensibilitați, dispoziții și gust. În existența concretă și cotidiană, elementele particulare care formeaza habitus-ul sunt rezultatul reificării structurii sociale la nivelul subiectivității individuale. Aceasta face ca habitus-ul sa fie, prin definiție, izomorf cu condițiile structurale în care a apărut. Conceptul de "habitus" a fost folosit încă din antichitate, dar în uzul actual a fost introdus de Marcel Mauss și reelaborat mai târziu de Pierre Bourdieu. Cel
Habitus (sociologie) () [Corola-website/Science/322532_a_323861]
-
gust. În existența concretă și cotidiană, elementele particulare care formeaza habitus-ul sunt rezultatul reificării structurii sociale la nivelul subiectivității individuale. Aceasta face ca habitus-ul sa fie, prin definiție, izomorf cu condițiile structurale în care a apărut. Conceptul de "habitus" a fost folosit încă din antichitate, dar în uzul actual a fost introdus de Marcel Mauss și reelaborat mai târziu de Pierre Bourdieu. Cel din urmă dezvoltă noțiunea de "Habitus" explicând dependența acesteia de istorie și de memoria umana. De
Habitus (sociologie) () [Corola-website/Science/322532_a_323861]
-
izomorf cu condițiile structurale în care a apărut. Conceptul de "habitus" a fost folosit încă din antichitate, dar în uzul actual a fost introdus de Marcel Mauss și reelaborat mai târziu de Pierre Bourdieu. Cel din urmă dezvoltă noțiunea de "Habitus" explicând dependența acesteia de istorie și de memoria umana. De exemplu, un anumit comportament sau o anumită credință devine parte a structurii unei societăți când scopul original al acelui comportament sau al acelei credințe nu mai poate fi reamintit (nu
Habitus (sociologie) () [Corola-website/Science/322532_a_323861]
-
comportament sau o anumită credință devine parte a structurii unei societăți când scopul original al acelui comportament sau al acelei credințe nu mai poate fi reamintit (nu mai exista în memoria indivizilor respectivei societați) și devine socializat în respectiva cultura. Habitus este un vechi concept filozofic, ale cărui origini se găsesc în gândirea lui Aristotel, a cărui noțiune de "hexis" („stare”) a fost tradusă prin "habitus" („habitudine, obișnuință”) de către scolasticii medievali. Cu toate acestea, "hexis" nu poate fi redusă la o
Habitus (sociologie) () [Corola-website/Science/322532_a_323861]
-
reamintit (nu mai exista în memoria indivizilor respectivei societați) și devine socializat în respectiva cultura. Habitus este un vechi concept filozofic, ale cărui origini se găsesc în gândirea lui Aristotel, a cărui noțiune de "hexis" („stare”) a fost tradusă prin "habitus" („habitudine, obișnuință”) de către scolasticii medievali. Cu toate acestea, "hexis" nu poate fi redusă la o simplă habitudine deoarece, chiar dacă obișnuințele pot fi puternice, ele nu se înscriu în însăși esența ființei. Doar cunoașterea profundă, autentică poate permite mobilizarea sufletului uman
Habitus (sociologie) () [Corola-website/Science/322532_a_323861]
-
esența ființei. Doar cunoașterea profundă, autentică poate permite mobilizarea sufletului uman în toată plenitudinea sa, iar acest tip de cunoaștere e asociat de Aristotel virtuții. În Etica Nicomahică, Aristotel identifică virtutea morală cu "hexis". Toma de Aquino utilizează termenul de "habitus" pentru a se referi la interiorizarea de către subiect a perfecțiunii către care subiectul aspiră și care se revelează în activitățile practice. Marcel Mauss folosește pentru prima dată conceptul într-un eseu despre „tehnicile corpului”, "Les techniques du corps". "Habitus" este
Habitus (sociologie) () [Corola-website/Science/322532_a_323861]
-
de "habitus" pentru a se referi la interiorizarea de către subiect a perfecțiunii către care subiectul aspiră și care se revelează în activitățile practice. Marcel Mauss folosește pentru prima dată conceptul într-un eseu despre „tehnicile corpului”, "Les techniques du corps". "Habitus" este un principiu important în viziunea maussiană a „omului total” (care se înscrie în aceea a „faptului social total”). Mauss vede în "habitus" un „conector” care înglobează diverse dimensiuni de ordin fizic, psihic, social și cultural, antropologul francez amorsând astfel
Habitus (sociologie) () [Corola-website/Science/322532_a_323861]
-
Marcel Mauss folosește pentru prima dată conceptul într-un eseu despre „tehnicile corpului”, "Les techniques du corps". "Habitus" este un principiu important în viziunea maussiană a „omului total” (care se înscrie în aceea a „faptului social total”). Mauss vede în "habitus" un „conector” care înglobează diverse dimensiuni de ordin fizic, psihic, social și cultural, antropologul francez amorsând astfel o cercetare multifactorială transversală a omului și a faptelor sociale generate de om. Potrivit lui Mauss, habitus-ul este format din acele aspecte ale
Habitus (sociologie) () [Corola-website/Science/322532_a_323861]
-
a „faptului social total”). Mauss vede în "habitus" un „conector” care înglobează diverse dimensiuni de ordin fizic, psihic, social și cultural, antropologul francez amorsând astfel o cercetare multifactorială transversală a omului și a faptelor sociale generate de om. Potrivit lui Mauss, habitus-ul este format din acele aspecte ale culturii care sunt ancorate în practicile corporale cotidiene ale indivizilor, grupurilor, societăților. Habitus-ul include totalitatea obiceiurilor, a tehnicilor și a stilurilor corporale (mimică, gestică etc.), a gusturilor și a altor cunoștințe non-discursive
Habitus (sociologie) () [Corola-website/Science/322532_a_323861]
-
cultural, antropologul francez amorsând astfel o cercetare multifactorială transversală a omului și a faptelor sociale generate de om. Potrivit lui Mauss, habitus-ul este format din acele aspecte ale culturii care sunt ancorate în practicile corporale cotidiene ale indivizilor, grupurilor, societăților. Habitus-ul include totalitatea obiceiurilor, a tehnicilor și a stilurilor corporale (mimică, gestică etc.), a gusturilor și a altor cunoștințe non-discursive întâlnite într-un grup specific. În "Procesul civilizării" și în "Societatea indivizilor", Norbert Elias utilizează termenul latinesc de "habitus" pentru
Habitus (sociologie) () [Corola-website/Science/322532_a_323861]
-
societăților. Habitus-ul include totalitatea obiceiurilor, a tehnicilor și a stilurilor corporale (mimică, gestică etc.), a gusturilor și a altor cunoștințe non-discursive întâlnite într-un grup specific. În "Procesul civilizării" și în "Societatea indivizilor", Norbert Elias utilizează termenul latinesc de "habitus" pentru a evoca o „amprentă” de tip social lăsată în personalitatea individului de către diversele configurații (sisteme de interdependență) în sânul cărora acesta trăiește și acționează. Conceptul este de asemenea prezent în scrierile lui Max Weber și ale lui Edmund Husserl
Habitus (sociologie) () [Corola-website/Science/322532_a_323861]
-
evoca o „amprentă” de tip social lăsată în personalitatea individului de către diversele configurații (sisteme de interdependență) în sânul cărora acesta trăiește și acționează. Conceptul este de asemenea prezent în scrierile lui Max Weber și ale lui Edmund Husserl. Noțiunea de habitus a fost popularizată de sociologul Pierre Bourdieu. În accepția lui Bourdieu, habitus este faptul de a socializa. Habitus-ul permite individului să se miște în lumea socială și să o interpreteze într-o manieră care pe de o parte îi
Habitus (sociologie) () [Corola-website/Science/322532_a_323861]
-
configurații (sisteme de interdependență) în sânul cărora acesta trăiește și acționează. Conceptul este de asemenea prezent în scrierile lui Max Weber și ale lui Edmund Husserl. Noțiunea de habitus a fost popularizată de sociologul Pierre Bourdieu. În accepția lui Bourdieu, habitus este faptul de a socializa. Habitus-ul permite individului să se miște în lumea socială și să o interpreteze într-o manieră care pe de o parte îi este proprie, iar pe de altă parte este comună membrilor categoriilor sociale
Habitus (sociologie) () [Corola-website/Science/322532_a_323861]
-
cărora acesta trăiește și acționează. Conceptul este de asemenea prezent în scrierile lui Max Weber și ale lui Edmund Husserl. Noțiunea de habitus a fost popularizată de sociologul Pierre Bourdieu. În accepția lui Bourdieu, habitus este faptul de a socializa. Habitus-ul permite individului să se miște în lumea socială și să o interpreteze într-o manieră care pe de o parte îi este proprie, iar pe de altă parte este comună membrilor categoriilor sociale din care face parte individul. Rolul
Habitus (sociologie) () [Corola-website/Science/322532_a_323861]
-
într-o manieră care pe de o parte îi este proprie, iar pe de altă parte este comună membrilor categoriilor sociale din care face parte individul. Rolul socializării primare (copilărie, adolescență) și secundare (vârsta adultă) este foarte important în structurarea habitus-ului: prin mijlocirea acestor achiziții comune de capital social, comportamentele, gusturile și „stilurile de viață” ale indivizilor care aparțin acelorași clase sociale se pot apropia ducând la formarea unui "habitus de clasă". Fiecare dintre socializările trăite va fi încorporată (experiențele
Habitus (sociologie) () [Corola-website/Science/322532_a_323861]
-
adolescență) și secundare (vârsta adultă) este foarte important în structurarea habitus-ului: prin mijlocirea acestor achiziții comune de capital social, comportamentele, gusturile și „stilurile de viață” ale indivizilor care aparțin acelorași clase sociale se pot apropia ducând la formarea unui "habitus de clasă". Fiecare dintre socializările trăite va fi încorporată (experiențele diferind de la o clasă socială la alta), ceea ce va duce la formarea grilelor de interpretare pe baza cărora individul se comportă în lume. "Habitus"-ul este astfel matricea comportamentelor individuale
Habitus (sociologie) () [Corola-website/Science/322532_a_323861]
-
pot apropia ducând la formarea unui "habitus de clasă". Fiecare dintre socializările trăite va fi încorporată (experiențele diferind de la o clasă socială la alta), ceea ce va duce la formarea grilelor de interpretare pe baza cărora individul se comportă în lume. "Habitus"-ul este astfel matricea comportamentelor individuale, ceea ce implică negarea unui determinism supra-individual (determinismul existând în funcție de indivizi). Acest habitus influențează toate domeniile vieții (alimentație, cultură, muncă, educație, consum, petrecerea timpului liber...) "Habitus etnic" este un ansamblu de habitudini, de dispoziții dobândite
Habitus (sociologie) () [Corola-website/Science/322532_a_323861]
-
de la o clasă socială la alta), ceea ce va duce la formarea grilelor de interpretare pe baza cărora individul se comportă în lume. "Habitus"-ul este astfel matricea comportamentelor individuale, ceea ce implică negarea unui determinism supra-individual (determinismul existând în funcție de indivizi). Acest habitus influențează toate domeniile vieții (alimentație, cultură, muncă, educație, consum, petrecerea timpului liber...) "Habitus etnic" este un ansamblu de habitudini, de dispoziții dobândite și de practici caracteristice unui anumit grup etnic dintr-o societate multietnică și / sau multirasială. Spre exemplu, habitus
Habitus (sociologie) () [Corola-website/Science/322532_a_323861]
-
interpretare pe baza cărora individul se comportă în lume. "Habitus"-ul este astfel matricea comportamentelor individuale, ceea ce implică negarea unui determinism supra-individual (determinismul existând în funcție de indivizi). Acest habitus influențează toate domeniile vieții (alimentație, cultură, muncă, educație, consum, petrecerea timpului liber...) "Habitus etnic" este un ansamblu de habitudini, de dispoziții dobândite și de practici caracteristice unui anumit grup etnic dintr-o societate multietnică și / sau multirasială. Spre exemplu, habitus-ul etnic este sesizabil cu o relativă facilitate în diferențele comportamentale observate la
Habitus (sociologie) () [Corola-website/Science/322532_a_323861]
-
habitus influențează toate domeniile vieții (alimentație, cultură, muncă, educație, consum, petrecerea timpului liber...) "Habitus etnic" este un ansamblu de habitudini, de dispoziții dobândite și de practici caracteristice unui anumit grup etnic dintr-o societate multietnică și / sau multirasială. Spre exemplu, habitus-ul etnic este sesizabil cu o relativă facilitate în diferențele comportamentale observate la indivizii (sau la grupurile de indivizi) care se intersectează în marile aeroporturi. Habitus-ul etnic nu ține doar de gusturile valorizate în respectivul grup etnic, ci și
Habitus (sociologie) () [Corola-website/Science/322532_a_323861]