2,626 matches
-
căci s-a făcut nu sub influența unei necesități dinlăuntru, ci sub presiunea împrejurărilor create de războiul austro - italo - german, când emigranți maghiari, știuți pe atunci de contele Usedom, deci și de principele de Bismarck, pregăteau insurecțiunea și dezmembrarea monarhiei habsburgice. Aci, sub presiunea unor împrejurări independente de voința sa și contrarie intereselor dinastiei îndeosebi, a Imperiului în genere, mâna monarhului a putut fi siluită să iscălească un act nedrept pentru unul din popoarele cele mai credincioase ale monarhiei și favorabil
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
epitrop în nimic și nicăiri. Nu trebuie nici unguri epitropi, nici germani, nici ruși. Încolo admitem orice formă de conviețuire cu alte popoare, fie aceea o conviețuire cu maghiarii sub Coroana Sf. Ștefan, fie cu toate celelalte popoare în Imperiul habsburgic sub 371 {EminescuOpXIII 372} Coroana de Austria - idealul unității politice ne e cu desăvârșire indiferent. Un singur lucru putem pretinde de la oricine: să respecte naționalitatea noastră cum o respectăm noi pe a lor. Crede oare Austria să câștige preponderanță pe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în fața ofensivei Imperiului Otoman. Perioada este marcată de o puternică instabilitate politică. În 1526, după înfrângerea ungurilor la Mohács, regatul maghiar se prăbușește, iar Transilvania devine principat autonom, aflat sub suveranitatea Porții Otomane. În 1688, Transilvania devine provincie a Imperiului Habsburgic. După dizolvarea Universității Săsești, scaunul Tălmaciului, din care făcea parte și Tălmăcelul, este scos de sub administrația magistraților sibieni (1784), situație care va stimula o deosebită dezvoltare economică și socială a zonei. Tot acum încep să apară semnele dezvoltării capitalismului timpuriu
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Principatele Române din sud-estul Carpaților (care aveau să devină regat independent În 1881) au trecut printr-un proces de modernizare instituțională și politică. În aceeași perioadă, Transilvania a devenit parte a teritoriului ce revenea Ungariei, În urma acordului Ausgleich din cadrul Imperiului Habsburgic. În Regat a fost instituit un regim politic constituțional și s-a creat treptat un sistem de partide dominat de două formațiuni - conservatorii și liberalii. Lupta pentru putere dintre aceste două partide, nici unul interesat de o politică pentru mase, a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
fi cel de contract social nu erau foarte prețuite În contextul definit de acest discurs politic și intelectual naționalist. Naționalismul era până la un punct reprezentativ pentru Întreaga regiune balcanică și chiar pentru unele dintre grupurile etnice care trăiau În Imperiul Habsburgic. În această regiune, controlul exercitat de Biserica Catolică asupra instituțiilor de educație și cunoaștere constrângea dezvoltarea contestărilor seculare la adresa autorității acesteia. Cu toate acestea, existența unei populații urbane cu un nivel de educație peste medie și a unui interes sporit
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
fizică și pregătirea tinerilor români pentru luptă, ci și un spirit de sacrificiu care să aspire către pace mai mult decât către acțiune agresivă 58. Acest element pacifist al Biopoliticii contrastează puternic cu trecutul lui Moldovan de ofițer În armata habsburgică, dar și cu aderența agresivă la forme violente de acțiune ale statului, populară printre mișcările de dreapta radicale din România, Liga Apărării Național-Creștine a lui A.C. Cuza și Liga Arhanghelului Mihail, Înființată la puțin timp după apariția Biopoliticii. Pacifismul lui
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Münster și Osnabrück a Tratatelor Westfalice în 1648, după o îndelungată dezbatere asupra termenilor păcii (între 1644 și 1648), pune capăt unuia dintre cele mai semnificative conflicte din istoria Europei - Războiul de 30 de ani (1618-1648) -, care simbolizează sfârșitul dominației habsburgice în Europa și conferă libertate Țărilor de Jos. Conflictul care a atras toate Marile Puteri europene ale acelui moment a reprezentat momentul ce a consacrat în mod formal existența unui sistem internațional. Importanța acestui moment este dată de un set
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
unul legat strict de securitate. Trebuie precizat însă faptul că acest concept a luat naștere ca rezultat al unei situații tensionate și potențial conflictuale existente în Europa, din rațiuni pur strategice și de securitate: acelea de a împiedica o hegemonie habsburgică în Europa (cu atât mai periculoasă cu cât Habsburgii ajunseseră și în Spania, încercuind practic complet Franța). Împăratul Ferdinand al II-lea, aflat în fruntea Sfântului Imperiu Roman, nu renunțase încă la visul său de a uni întreaga Europa Centrală
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
europeană se sprijinea puternic pe o anumită configurație și o anume împărțire a teritoriului. Iar încercările de schimbare a acesteia erau privite ca un semn clar al revizionismului. Așa au fost tratate Franța lui Ludovic al XIV-lea sau Imperiul Habsburgic, care urmărea să smulgă o provincie prusacă aflată chiar la granița de nord. Dacă, inițial, sistemul internațional se limita strict la continentul european (incluzând aici și Anglia), treptat, odată cu marile descoperiri geografice și cu începuturile colonialismului, granițele sistemului internațional încep
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
să se întindă și să cuprindă teritorii mai vaste în America de Nord, America Latină, Africa, Asia și Oceanul Indian etc. De pildă, în prima jumătate a secolului al XVII-lea Imperiul Otoman intră în sistemul internațional odată cu o serie de cuceriri ale Imperiului Habsburgic pe seama acestuia în zona Balcanilor. În plus, existența unui număr foarte mare de state germane în partea centrală a Europei, rezultate în urma fărâmițării Sfântului Imperiu Roman, devenea din ce în ce mai mult o tentație pentru toate celelalte puteri majore europene precum Franța, Prusia
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cărți ale lui I. ar putea foarte bine să aparțină oricăreia dintre literaturile central ori est-europene: Povestiri din Medio Monte (2000), Casa din Piața Gorky (2001) și Vacek (2002). Ele sunt legate de destinul orășelului Medio Monte, situat în Imperiul habsburgic, oraș probabil ceh (sau românesc), eteroclit etnic, locuit de cehi, unguri, români, albanezi. Poveștile alcătuiesc o mică trilogie, un fel de cronică anonimă a orașului, scrisă cu talent și cu acel al șaselea simț lingvistic atât de caracteristic autorului. Spre deosebire de
ILEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287511_a_288840]
-
DE LÂNGĂ NOI Principatele Române în raporturile franco-ruse, 1861-1866 (Dumitru Ivănescu) 281 Despre unele „planuri“ de uniune româno-maghiară, 1919-1942 (Lucian Leuștean) 303 Relațiile româno-polone și politica britanică din estul Europei, 1938-1939 (Bogdan-Alexandru Schipor) 331 ROMÂNII NOȘTRI, ROMÂNII ALTORA Românii din Bucovina habsburgică, 1774-1918 (Constantin Ungureanu) 353 „Ausgleich“-ul din 1910, o încercare de rezolvare a problemei naționalităților în Bucovina habsburgică (Mihai-Ștefan Ceaușu) 367 Problema Basarabiei în paginile revistei „Viața românească“, 1914-1916 (Ion Agrigoroaiei) 379 Observații cu privire la destinul elitei politice, culturale și științifice
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Lucian Leuștean) 303 Relațiile româno-polone și politica britanică din estul Europei, 1938-1939 (Bogdan-Alexandru Schipor) 331 ROMÂNII NOȘTRI, ROMÂNII ALTORA Românii din Bucovina habsburgică, 1774-1918 (Constantin Ungureanu) 353 „Ausgleich“-ul din 1910, o încercare de rezolvare a problemei naționalităților în Bucovina habsburgică (Mihai-Ștefan Ceaușu) 367 Problema Basarabiei în paginile revistei „Viața românească“, 1914-1916 (Ion Agrigoroaiei) 379 Observații cu privire la destinul elitei politice, culturale și științifice basarabene din perioada interbelică (Lilia Crudu) 399 ARHIPELAGUL COMUNIST Contribuția propagandei la legitimarea regimului bolșevic (I. Ciupercă) 411
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la Gherla a poemului preotului Minas Tokatți 6. În ciuda faptului că a avut la îndemână informații de primă mână pentru recompunerea trecutului comunității sale, inclusiv tradiția orală, istoricul armean își construiește discursul sub influența curentului renașterii națiunilor din cuprinsul Imperiului habsburgic. Cauza așezării înaintașilor săi în Transilvania o identifică într-o persecuție religioasă, afirmând că încă de la acea dată armenii sosiți din Moldova ar fi fost uniți cu Roma. Amestecând informațiile și acuzând intoleranța moldovenilor, Lukácsi pune pe seama lui Gheorghe Duca
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
raporta direct lui Ludovic al XV-lea, fiind unul dintre agenții politicii personale a regelui. În primăvara și vara anului 1763, după ce dăduse greș încercarea lui Frederic al II-lea de a-i folosi pe tătarii din Bugeac împotriva Imperiului habsburgic prin proiectata invazie a Transilvaniei, conflictul dintre han și Polonia a fost aplanat numai prin intervenția domnului Moldovei Grigore Callimachi, ca mediator. El a acționat atât ca împuternicit al Porții, care, la rândul ei, asculta sugestiile politicii franceze, a cărei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Iorga, op. cit., p. 233. • Ibidem, p. 234. • Frederic Dame, I. C. Bratiano. L’ère nouvelle. La dictature, București, 1886, p. 85-87, 90. • C. Gane, op. cit., p. 242. • Titu Maiorescu, op. cit., p. 179. controversatului lider moldovean avea să-l informeze și consulul habsburgic la Iași, von Schlich, pe șeful său contele Hoyos. Relația amicală pe care fiul fostului domn Mihail Sturdza o avea cu Kazarinov, consul rus la Iași, nu putea să-i scape diplomatului austriac 66. Revenind la susținătorii proiectului amintit trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
unui război care ar găsi România într-o stare de izolare. Dincolo de jocurile de culise, era o realitate faptul că intervențiile sub diverse forme ale Rusiei în Bulgaria sau Serbia (regele Milan devenise aliat al Vienei) provocau în rândul autorităților habsburgice o nervozitate nedisimulată la adresa guvernului țarist, fapt care se va observa și din intervenția făcută de la tribuna Parlamentului de ministrul de externe, contele Kalnoky 67. Pe lângă problema Dunării, care reprezenta o piedică în direcția apropierii României de Austro-Ungaria, se adăuga
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de la tribuna Parlamentului de ministrul de externe, contele Kalnoky 67. Pe lângă problema Dunării, care reprezenta o piedică în direcția apropierii României de Austro-Ungaria, se adăuga în această perioadă și situația dificilă a românilor din Transilvania. Dincolo de alte motive tactice, guvernul habsburgic credea că transformarea României într-un aliat va reuși să estompeze din ecourile acțiunilor desfășurate de români în cadrul dublei monarhii. Motive de îngrijorare avea să aibă guvernul de la Viena încă din 12-14 mai 1881, când Conferința națională a românilor din
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
referire în cuvântarea sa la „pietrele prețioase care lipsesc de la coroana lui Ștefan cel Mare“, au inflamat relațiile cu guvernul de la Viena. Chiar dacă intervenția nu fusese formulată într-un cadru oficial, acest fapt nu a liniștit prea mult cercurile politice habsburgice. Mult mai puțin comentat, cu excepția reprezentantului la București al guvernului habsburgic, baronul Mayr, a fost discursul ținut cu același prilej de președintele Camerei Deputaților, C.A. Rosetti, ce încheia toastând în cinstea „reginei și a regelui românilor“. Departe de a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
lui Ștefan cel Mare“, au inflamat relațiile cu guvernul de la Viena. Chiar dacă intervenția nu fusese formulată într-un cadru oficial, acest fapt nu a liniștit prea mult cercurile politice habsburgice. Mult mai puțin comentat, cu excepția reprezentantului la București al guvernului habsburgic, baronul Mayr, a fost discursul ținut cu același prilej de președintele Camerei Deputaților, C.A. Rosetti, ce încheia toastând în cinstea „reginei și a regelui românilor“. Departe de a aduce o atingere reală intereselor Austro-Ungariei, ținând cont de faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
să prindă forme tot mai clare. Un important rol în această direcție avea să-l joace și P.P. Carp. El era cel care reușea să-l convingă în primăvara anului 1883 pe Brătianu că, prin încheierea unui tratat cu guvernul habsburgic, rezistența acestuia în o serie de probleme, cum ar fi cea a Dunării, ar fi depășită. Carp era ferm convins că dubla monarhie ar renunța până și la pretenția ce o avea în acel moment de a face parte din
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
spre Puterile Centrale, „Românul“, devenit ziar al opoziției, prelua pe larg din influentul ziar „New Freye Presse“. Acesta publicase la 10 septembrie un amplu material în care se explica stadiul în care ajunseseră tratativele și dezvăluia intențiile guvernului român și habsburgic în privința încheierii unui tratat. Precizarea cazurilor în care urmau • Ibidem, p. 215. • Ibidem, p. 216. • Ibidem, p. 218. • Ibidem. • Frederic Dame, Histoire de la Roumanie contemporaine depuis l’avènement des princes indigènes jusqu’a nos jours, 1822-1900, Paris, 1900, p. 353
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
București considera că decizia, din octombrie 1883, a guvernului român a avut un caracter de oportunitate și că documentul semnat va avea valabilitate doar până când o conjunctură internațională favorabilă va permite guvernanților români să ducă o politică externă împotriva monarhiei habsburgice 124. O dovadă a faptului că semnarea tratatului era pentru Brătianu expresia dorinței de a evita izolarea la care fusese supusă România din 1876 în destule ocazii o reprezintă declarația pe care o făcea în Camera Deputaților cu puțin timp
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
corespondența diplomatică purtată între Prokesch-Osten, Metternich, Apponyi și Mesendorf 72. Este sigur că Austria, ca și Turcia și Rusia, dar din considerente diferite, dorea revenirea la separația celor două Principate, ea înțelegând foarte bine ce pericol prezintă pentru integritatea Imperiului habsburgic existența unui stat național român, un adevărat Piemont la Dunărea de Jos73. Rusia și-a făcut cunoscută poziția față de tânărul stat român fără nici un fel de ocolișuri diplomatice. Încercând, pe toate căile, să desfacă unirea celor două țări românești, Rusia
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
București, 1912, p. 793-794. a guvernului român - să ne opunem cu o voință cu totul fermă violării teritoriului țării“84. Sprijinul Franței și al Prusiei, aflate în situația de a declara război Austriei, izolarea Turciei și poziția critică a Monarhiei habsburgice au împiedicat realizarea planurilor Puterilor garante ce vedeau în Conferința ambasadorilor de la Paris un bun prilej de a decide dezmembrarea statului național român. În acest sens, la 22 martie 1866, ambasadorul Talleyrand făcea cunoscut lui Gorceakov că Franța nu admite
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]