391 matches
-
un biet băiat și vrei să accepți toate coșmarurile lui. Indianul se ridică în picioare și se îndreptă către cea mai îndepărtată colibă. — Vino! îi ceru el. Îl urmă în tăcere. Coliba, mică și întunecoasă, era ocupată doar de un hamac în care dormea un băiețel slăbit și tras la față. O bătrână îl veghea așezată pe jos. Într-un colț, ardea un fel de afumătoare și un miros greu și aspru inunda încăperea și se agăța de gâtlej. José zgâlțâi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Apoi, un huruit inconfundabil care creștea în intensitate pe măsură ce se apropia și, în sfârșit, un vacarm uitat, care a răzvrătit papagalii, a speriat stârcii, le-a făcut pe maimuțe să țipe de frică și pe toți patru să sară din hamacuri. Alergară la malul lagunei și îl văzură îndepărtându-se spre Sud-Est, verde, rapid, metalic... Câteva minute mai târziu, se auziră exploziile, stinse, îndepărtate, metalice. Și, la urmă, țăcănitul mitralierelor de calibru cincizeci: surde, dese, metalice... — Nenorociții dracului! Ce avion era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
râului San Pedro, sărind din piatră în piatră sau peste bolovani... Cină pe plajele de nisip, unde descoperi urme late de broască țestoasă care îl conduseră la cuiburi de ouă proaspete, cu care își pregăti omlete pantagruelice... Dormi atârnat în hamac între două trunchiuri de palmier, protejat de apărătoarea de țânțari cârpită, fără alt acoperiș, decât cerul fără nori, fără alți pereți, decât pădurea de o parte și râul de cealaltă parte. Visă selve fără căldură și țânțari, fără umezeală și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
vaiet îndepărtat. Înaintă, impresionat, lăsă peștele bagre la umbră și privi de jur-împrejur: — Unde e José Correcaminos...? Un bătrân cu ochii în lacrimi, care fuma nemișcat, îi arătă o colibă izolată. Ajunse până acolo. Era mică, ocupată doar de un hamac în care dormea un băiat scheletic. Într-un colț, ardea o afumătoare din care răbufnea un parfum dens ce se agăța de gâtlej. José Correcaminos, „curierul lui Dumnezeu“, stătea pe vine lângă Xudura, fără să-și ia ochii de la cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
agăța de gâtlej. José Correcaminos, „curierul lui Dumnezeu“, stătea pe vine lângă Xudura, fără să-și ia ochii de la cel ce zăcea. — Ce se întâmplă? Indianul își ridică privirea: — Huayahuasca i-a arătat viitorul nostru. — Ce a spus? José mișcă hamacul. Băiatul deschise niște ochi injectați cu sânge și îi plimbă, fără să vadă, pe tavanul de trestie. — Ce ai văzut în călătoria ta în viitor, Sum...? Repetă ce ai văzut... Sum îl privi; din gură îi scăpau niște bale albe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
am mijit ochii la ecranul verde, luminat: <<Apel>> Răspunzi? 12 Fragmentul becului (Partea a doua) Clio își lăsă arătătorul și degetul mare să alunece în jurul piciorului paharului ei cu bere Amstel. — Întrebarea e, zise ea, de ce să nu vrei un hamac? — Păi... — O... Dumnezeule... mare! sări ea cu replica ei favorită din Totul despre sex. Ești așa de demodat, Eric. Ai stat vreodată într-un hamac? — Nu. — Vezi? zise ea. Vezi? Cu o expresie aproape imobilă, Clio reuși să-mi arunce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
piciorului paharului ei cu bere Amstel. — Întrebarea e, zise ea, de ce să nu vrei un hamac? — Păi... — O... Dumnezeule... mare! sări ea cu replica ei favorită din Totul despre sex. Ești așa de demodat, Eric. Ai stat vreodată într-un hamac? — Nu. — Vezi? zise ea. Vezi? Cu o expresie aproape imobilă, Clio reuși să-mi arunce o privire gen ce naiba ți se pare așa de comic. — N-ai stat niciodată într-un hamac. Dumnezeule, Eric. Regret s-o spun, sincer regret
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
de demodat, Eric. Ai stat vreodată într-un hamac? — Nu. — Vezi? zise ea. Vezi? Cu o expresie aproape imobilă, Clio reuși să-mi arunce o privire gen ce naiba ți se pare așa de comic. — N-ai stat niciodată într-un hamac. Dumnezeule, Eric. Regret s-o spun, sincer regret, dar e tipic pentru tine. Ești (o scurtă pauză) un necondimentat. — Necondimentat? — Da, scumpule. Își lipsește condimentul viu al experienței. Am râs din toți rărunchii. — Du-te-n mă-ta. — O, făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
viu al experienței. Am râs din toți rărunchii. — Du-te-n mă-ta. — O, făcu ea, ca și când înjurătura mea ar fi fost cine știe ce revelație profundă. Mă privi în ochi. Ești furios, Eric? Ți-e teamă? — Dacă mi-e teamă de hamacuri? Ea îmi mângâie mâna. — E în ordine să plângi. Lui Clio îi place să-și dorească unele lucruri și apoi să caute mijloace complicate de-a le obține. Asta în ciuda faptului că majoritatea lucrurilor pe care le vrea și le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
mă convinge să folosească „banii noștri“ ca să cumpere te miri ce. Chiar dacă eu, desigur, n-aș încerca niciodată s-o împiedic să cumpere ceva. Am tras o dușcă din sticlă. — Încerc să-mi dau seama de ce vrei să cumpăr un hamac. — Pentru că te iubesc și nu vreau să ratezi nimic. — Și? — Putem să-l întindem între copacii din fața cortului și poți să stai în el și să citești cărți. — Și? Clio ridică din umeri. — Pot să mă întind și eu în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
-l întindem între copacii din fața cortului și poți să stai în el și să citești cărți. — Și? Clio ridică din umeri. — Pot să mă întind și eu în el ca să citesc Fight Club. Am zâmbit. — Bine, atunci. Să cumpărăm un hamac. — Mișto. — Dar ce-ar fi să-l cumpărăm pentru amândoi? Ca un bun comun. De împărțit. — O! — Doar dacă, am zis, mângâind-o pe mână așa cum făcuse și ea, doar dacă nu vrei să cumpăr un hamac doar pentru mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Să cumpărăm un hamac. — Mișto. — Dar ce-ar fi să-l cumpărăm pentru amândoi? Ca un bun comun. De împărțit. — O! — Doar dacă, am zis, mângâind-o pe mână așa cum făcuse și ea, doar dacă nu vrei să cumpăr un hamac doar pentru mine fiindcă îți dorești, poate, în secret să cumperi ceva doar pentru tine și, odată ce voi fi cumpărat hamacul, să poți spune „dar chiar mi-ar plăcea asta, iar tu ți-ai cumpărat un hamac frumos ieri bla-bla-bla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Doar dacă, am zis, mângâind-o pe mână așa cum făcuse și ea, doar dacă nu vrei să cumpăr un hamac doar pentru mine fiindcă îți dorești, poate, în secret să cumperi ceva doar pentru tine și, odată ce voi fi cumpărat hamacul, să poți spune „dar chiar mi-ar plăcea asta, iar tu ți-ai cumpărat un hamac frumos ieri bla-bla-bla“. Cum mai știi să strici plăcerea oamenilor! zise Clio, schimbând macazul și comportându-se ca un copil de cinci ani supărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
să cumpăr un hamac doar pentru mine fiindcă îți dorești, poate, în secret să cumperi ceva doar pentru tine și, odată ce voi fi cumpărat hamacul, să poți spune „dar chiar mi-ar plăcea asta, iar tu ți-ai cumpărat un hamac frumos ieri bla-bla-bla“. Cum mai știi să strici plăcerea oamenilor! zise Clio, schimbând macazul și comportându-se ca un copil de cinci ani supărat. De ce nu mă mai iubești? — Pentru că ești un geniu malefic. Ea rânji. — Sunt, nu-i așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
cumperi dacă ți-l dorești. Mi-l doresc. Mă apucă de încheietura mâinii. Hei, știu... poate fi cadoul meu fiindcă am avut grijă de tine alaltăieri, când ai luat-o razna. — Asta înseamnă că eu nu trebuie să-mi iau hamacul? am zis. Apoi: N-am luat-o razna. — Ba da: Clio, Clio, ajută-mă, sunt nebun de legat, zise ea, imitându-mi vocea. — Hei, ce să fac dacă-s sensibil și creativ? Cum zici tu, zâmbi ea. Deci, pot să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
puțin în mijlocul galeriei. Înăuntru erau două rucsacuri, un teanc de romane și cărți de istorie, un cort prăbușit cu bețele negre, demontabile așezate cu grijă deasupra pânzei, doi saci de dormit, două tuburi de respirat, două măști de scufundător, un hamac și un aparat foto galben, subacvatic. M-am ridicat de pe bancă și m-am apropiat, așa încât să pot citit cartonașul alb, lipit pe partea din interior a sticlei. Spunea: Se întâmplă ceva rău. Am ieșit. S-ar putea să întârzii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
spionaj, pe care numele autorului e scris mare și-n foiță de aur, ocupând jumătate din copertă. Însă Clio nu era nicăieri. Un fior de spaimă îmi străbătu ceafa. M-am hotărât să mă întorc în tabără. Cortul nostru dispăruse. Hamacul dispăruse. Gențile ei, gențile mele, totul. M-am uitat la celelalte locuri de campare ca să văd dacă nu mutase cumva totul cât eu fusesem la plajă, dar nu. Nu erau decât pământul nisipos netezit și găurile lăsate de cuiele cortului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
obiectele de decor preferate din dormitorul meu în acest paradis întunecat; doamna Nuttall mi-a dăruit două vaze și îmi aducea în mod regulat crini și crizanteme cu care să le umplu; iar Harrry a reușit chiar să instaleze un hamac improvizat, atașat de perete într-un colț al staulului cu două cuie solide care se presupunea (cu oarece cavalerism, dacă mă-ntrebați pe mine) că va suporta greutatea corpului meu în stare de repaos. Pe scurt, obținusem o nouă casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
spun, prin linii asemeni celor de pe graficele de temperatură, dar nu În unghiuri ascuțite, ci, urcînd În platouri În mireasma aerului tare al semețelor conifere străjuind miracole de iarbă, totul Într-un timp irealizabil, fie coborînd În semicercuri unduioase imaginînd hamacuri de odihnă. În aceeași zi răspunsei scrisorii ce conținea În final și cîteva urări pentru mine. Doamna Pavel umplu două pagini mărturisindu-și nostalgii regăsite după vremuri cînd domnul Davidsohn Îi deschidea ușa casei zîmbind. Îi auzea glasul În prag
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
să audă ce se vorbea În birou. Ca orice bun psihiatru, tata instalase o canapea cenușie din piele În colțul mai Îndepărtat - și era atât de moale, Îmi plăcea să-mi pun capul pe brațul ei - și trei fotolii gen hamac, În care stăteai ca-ntr-o pungă. Ca-n pântecele mamei, spunea tata. Biroul lui era negru și lucios, pe el trona un calculator cu monitor plat, iar scaunul se potrivea cu biroul: mare, negru, din piele, cu speteaza Înaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
apropierea picioarelor de cap să fie însoțită și de încrucișarea brațelor, executând în același timp și câteva legănări. În situația obținerii unor rezultate încurajatoare, folosind aceste recomandări, este oportună folosirea pentru odihna copilului a unui pat moale sau a unui hamac. Fig. VII.2 Fig. VII.3 Posturile reflex-inhibitorii au ca punct de plecare poziționarea capului și a marilor articulații, care sunt utilizate ca „puncte-cheie”. Fig. VII.4 a, b După Bobath, secretul tratamentului constă în alegerea cu grijă și gradarea
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
adevărate capodopere aviene. Unele sunt simple platforme din crenguțe uscate (Garrulus glandarius - fig. nr.20, fig. nr.21), altele sunt realizate complicat. Fringilla coelebs își construiește cuibul la bifurcarea unor crengi groase, Oriolus oriolus are un cuib cu aspectul unui hamac prins spre capăt de o ramură laterală, Coccothraustes coccothraustes își lipește cuibul de trunchi. Speciile ordinului Piciformes cuibăresc în trunchiurile arborilor, în cavități pe care și le sapă singure cu ciocul. Speciile ordinului Strigiformes cuibăresc în scorburi și substratul putregăios
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
singurul care s-a ospătat în noaptea aceea cu carne de balenă. Plescăiturile lui se amestecau cu hăpăiturile lacome ale miilor de rechini care, înotînd în jurul leviatanului mort, se delectau cu grăsimea lui. Puținii oameni care dormeau la teuga în hamacurile lor tresăreau adesea auzind cum se izbeau de coca vasului cozile puternice ale rechinilor, la numai cîteva degete de inimile lor. Privind peste parapet, îi puteai vedea pe rechini îașa cum mai înainte îi auziseși) bălăcindu-se în apa neagră
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
-și asigura parcă o bază și mai solidă pentru cina lui. Apoi, înfigîndu-și furculița în mîncare, așa cum și-ar fi înfipt lancea în pradă, adăugase: Ă Hei, bucătare, fă-te încoace! Bătrînul negru, nu prea bucuros că fusese scos din hamacul său călduț la o oră atît de nepotrivită, veni șontîc-șontîc din bucătărie: aidoma multor negri bătrîni, avea rotulele cam înțepenite, căci nu le ținea la fel de curate cum își ținea tingirile. Așadar moș Țigău, cum i se spunea, sosi tîrîș-grăpiș, ajutîndu-se
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
c-aș dori mai degrabă să-l mănînce balena pe el decît el pe balenă! Al naibii să fiu dacă nu-i mai rechin decît jupîn Rechin însuși, mormăi bătrînul, depărtîndu-se șontîc-șontîc. Și, cu această exclamație înțeleaptă, merse drept la hamacul său. Capitolul LXIV BALENA CA ALIMENT A te hrăni tocmai cu făptura care-ți furnizează uleiul pentru lampă, ba chiar a face asta, aidoma lui Stubb, la însăși lumina ei - pare un lucru atît de bizar, încît trebuie neapărat să
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]