392 matches
-
Îmi ceri un lucru foarte greu? Eu Îl pot aprecia doar din punct de vedere profesional - unde este foarte bun. Apoi, modul cum se comportă față de pacienți și față de colegi. Aprecieri privind alte calități ale personalității lui nu mă pot hazarda să fac... Aici intervin multe elemente subtile, care definesc caracterul și personalitatea unui om... Și... mai ales când la mijloc se află sufletul, Îl mai lași și pe el să spună ce simte și ce crede.... Despina Îl asculta simțind
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
toată această poveste, cel puțin așa intuiesc eu, un virus al îndoielii. Ființa asta a adunat atâta ură împotriva noastră, încât sunt sigur că are și sângele otrăvit. Să dea Dumnezeu să mă înșel! Totuși, eu te avertizez, nu te hazarda! Cântărește bine fiecare gest, atitudine, cuvânt; vicleniile unei femei sunt cu atât mai periculoase, cu cât par a fi semne de prietenie. - Alex, Alex, după tine n-ar trebui să avem încredere în nimeni, nu-i așa? - Nici chiar așa
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
o tăcere. Olga, văzându-l pe Victor atât de dezinvolt într-un mediu în care se simțea ca de-al casei, îl privi puțin speriată. Știa încă foarte puțin despre omul de care se legase pe viață. Oare nu se hazardase? Trăia cu intensitate fiecare moment oferit cu generozitate de către Victor. Avea curioasa iluzie că se născuse a doua oară!? El o observă, o lăsă câteva minute, apoi o întrebă direct: - Unde călătorește cu gândurile prințesa mea? - Peste tot, dar te
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
că le voi putea stăvili galopul. Soțul ei nu mai era cel care, până nu demult, n-o mai scotea din prințesa visurilor sale... Serviciul său, în care plocoanele și mita formau fondul extrabugetar, îi dădea posibilitatea de a se hazarda în aventuri amoroase, jocuri de cărți, beții prelungite. Se întâmpla chiar să lipsească câte o noapte de acasă, ocrotit de către vreo puicuță care îi ciugulea mai întâi tot ce avea în portofel; dimineața se trezea tamponat pe frunte cu apa
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
întreprindă!? Cum ar putea să iasă din genunea în care intrase!? La primirea scrisorii, Ina multiplică numărul lacrimilor, compătimind-o pe prietena ei care nu avusese norocul să dea peste un soț cum ar fi meritat. Ina însă nu se hazardă să-i dea vreun sfat. Cine poate da povețe în asemenea situații extreme? Ce sfat să-i dea? După câteva săptămâni, Olga născu în maternitatea orașului, întâmplarea făcând să fie asistată chiar de către medicului șef al clinicii. Se părea că
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
Ce sfat să-i dea? După câteva săptămâni, Olga născu în maternitatea orașului, întâmplarea făcând să fie asistată chiar de către medicului șef al clinicii. Se părea că totul decursese normal. Ceva însă îl neliniști pe medicul Popa, dar nu se hazardase să se pronunțe până când nu avea să intre în posesia unor dovezi certe. De aceea, ținu să-l reexamineze pe noul născut, cu toată atenția, chiar a doua zi. Trecură câteva zile și, într-o dimineață, în timp ce se afla la
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
a luat-o ca o diversiune politicianistă, un ingenios mijloc de a răsturna guvernul, iar acuma toată lumea e desperată și anunță prăbușirea țării. Grigore Iuga era mai îngrijorat chiar decât Baloleanu. Aseară, la Predeleanu, a fost sfătuit să nu se hazardeze inutil, până ce se va pacifica județul. Nimeni nu știe precis ce e la țară. Ori că merge, ori că așteaptă la București, el nu mai poate fi de nici un folos bătrânului Iuga. Iar argumentul suprem s-a rostit mai în
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
se cotrobăi prin buzunare și scoase o pungă de plastic, legată la vârf. O desfăcu, răsturnă pe policioară conținutul, adăpostind mărunțișul cu palma. — Câți zici că sunt ? întrebă, privindu-l cu șiretenie, de parcă n-ar fi știut. Jenică nu se hazardă. Începu să numere, dând, cu două degete, mărunțișul dintr-o parte în alta. — Cinșpe lei, spuse la sfârșit. — Cinșpe, se bucură bătrânul, cinșpe, bătuți pe muchie. Câte pot să cumpăr cu ei ? — De-alea ieftine sau de- alea scumpe ? — Care
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
să-l nege? E-o teamă-ascunzând al poftei ghimpe-ocult, E-o agonie ș-un extaz scrise-ntr-a firii lege47. "Această curte ușoară și fără urmări", încuviințează și Paul Bourget, se înrudește uneori cu o "zbenguială primejdioasă". Iar scriitorul se hazardează să folosească o metaforă încărcată de amenințări: dacă "legătura de dragoste dintre amant și ibovnică [...] este de cele mai multe ori un război cu marșuri și contramarșuri, cu bătălii purtate și pierdute, semănând derută și provocând măceluri, există și între sexe, ca
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
atît de diferite la o primă vedere, de la Biserică la armată, fără a uita partidele și aparatele de Stat. Odinioară, cele din urmă nu figurau aici. Erau considerate de o natură atît de diferită, încît nimeni nu s-ar fi hazardat să pretindă că toate aceste edificii sociale laborioase, toate aceste cadre instituite și regularizate ale vieții politice, naționale și economice sînt întru totul mulțimi. Și că se încălzesc la același foc ca și conglomeratele inconștiente de oameni pe jumătate adormiți
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
pentru a avea o idee privind dificultatea lui. Ne-am mulțumit să așezăm în prim-plan relația dintre carismă și psihologia de masă. Rămîne să ne întrebăm acum ce face cu putință această relație. Numai după aceea ne vom putea hazarda s-o explicăm. Să observăm un lucru: carisma are trăsăturile unei evocări a trecutului, a unei treziri a unor sentimente și imagini îngropate în memorie, autoritate a unei tradiții. Tocmai prin complicitatea cu universul amintirilor, conducătorul stîrnește reacția imediată de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
aceasta ar putea fi descrisă ca o lentă "reîntoarcere a refulatului". Adaugă însă imediat: Nu întrebuințez aici termenul "refulat" în sensul său propriu. Este vorba de ceva din viața trecută a unui popor pierdut din vedere și pe care ne hazardăm a-l compara cu ceea ce este refulat în viața individului"466. Pentru a ne feri de un astfel de transfer îndoielnic de la o psihologie la cealaltă am putea avea în vedere un mecanism specific: resurecția de imago. Aceasta se traduce
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
nu trebuie dovedit". Freud a văzut limpede pericolul ei: "Prohibiția gîndirii, promulgată de religie pentru a contribui la propria-i conservare este departe de a fi o ieșire din pericol pentru individ și pentru societatea umană"549. Nu mă voi hazarda să susțin că exemplele de care m-am folosit în acest capitol și analizate de numeroși cercetători calificați dovedesc anume aceste aspecte ale psihologiei mulțimilor și încă mai puțin că au fost explicate. Ar fi o neînțelegere dacă am vedea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
o astfel de opțiune nu înseamnă, oare, întreabă Campbell, că strategia respectivă nu este atât de "populară" pe cât o descrie Nixon la început? Observăm, evident, că în acest caz criticul trece, cu nonșalanță, peste funcția discursului retoric, în încercarea sa hazardată de a da de "adevăr". În al doilea rând, observă Campbell, în mesajul lui Nixon apare o contradicție în ce privește consecințele retragerii imediate din Vietnam. Președintele s-a referit, pe larg, la acestea, așa cum ne amintim din secțiunea precedentă a lucrării
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
adesea, ceea ce nu știm, se desprinde din crezurile noastre intime și Într-o măsură mai mare din toate minciunile la care facem apel ca să ne ascundem slăbiciunea. Cu un alt confident decât cu un aparat, Dempsey nu s-ar fi hazardat să recunoască faptul că i se Întâmplă adesea, ca și nouă tuturor, că vorbește despre cărțile pe care nu le-a citit. Căci acest secret este rezultatul unui ansamblu de mecanisme de apărare pe care le punem la lucru ca să
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
al literaturii franceze conteporane nu e complet fără aceste două curente literare „moi”. Eric Holder Printr-un fel de lege nescrisă, literatura franceză pierde capital simbolic pe măsură ce cîștigă În cantitate. Aș putea spune chiar că scade valoric, dar poate mă hazardez. Pe de altă pare, mulți scriitori francezi constată același proces, de invers proporționalizare a cantității cu calitatea, iar polemicile iscate Între ei și media literară debordează cu mult imaginația bovaricului intelectual roman cu tropism occidental cronic. Se impun acum niște
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
atingere cu viața inconștientă. D-l Solomon Marcus a mai vorbit despre „stuctura propagatoare” a operei lui Bacovia, despre capacitatea ei de a genera noi semnificații. Aci cred că ar fi trebuit să disocieze între semnificațiile reale, verificabile și atribuirile hazardate de semnificații, cam multe în ultima vreme. în timpul unei scurte plimbări prin centrul orașului (dintre băcăuani, alături de mine mai era poetul Octavian Voicu), profesorul Marcus m-a întrebat dacă îl cred în stare pe Gabriel Bacovia să scrie cartea anunțată
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și cultura, formele și bunurile simbolice (religioase) au o influență decisivă asupra "realității" sociale. Viața în societate are o semnificație fundamentală, ea trimite întotdeauna la sens și la raportarea la valori. De aceea, sociologia culturii nu trebuie să se mai hazardeze în privința influenței structurante a efectelor de sens. Weber era preocupat să determine medierile între elementele materiale și spirituale, pe când marxismul tindea mai degrabă să le separe sau să le reducă la un raport imediat. La Weber, religia este atât practică
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
instituționalizate, mai mult sau mai puțin largi și masive. În general, a defini înseamnă, practic, a include și a exclude. • Grupurile de profesioniști Indivizii care contribuie la producerea bunurilor și la difuzarea lor se profesionalizează în jurul unor cunoștințe. Nu ne hazardăm vorbind despre "calificări" profesionale. Weber descrie, cu multă siguranță, emergența acestor instanțe profesionale în legătură cu cei pe care îi numește "magicieni", care, după el, sunt "primii profesioniști" (Weber, 1995). La fel, producătorii de bunuri culturale produc definițiile și le reactivează în
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
circumstanțiale ale avocatului, dovezile documentare ale istoricului și dovezile statistice ale economistului aparțin raționamentului plauzibil. Diferența între cele două feluri de raționament este mare și variată. Raționamentul demonstrativ este sigur, mai presus de orice controversă și final. Raționamentul plauzibil este hazardat, controversat și provizoriu. Raționamentul demonstrativ pătrunde în știință tot atât de mult pe cât o face și matematica, dar, în esență, este incapabil (la fel ca matematica) să producă prin el însuși noi cunoștințe despre lumea din jurul nostru. Tot ceea ce aflăm nou despre
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
și chiar tragic (nicicum „jovial”) cu „măștile inocenței”. Acest cod al măștilor, detectabil la eul empiric, este folosit de povestitor și retrospectiv în Amintiri din copilărie, analizate aici ca operă de ficțiune propriu-zisă, iar nu ca autobiografie. P. nu se hazardează în emiterea de ipoteze neconfirmate de documente și acest lucru se observă și în Anexă, apărută inițial separat, sub titlul Ion Creangă și lumea în care a trăit (1999), care cuprinde un tablou cronologic comparativ al vieții și al operei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288688_a_290017]
-
considerare numai faptele; nu face recomandări. Însă se impune să avem un fond de informație disponibil pentru a da răspuns la eventualele întrebări, care apar de cele mai multe ori. Dacă nu putem răspunde la o întrebare, se recomandă să nu ne hazardăm să dăm un răspuns deoarece se poate întoarce împotriva noastră. Recunoaștem că nu știm răspunsul și ne oferim să îl dăm mai târziu, după ce ne documentăm. Problema centrală a oricărui raport de informare care se dorește a avea impact asupra
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
adecvare la realitatea economică a momentului. "A avea credit nu va să zică a-și pune amanet averea și veniturile pentru a căpăta bani; credit adevărat are numai acela care, prin tranzacțiile sale corecte, dovedește că nu e capabil nici de-a-și hazarda averea, nici de-a o risipi pe nimicuri, credit are numai cel economicește puternic". Sîntem noi astăzi în măsură a fi considerați puternici economicește și implicit de încredere pentru cei care ne creditează? Asta o cunosc mai bine guvernanții, FMI
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de asemenea, evident și, deși cred că ea va face diferența la vot, nu poate fi, totuși, o soluție pe termen lung fără o adevărată reformă instituțională, fără domnia legii și fără bună cuviință publică. Mi-e greu să mă hazardez în pronosticuri, însă am convingerea fermă că alegerile vor fi câștigate de mașinăriile de partid, de agenții comunității locale, care vor direcționa la țară curentul de opinie favorabil unuia sau altuia. Am utilizat des, în ultima perioadă, exemplul că adevărata
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
a globalizării asupra vieții din cele două comunități este căutarea unor piețe în care forța de muncă este mult mai bine remunerată decât în cea autohtonă (mă refer la migrația circulatorie în străinătate pentru căutarea unui loc de muncă). Este hazardat să considerăm că nu există efecte economice produse de globalizare în spațiul rural acest lucru ar fi poate valabil pentru localitățile cu o autarhie aproape totală, de negăsit astăzi în realitatea socială românească. Însă toate aspectele enumerate mai sus conduc
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]