709 matches
-
cea mai mare parte fiind constituită din terenuri cu destinație agricolă, care ocupă în jur de 5.700 ha sau circa 70%. Resursele acvatice ale orașului sunt formate de râul Ciulucul Mare, care intersectează orașul, și de 8 iazuri și heleștee cu o suprafață totală de peste 50 ha, cel mai mare iaz are o suprafață de 21,6 ha. Pentru prima dată, Sângerei este menționat într-un document din 1586. În anul 1675, ultimul deținător de moșii din Sângerei, Ioan Kalmuțki
Sîngerei () [Corola-website/Science/298850_a_300179]
-
pe piept și capul acoperit cu calpac de samur. Cum era obișnuința boierimii locale, Lenș și-a construit în locul unde Șuța se varsă în Răstoaca, pe moșia de la Pitaru, un conac corespunzător poziției sale sociale. Domeniul lui de la Pitaru avea heleșteu, ogradă pentru magazii, cotețe și hambare, totul fiind foarte bine îngrijit. Pare că prin simpatie cu monumentalitatea Ansamblului Palatului Brâncovenesc de la Potlogi, conacul lui Lenș era și el prevăzut cu un zid impresionant care înconjura stabilimentul și acareturile. Astăzi, clădirea
Familia lui Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/337635_a_338964]
-
se află biserica satului la care se poate ajunge pornind chiar din curtea boierească printr-o poartă deschisă-n zidul împrejmuitor. Filip Lenș s-a ocupat și de starea bisericii ordonând refacerea picturilor murale precum și înlocuirea catapetesmei cu alta nouă. Heleșteul conacului a fost format din redirijarea Șuței și dincolo de el s-au amplasat casele slujitorilor. În aceste case, George Opresceu presupune că locuia Ion Grigorescu și familia sa numeroasă. Fiind un țăran cu știință de carte, Ion era folosit de
Familia lui Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/337635_a_338964]
-
în muncile agricole sau în războaie. Se conturează structura domeniului feudal, pământul fiind exploatat pentru profitul proprietarului-rezervă seniorală, iar pe de altă parte erau gospodăriile țăranilor dependenți. Rezervă seniorală cuprindea reședința seniorului, o parte a terenului arabil, pășunilor, viilor, pădurii, heleșteielor și lacurilor. Loturile de pământ lucrate de țăranii dependenți cuprindeau casele, grădinile de legume, parcelele de teren arabil. Unitatea de exploatare agricolă purta atunci denumirea de "mansă" în documente, în funcție de zona și de calitatea solului, având între 5-30 hectare. Țăranii
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
NNR) este de 79,50 m, suprafața la NNR este de 77 ha, lungimea este de 3,50 km iar volumul de apă de cca. 1,5 milioane mc. Denumirea lacului "Herăstrău" vine de la forma populară a denumirii fierăstrăului; lângă heleșteul cumpărat de Șerban-Vodă Cantacuzino se afla un fierăstrău de tăiat lemne pus în mișcare de râul Colentina. El s-a dovedit rentabil pentru moșie în fasonarea lemnului pentru construcțiile din Capitală. Lacul a fost amenajat prin asanarea, între anii 1930
Lacul Herăstrău () [Corola-website/Science/305790_a_307119]
-
Pașcani este o localitate-centru de comună în Raionul Criuleni, Republica Moldova. Satul Pașcani a fost atestat la 13 martie, 1495. „Hodco Pascan a fost miluit cu pămîntul de pe Ichel cu heleșteu la fîntînă, Pașcani”. La 1824, 14 iulie - jaloba țăranilor din satul Pașcani, ținutul Orhei contra boierului Corcevschi. Denumirea satului Pașcani provine din antroponimul Pasco, Pascan. Satul Pașcani este o localitate în Raionul Criuleni situată la latitudinea 47.1672 longitudinea 28
Pașcani, Criuleni () [Corola-website/Science/305157_a_306486]
-
57) "Soltoi - vale în jud. Bălti. Începe la poalele muntelui Măgura, Lungimea 30 km până la Prut. Aici sini așezate satele Ciolaceuca, Chirileni, Petresti și colonia germană Soltoi. Toate aceste sate se află pe partea dreaptă. În fundul văii se află 6 heleștee mari și 5 mici" (p. 204). "Soltoi, parau. Izvoraște de sub muntele Măgura Ungă s. Ciolaceuca și curge în fundul văii Soltoi, se varsă în Vladnicul. Are o lungime de vreo 30 km după hartă marelui stat major rus. Pe malurile sale
Chirileni, Ungheni () [Corola-website/Science/305794_a_307123]
-
a fost de acord cu desfacerea căsătoriei dintre Alexandru cel Bun și prințesa lituaniana Rimgailla, o catolică înfocata, domnitorul face o generoasă danie fostei sale soții, constând în târgul Siret și Volovatul:" „Cu satele și cătunele, cu morile și cu heleșteiele, si cu vămile, și datoriile și cu dările, cu produsele și veniturile și cu toate bunurile, câri asculta de acest Tîrg de Siret și Volhoveț, neloîndu-se nimic pentru noi îndărăt de aici înainte, le-am dat, cît va fi în
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
s-a folosit o varietate de noțiuni stabilite din punct de vedere istoric. Hotărniciile din 1744, 1768, 1783 ne dau denumirile vechi ale acestor țarini, păstrate până astăzi: Coltova, Apust, Cotul Balahurii, Cotul Hlinitei, Dealul Badeuțului, Dealul Morii, Dolinca, Dumbrava, Heleșteie, În Bare, La Măliniș - La Malini, Livezi, Loza, Podul Verde, Poieni, Porcărești, Soliste (Săliște) , Șaga, Toloaca, Vadul Vlădichii, Vadul Andrieș, Vadul Ciocoiului, Vadul Horodnicului, Vadul Rădăuțiului, Făgețel, Fântânele, La Stuh, Znamen, Priloage, Scrunteie (Scruntari). La fel si dealurile (Dealul Burlei
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
din diverse donații sau moșteniri (terenuri agricole, păduri, contrucții, bani) făcute de persoane private (domnitori ai Moldovei, boieri, negustori) sau de către stat. La sfîrșitul secolului al XVIII-lea Epitropia deținea moșii, păduri, tîrguri boierești, sate, loturi de pămînt răzlețe, mori, heleștee, prisăci, locuri de casă, cîrciumi, dughene, podgorii. Reforma agrară din 1921 a diminuat patrimoniul Epitropiei, unele terenuri fiind expropiate și folosite pentru împroprietărirea țăranilor. În 1914, patrimoniul funciar al Mănăstirii Sfântul Spiridon administrat de epitropie cuprindea aproximativ 64.000 ha
Epitropia generală a Casei Spitalelor Sfântul Spiridon () [Corola-website/Science/330177_a_331506]
-
zone protejate" și se întinde pe o suprafață de 10 de hectare. Aceasta este inclusă în aria de protecție specială avifaunistică - Dealurile Homoroadelor; sit ce aparține rețelei ecologice europene - Natura 2000 în România. reprezintă o zonă umedă (luciu de apă, heleștee și bălți) ce adăpostește o gamă diversă de plante hidrofile (stufărișuri și păpuriș) și asigură condiții de hrană și cuibărire mai multor specii de păsări migratoare de baltă; dintre care unele protejate la nivel european prin "Directivei Consiliului European 147
Popasul păsărilor de la Sânpaul () [Corola-website/Science/325434_a_326763]
-
la conducerea comunei și pe care au reușit să-l mențină în ciuda încercărilor regimului de a se opune. În anii care au urmat, satul a cunoscut o puternică dezvoltare edilitară cât și în privința dezvoltării agriculturii. Satul Mailat dispune de un heleșteu foarte bogat în pește. Localitatea se mândrește cu o frumoasă datină, care se ține în ultima duminică din august: "Duminica de la Mailat", toți cei născuți aici se întorc în sat, având loc cu această ocazie manifestări culturale.
Mailat, Arad () [Corola-website/Science/300296_a_301625]
-
amintește că: „"micuța avea o piele albă ca laptele și niște ochi mari, verzi, mereu uimiți. Iubea peste măsură florile, încă de când a făcut primii pași. Deși era atât de tăcută, îmi povestea că sta de vorbă cu nuferii din heleșteu, cu uriașele dalii, aliniate lângă peronul din fața castelului, unde trăgeau șirurile de trăsuri. M-a tulburat și mai mult când mi-a spus că visează colorat și că s-a împrietenit cu îngerul ei păzitor. A fost cel mai misterios
Regina Elisabeta a Greciei () [Corola-website/Science/304364_a_305693]
-
director al Grădinilor Imperiale din Viena, și însărcinat cu transformarea terenului insalubru într-o frumoasă grădină. Mayer a fost ajutat de grădinarul Franz Harer. După abdicarea lui Gh. Bibescu din 1848, noul domnitor, Barbu Știrbei, hotărăște să se sape un heleșteu și un canal de legătură cu Dâmbovița. Cel mai important an pentru transformarea grădinii a fost 1852. Pentru prima dată s-a făcut împrejmuirea cu uluci, s-au montat o sută de "canapele" (lavițe) fără rezemătoare, din lemn de stejar
Parcul Cișmigiu () [Corola-website/Science/299121_a_300450]
-
zidit-o Io Ștefan Petriceicu Vodă cu soția sa Maria în anul 7181 (=1673)"". Biserică a fost sfințită de către mitropolitul Dosoftei Bărilă al Moldovei. Cu această ocazie, ctitorul înzestrează biserică cu încă o bucată din toloaca târgului Siret, cu un heleșteu domnesc (Iazul Mânzați), sătul Băncești și un iaz cu pește, sătul Dornești cu robi și iazuri, sătul Tărășeni cu iaz și moară, 3 fălci de vie și a patra parte din satul Drăgușeni (astăzi înglobat în Mânăstioara). Domnitorul Mihai Racoviță
Biserica Sfântul Onufrie din Mănăstioara-Siret () [Corola-website/Science/317428_a_318757]
-
într-un cartuș deasupra blazonului porții masive de la intrarea în parc. Moșia Deleni a fost lăsată moștenire fiului său cel mai mic, Gheorghe (Iordache) Ghica-Deleni (1788-1854), „cu casele și toată pajijia casei de acolo, cu veniturile pietrelor de moară, cu heleșteele și poienele de acolo, cum și prisaca cu stupi și cu tot codrul și cu toate celelalte acareturi și vite, cum și viile de la Cotnari și dughenele și cârciumile toate și cu tot locul din Târgul Hârlăului și moșiile Onești
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Deleni () [Corola-website/Science/322143_a_323472]
-
sau în spații deschise, etc. Acvacultura a fost dezvoltată cu mult timp în urmă, primele atestări privind creșterea peștelui apar în China și Japonia. Chinezul Fan Li scrie în anul 473 î.Hr, primul „Tratat de Piscicultură”. Chinezii introduceau în heleștee pentru îngrășat, peștii prinși din cursurile naturale de apă. În Europa, surse documentare atestă că originea pisciculturii datează din epoca romană și este în legatură cu propagarea creștinismului, în scopul respectării preceptelor religioase privind regimul alimentar. Comunitățile monahale au avut
Acvacultură () [Corola-website/Science/312513_a_313842]
-
În Europa, surse documentare atestă că originea pisciculturii datează din epoca romană și este în legatură cu propagarea creștinismului, în scopul respectării preceptelor religioase privind regimul alimentar. Comunitățile monahale au avut un rol important în dezvoltarea pisciculturii. În Rusia, primele heleștee cu cegă s-au construit în secolul al XIII-lea la mănăstirea Serghiev, iar în secolele XV și XVI se constituie mari crescătorii de pește. La începutul sec. al XIX-lea crescătoriile iau forma actuală, cele mai mari crescătorii aflându
Acvacultură () [Corola-website/Science/312513_a_313842]
-
satul Trușești nu figurează, pentru că, în vremea lui domnitorului Petru Șchiopul, satul fusese distrus de către tătari și cazaci. Pe veremea Movileștilor satul s-a reconstruit cu oameni aduși din părțile Bacăului. În timpul domniei lui Vasile Lupu satul este înzestrat cu heleștee și cu mori în apa Jijiei. Comuna Trușești datează din anul 1835 și și-a păstrat componența actuală: Trușești, Ionășeni, Drislea, Buhăceni, Păsăteni și Ciritei. Din declarațiile localnicilor mai în vârstă, în anul 1890 a început construcția căii ferate, ce
Comuna Trușești, Botoșani () [Corola-website/Science/299261_a_300590]
-
Murgoiul bălțat (Pseudorasbora parva) este un pește dulcicol, bentopelagic, cu o lungime de 6-8 cm (maximal 12 cm, în Amur 20 cm), din familia ciprinidelor, originar din apele stătătoare (bălți și heleșteie) sau lin curgătoare (râuri) din Asia estică: de la bazin fluviului Amur în Siberia până la bazinul râului Perlelor (Zhujiang), în sud-estul Chinei, și Japonia. A fost introdus involuntar în Europa (inclusiv în România și Republica Moldova) și alte părți ale Asiei o dată cu
Murgoi bălțat () [Corola-website/Science/331528_a_332857]
-
este situată în Depresiunea Rădăuți ce face parte din Podișul Sucevei, la limita cu Obcina Mare. Relieful ușor ondulat care apare în nordul municipiului se datorează prezenței grindurilor și a micilor depresiuni dintre ele, care în trecut erau ocupate de heleștee. Toate aceste forme de relief sunt constituite din pietrișuri, nisipuri și argile - roci friabile, caracteristice depunerilor fluviale. Zona Rădăuțiului este bogată în ape subterane și de suprafață, vatra municipiului fiind situată în câmpia dintre râul Suceava și râul Sucevița. Teritoriul
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
din 1859 s-a înregistrat o populație de 623 persoane. La începutul sec. XX în Iezărenii Vechi (numiți pe atunci "Izereni") erau 72 de case cu o populație de 589 suflete. Încă din acea perioadă în apropierea satului era un heleșteu - lac amenajat pentru creșterea peștilor. Țăranilor le revinea 648 de desetine de pământ. Pe moșia satului existau vii și livezi. După unirea Basarabiei cu România, datorită reformei agrare din 1922, 155 de țărani au fost împroprietăriți cu 641 ha de
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
variante albe-rozacee și brune-închis. Se aseamănă mult cu carasul argintiu, principala deosebire constând în coloritul corpului care poate să fie roșu-auriu, alb-rozaceu sau brun închis. Carasul argintiu ("Carassius gibelio") are un colorit galben-argintiu și trăiește în ape naturale, iazuri și heleșteie. Prin selecție (metisare) s-au obținut o serie de varietăți ale acestei frumoase specii. Astfel sunt varietățile: cu fondul roșu și pete rozacee, "coadă de cometă" (cu coada adânc scobită), "voal de mireasă" (cu înotătoarele foarte lungi, în formă de
Caras auriu () [Corola-website/Science/335495_a_336824]
-
clădire mândră, care cuprinde o sală frumoasă și o sală de mâncare unde sufletul este ușurat de griji datorită veseliei priveliștii. De jur împrejur sunt grădini și o apă curgătoare care curge dintr-un izvor și se varsă într-un heleșteu din apropiere. Biserica este foarte frumoasă și este împodobită cu tot felul de ornamente, fiind zugrăvită atât pe dinăuntru, cât și pe dinafară. Într-un cuvânt, este o mănăstire domnească și este foarte prețuită în această țară pentru frumusețea sa
Mănăstirea Strehaia () [Corola-website/Science/313665_a_314994]
-
lase un bilet cu răspunsul său, doamna Gibson a legat un revolver cu o bucată de sfoară o piatră grea pe care a atârnat-o peste parapetul podului, s-a împușcat, iar piatra a tras revolverul peste marginea podului în heleșteu, ciobind parapetul la partea inferioară; revolverul găsit în dulapul domnișoarei Dunbar era perechea celui cu care s-a sinucis doamna Gibson. Înante de întâlnire, soția milionarului a tras un foc cu acel pistol în pădure și apoi l-a plasat
Problema podului Thor () [Corola-website/Science/324104_a_325433]